Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:FA, FAȘIONABIL, FAȚETA, FAȚETARE, FAȚETAT, FAȘĂ, FAȘINĂ, FAȚĂ, FAȚADĂ, FAȚETĂ, ... Mai multe din DEX...

FA���� - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruFA����

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 41 pentruFA����.

Vasile Alecsandri - Fa leliță rotiliță

... Vasile Alecsandri - Fa leliţă rotiliţă ,,Fa leliță rotiliță, Dă-mi gura peste portiță". ,,Ba, eu gura nu ți-oi da, Că așa tu mă-i mușca. Drag îmi e bădica nalt ...

 

Vasile Alecsandri - Aolică, dodo, fa

... Vasile Alecsandri - Aolică, dodo, fa ,,Aolică, dodo, fa! Au tu mi-ai făcut ceva? De nu te mai pot uita?" ,,Ba, nu ți-am făcut nimic. Dar mi-e vorba cu lipic De ...

 

Mihai Eminescu - Iar fața ta e străvezie

Mihai Eminescu - Iar faţa ta e străvezie Iar fața ta e străvezie de Mihai Eminescu Iar fața ta e străvezie Ca suprafața albei ceri Și numai ochii mari sunt turburi De umbra negrelor dureri. Tu, chip chinuitor de dulce, Tu, ideal în ochii mei, Tu, ce femeie între flori ești Ș-o dulce floare-ntre femei. De-ai rămânea pe veci frumoasă, Precum te simt, precum te văz, Ca-n părul tău cel lung și galben Eu flori de-a verii să așez! Dar în curând și nici o umbră Din frumusețea ta n-ai fi ­ Trei zile numai vei fi astfel Apoi... apoi vei putrezi. Pământ nesimțitor și rece, De ce iluziile sfermi? De ce ne-arați că adorarăm Un vas de lut, un sac de

 

Ion Luca Caragiale - Conu Leonida față cu reacțiunea

Ion Luca Caragiale - Conu Leonida faţă cu reacţiunea Conu Leonida față cu reacțiunea de Ion Luca Caragiale 1880 ( O odaie modestă de mahala. În fund, la dreapta, o ușă; la stânga o fereastră. De-o parte și de alta a scenii câte un pat de culcare. În mijlocul odăii o masă împrejurul căreia sunt așezate scaune de paie. Pe masă, o lampă cu gaz; pe globul lămpii un abat-jour cusut pe canava. În planul întâi, la stânga, o sobă cu ușa deschisă și cu câțiva tăciuni pâlpâind. — Leonida e în halat, în papuci și cu scufia de noapte; Efimița în camizol, fustă de flanelă roșie și legată la cap cu tulpan alb. Amândoi șed de vorbă la masă ) Cuprins 1 SCENA I 2 SCENA II 3 SCENA III 4 SCENA IV 5 SCENA V SCENA I LEONIDA: Așa, cum îți spusei, mă scol într-o dimineață, și, știi obiceiul meu, pui mâna întâi și-ntâi pe „Aurora Democratică", să văz cum mai merge țara. O deschiz... și ce citesc? Uite, țiu minte ca acuma: „ 11/23 Făurar... a căzut tirania! Vivat Republica!" EFIMIȚA: Auzi colo! LEONIDA: Răposata dumneei — nevastă- ...

 

Nicolae Nicoleanu - Versuri scrise pe fațada peșterii de la Dîmbovicioara

Nicolae Nicoleanu - Versuri scrise pe faţada peşterii de la Dîmbovicioara Versuri scrise pe fațada peșterii de la Dîmbovicioara de Nicolae Nicoleanu Din volumul Poezii de N. N. , Iași, 1865 Informații despre această ediție Peșteră posomorâtă, Mare, umedă, tăcută, Ai fi bună-n București, Ca să servi de pușcărie Hoților care sfâșie Pieptul țării românești !             1863, Iulie

 

Vasile Alecsandri - Dolca

... tuturor, lan că venea-ncetișor, Schiopătând, schelălăind, Laturile cam ținând, Dolca, haita cea bătrână Ce știa rândul la stână. Ea venea, nu prea venea, ,,Dolca fa, Costea-i zicea, Unde mi-e averea mea?" Dolca-ncet schelălăia, La pământ se întindea. ,,Dolca fa, tu ești bătrână, Tu știi rândul de la stână. Eu pe tine te-am grijit, Tot cu lapte te-am hrănit. Dolcă fa, cum de-ai lăsat, Furii stâna de-au prădat?" Gemea Dolca, se culca, Laba ruptă-și arăta: ,,Dolca mea, Dolcuță fa! Furii laba ți-au rănit Când la dânșii ai sărit? Dacă-mi ești tu pricepută Și nu te-arăți prefăcută, Înainte să apuci Și la ...

 

Traian Demetrescu - Cireșele

... Traian Demetrescu - Cireşele Cireșele de Traian Demetrescu Doamnei M. C. - „Dă-mi, fa, cireșele!...â€� — Ea tace, Dar ochii ei, uimiți, îi spun: „Auzi, cireșe în Dechemvre!... Zău, mă băiete, ești nebun!â€� — „Dă ... — Ea coase Cămașai prinsă în ghierghief, Și-l lasă-n voie s-aiureze: Îl vede ea că e cu chief. — „Dă-mi fa

 

Vasile Alecsandri - Floarea din pârleaz

... Vasile Alecsandri - Floarea din pârleaz Leleo roșie la obraz, Lelițo, lelițo fa, Floricică din pârleaz, Lelițo, lelițo fa, Ce folos că ești frumoasă Și la cap căpățânoasă. Ești dragă flăcăilor Ca buha găinilor. Mândră ești și sprâncenată, Dar la buze cam umflată. Ești ...

 

Vasile Alecsandri - Lelița de la munteni

... Vasile Alecsandri - Leliţa de la munteni Lelițo de la munteni, Lelițo, leliță fa, Vin' colea la moldoveni, Lelițo, leliță fa, Să ne prindem soțiori, Să-nflorim ca doi bujori. Hai în horă de-i juca Că eu sufletul ți-oi da; Tu ești mândră la ...

 

Vasile Alecsandri - Sultana

... Vasile Alecsandri - Sultana Frunză verde cardama, Sultănico, fa. Ori tu mi-ai făcut ceva, Sultănico, fa, De nu te mai pot uita? Când mă uit la casa ta, Mi se rupe inima. Alunica-ți de la gât M-a aprins ...

 

Elisabeta de Wied - Vasile Alecsandri

... Omule, boule Aolea! Ce fuse asta? Nevasta harnică Nevasta bătută Răzbunarea nevestei Decât ruda și vecinul Dorule, odorule Este bine, nu e bine Aolică, dodo, fa Zis-a badea Arză-l focul de bărbat Lelețico, draga mea Însura-m-aș Pe sub poale de pădure Fa leliță rotiliță Pentru mândra care-mi place Trecui valea Bade Trandafir Măi bădiță, păr sucit Poruncitu-mi-a mândra Trandafir cu două flori ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruFA����

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 30 pentruFA����.

FA

FA ^2 interj . v . fă . FA

 

FAȘIONABIL

FAȘIONÁBIL , - Ă , fașionabil , - e , adj . ( Înv . ) Care aparținea modei lumii elegante , privitor la această modă . [ Pr . : - și -

 

FAȚETA

FAȚETÁ , fațetez , vb . I . Tranz . A șlefui , a tăia în

 

FAȚETARE

FAȚETÁRE , fațetări , s . f . Acțiunea de a fațeta ; fațetat . - V.

 

FAȚETAT

FAȚETÁT^1 s . n . Fațetare . - V. fațeta . FAȚETÁT^2 , - Ă , fațetați , - te , adj . Care a fost tăiat , șlefuit în fațete . - V.

 

FAȘĂ

FÁȘĂ , feși , s . f . 1. Bucată lungă și îngustă de pânză cu care se înfășoară strâns copiii mici , peste scutece . 2. Fâșie lungă și îngustă de tifon cu care se bandajează rănile . [ Pl . și :

 

FAȘINĂ

FAȘÍNĂ s . f . v .

 

FAȚĂ

FÁȚĂ , fețe , s . f . I. 1. Partea anterioară a capului omului și a unor animale ; chip , figură . 2. Partea anterioară a corpului omenesc și a unor animale . Au căzut cu fața la pământ . 3. ( Pop . ; determinat prin " de om " sau " pământeană " ) Om . 4. Persoană , personaj . Fețe simandicoase . II. 1. ( Mat . ) Fiecare dintre suprafețele plane care mărginesc un poliedru ; fiecare dintre planele care formează un diedru . 2. Suprafață ( în special a pământului , a apei ) . 3. Înfățișare , aspect . 4. Culoare . 5. Partea lustruită , poleită , finisată atent etc . a unui obiect . 6. ( În sintagmele ) Față de masă = material textil , plastic etc . folosit spre a acoperi o masă ( când se mănâncă sau ca ornament ) . Față de pernă ( sau de plapumă ) = învelitoare de pânză în care se îmbracă perna ( sau plapuma ) . 7. Prima pagină a fiecărei file . 8. Fațadă . 9. ( În sintagma ) Fața dealului ( sau a muntelui etc . ) = partea dealului ( sau a muntelui etc . ) orientată spre soare sau spre

 

FAȚADĂ

FAȚÁDĂ , fațade , s . f . Fiecare dintre părțile exterioare verticale ale unei clădiri , ale unui monument ; spec . partea dinspre stradă sau partea unde se găsește intrarea principală a unei

 

FAȚETĂ

FAȚÉTĂ , fațete , s . f . 1. Fiecare dintre fețele ( șlefuite ale ) unei pietre prețioase , ale unei sticle , ale unui metal etc . 2. ( În sintagma ) Fațetă de cuțit = teșitură a muchiei tăietoare la cuțitele de prelucrare prin așchiere . 3. ( Tipogr . ) Placă de fontă care servește ca fundament pentru un clișeu sau pentru o placă de

 

... FĂ interj . ( Pop . ) Termen cu care cineva se adresează la țară unei persoane de sex feminin . [ Var . : fa interj . ] - Scurtat din fa

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...