Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:FANTAZA, FANTOMĂ, HIMERĂ, SPECTRU ... Mai multe din DEX...

FANTASMĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FANTÁSMĂ, fantasme, s.f. 1. Stafie, nălucă, arătare, fantomă. 2. Fig. Imagine, priveliște neclară, ireală. ** Închipuire fără o bază reală, produs al imaginației; iluzie, himeră. - Din ngr. fándasma.

Sursa : DEX '98

 

FANTÁSMĂ s. f. fantomă (1). * (fig.) imagine, priveliște neclară, ireală. * produs al imaginației, himeră. (< fr. fantasme, gr. phantasma)

Sursa : neoficial

 

FANTÁSMĂ s. 1. v. fantomă. 2. v. utopie.

Sursa : sinonime

 

fantásmă s. f., g.-d. art. fantásmei; pl. fantásme

Sursa : ortografic

 

FANTÁSM//Ă \~e f. 1) v. FANTOMĂ. 2) Imagine vizuală bizară; halucinație; vedenie. /fándasma

Sursa : NODEX

 

FANTÁSMĂ s.f. 1. Stafie, nălucă, fantomă. 2. (Fig.) Imagine, priveliște neclară, ireală. ** Produs al imaginației, himeră. [< fr. fantasme, it. fantasma, cf. gr. phantasma].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru FANTASMĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 61 pentru FANTASMĂ.

Cincinat Pavelescu - Castelul solitar

Cincinat Pavelescu - Castelul solitar Castelul solitar de Cincinat Pavelescu Prietenului meu Georges Schina Bizar, castelul solitar Pe-o stâncă arsă priveghează, Și feudal împrăștiază Poema timpului barbar, Bizar, castelul solitar. Un cavaler în za de fier Pe-un cal de umbră-naintează, A lui armură scânteiază Sub mortul lunii hemisfer, Un cavaler în za de fier. Pe turnul nalt e un semnal, Dar poarta este ferecată Și nici o umbră nu s-arată, Ci roșu arde un fanal, Pe turnul nalt, suprem semnal. Mai face-apoi un singur salt, Apoi descalecă îndată... Azvârle scara fermecată În sus, în sus spre turnul nalt, Mai face-apoi un singur salt. L-așteaptă buzele de jar, L-așteaptă sânurile calde, Și ochii două mari smaralde , Iar sub al dragostei pojar L-așteaptă buzele de jar. E sus pe turlă... dar un corb Croncănitor îl ocolește... La lună zaua lui sclipește, Înaintează ca un orb, Sub croncănirile de corb. Și iată-l într-un coridor Întunecos ca și mormântul, Dar nu-n zadar și-a dat cuvântul... Nestrămutat e al său dor, Și iată-l într-un coridor. Fantasme ies din orice unghi Și pe sub bolte feudale Răsună ...

 

Vasile Alecsandri - Strigoiul

... jalnic geme, Geme-un glas îngrozitor. Când e noapte fără stele, Mii de flăcări albăstrele Se văd tainic fluturând, Și prin ele crunt deodată O fantasmă se arată, Se arată blestemând. Călător nenorocite, Fugi de-acele căi pocite De ți-e calul de bun soi, Că-n mormântul fără pace Și ... și cal! Și-de-atunci în fund s-aude Gemete, blăstemuri crude Care trec pe-al nopții vânt. Și de-atunci ades s-arată O fantasmă-nfricoșată Care iese din mormânt! 1845, Mânjina Note [1] Această baladă am compus-o în tovărășie cu Costache Negri, împărțindu-ne subiectul în două părți ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Icoane din Carpați

Ştefan Octavian Iosif - Icoane din Carpaţi Icoane din Carpați de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII I Un șuier lung — gem osii ferecate — Un strigăt viu — nebun de libertate ! Pe roți uruitoare Vagoanele urnite Alunecă ușoare Mai iute, mai grăbite, — Dar inima-mi nebună Mai iute-ar vrea să meargă Și bate-n piept, să-l spargă, Să zboare-n lumea largă De-atîta voie bună! Griji amărîte, zbuciumări deșarte, Vă las de-acum ! Vă las cu bine ! La o parte ! Voi n-aveți ce-mi căta la drum ! Pieriți, întunecate duhuri ! Sunt liber ca ciocîrlia-n văzduhuri ! Îmi flutură părul în vînt, Și cînt, — Mă cheamă-n zare munții, munții mei ! Ce dor, ce dor adînc mi-era de ei! Ce dor i-a fost poetului De freamătul brădetului, De murmurul izvorului, De fluierul păstorului, De glasul păsărelelor Și de vecinul stelelor — De vîrful Caraimanului, Ce dor, ce dor i-a fost sărmanului !... II Stă Caraimanul 'nnegurat, Moșneag în veci cu fruntea ...

 

Mihai Eminescu - Rime alegorice

... nu cumva să se topească iute De a privirei ei tiranică dulceață." Mă sui și plec... o umbră sunt din basme Și o fantasmă sunt între fantasme, Prin mâna mea de o ridic se vede Ca și prin corpul străveziei iasme. Din ce în ce cu toții se apropii ...

 

Nicolae Filimon - Ascanio și Eleonora

... inimi generoase și geniuri brilante ce ar fi putut să ilustreze secolul prin operile lor; el sta pe creștetul muntelui întocmai ca a fantasmă sanguinarie și părea că amerință să distrugă omenirea întreagă cu brațele sale cele uscate și reci. Cîte mume nu vor fi plîngînd pe fiii lor ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Meduza

Ştefan Octavian Iosif - Meduza Meduza de Ștefan Octavian Iosif Poem dramatic PERSOANELE DARIUS, MEDUZA, DOUĂ SCLAVE MEDUZA (culcată pe o blană de tigru) Aduceți flori și muzică s-adie... Vreau să m-adoarmă dulcea melodie... (Muzică) O SCLAVĂ Stăpâna nu coboară în odaie? MEDUZA Să-mi puneți flori de busuioc în baie, Că floare a iubirii-i busuiocul Și poate-așa să-mi mai astâmpăr focul. A DOUA SCLAVĂ Stăpâna nu coboară în grădină? MEDUZA Pe Darius îl cer, el vreau să vină... (Intră Darius): DARIUS Umil în față robul ți se-nchină! MEDUZA De ce nu vii aproape, lângă mine? DARIUS Stăpână, mă întorc din țări străine Și-s plin de praf... MEDUZA Ci vino să te scutur, Berbantul și șăgalnicul meu flutur! Ah, ce frumos ești tu! Și cum te plac... Ieri se plângea un ram de liliac Că tu ai fi mai alb ca dânsul... Spune: Adevărat să fie?... Și-un căpșune Plângea, zicând că ți-e mai roșă buza... DARIUS Dar cea mai albă floare e Meduza! MEDUZA Să nu te uiți cu ochii tăi de pară Așa de trist la mine-n astă-seară, Că poate mor... DARIUS Eu voi ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Noaptea de mai (Iosif)

Ştefan Octavian Iosif - Noaptea de mai (Iosif) Noaptea de mai de Ștefan Octavian Iosif Plăsmuiri din basme M-au împresurat? Aripi de fantasme Poate-au scuturat Aur peste ele? Cine dete, oare, Strai de sărbătoare Gândurilor mele? Stau încremenit — Parcă niciodată N-am mai pomenit Noapte-așa-nstelată, Floare de cireș Mai strălucitoare, Tril mai fără greș, De privighetoare! Luna iese-acum Și-n albastra noapte Ninge-argint pe drum, Umple tot de șoapte; Adâncite-n vis Florile grădinii, Gingașul narcis, Iasomia, crinii, Trandafirii-nvolți, Sub catapeteasma Uriașei bolți, Își unesc mireasma; Taine din povești Murmură-n fântână... Unde zăbovești, Dulcea mea stăpână? Tremură de dor Gândurile mele: Nu te-nduri de ele Tu, stăpâna lor, Care-n orice floare Pui un curcubeu — Tu, surâzătoare Rază-n plânsul

 

Alexandru Macedonski - Acșam dovalar

... arată-n galbenul ce scade, Topindu-și fața în azur, O minaretă cu arcade Ce predomnește împrejur. O vezi cu alba-i siluetă, Ca o fantasmă sub iașmac, Ce-ascunde forma ei cochetă Și niște ochi ce nu mai tac. În micul ei pridvor de scânduri Apar doi hogi în relief ...

 

Alexandru Macedonski - Castele-n Spania

Alexandru Macedonski - Castele-n Spania Castele-n Spania de Alexandru Macedonski De-ar vrea norocul să-mi zâmbească Și să câștig la loterie, Aș duce-o viață-mpărătească, Ascuns să nu mai mă găsească În timpi de ani, ființă vie. N-aș vrea să am măriri deșerte, N-am nici-o sete de renume, Aș înălța mereu concerte La adăpost de griji și certe, La adăpost de om și lume. În colț tăcut de vreo Sahară, Castel aș pune să-mi zidească, Și scuturat de-orice povară, Aș ridica spre ceruri scară, De-ar vrea norocul să-mi zâmbească. Ca-n basme masa mi s-ar pune Și s-ar deșterne tot ca-n basme, Bucatele cele mai bune Ar apărea ca prin minune Pe tăvi aduse de fantasme. Prin vase de-aur și prin cupe De cornalină și agată, De silfi ușori, gentile trupe, Ar tot turna zburând în grupe O ambrozie delicată. De pe-o terasă înflorită Privirea mea s-ar pierde-n cale Sub frunzătura-nchipuită De soare vesel strălucită Și scânteind de portocale. Fântâni de ape săritoare, Ar răcori-o-n orice clipă Cu picături nălucitoare Ce-n urmă-n limpede izvoare S-ar scurge ...

 

Alexandru Macedonski - Pădurea

Alexandru Macedonski - Pădurea Pădurea de Alexandru Macedonski Nimica n-are ca pădurea mai multe farmece s-atragă Un suflet ce iubește taina frunzișelor cu umbră dragă Și nicăieri nu poți mai bine de lumea-ntreagă să te pierzi Decât pe-ngustele potece sub bolțile cu frunze verzi. Frumos e muntele ce-nalță spre ceruri fruntea lui semeață, Frumos e câmpul ce se-ntinde ca și o mare de verdeață, Frumoasă, marea liniștită sau cu talazul răzvrătit, Însă nimica cu pădurea nu poate fi asemuit. Ea n-are-n sânul ei castele, dar soarele când o izbește O populează cu fantasme, și cântu-o face de vorbește, Ș-aci zărești palate-nalte, ș-aci, când ele se desfac, Ridică vocea orice frunză și-n om se schimbă-orice copac. Și câte gânduri nu deșteaptă câte-un stejar mai vechi, ce știe A veacurilor dispărute povestea cea de bărbăție, El, ce sub umbra lui bătrână s-adăpostească a putut Câte-un Mihai al țării noastre, trăit și mort necunoscut. Pădure, cine nu iubește suava ta melancolie, Tu ce ridici spre ceruri brațe visându-ți dulcea poezie, Și care om venind în tine nu se pricepe înălțat, Cu ...

 

Dimitrie Anghel - În grădină

... mâhnirile și plânge norocul zilelor de vară. Atâtea amintiri uitate cad abăute de-o mireasmă: Parcă-mi arunc-o floare roșă o mână albă de fantasmă, Ș-un chip bălan lâng-o fereastră răsare-n fulger și se strânge ... De-atuncea mi-a rămas garoafa pe suflet ca un ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FANTASMĂ

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru FANTASMĂ.

FANTAZA

FANTAZÁ , fantazez , vb . I . Intranz . ( Livr . ) A plăsmui fantasme ( 2 ) . 2. A spune lucruri imaginate . - De la

 

FANTOMĂ

... Ființă ireală pe care cred ( sau pretind ) că o văd unii oameni cu imaginația tulburată sau pe care o creează fantezia scriitorilor ; nălucă , stafie , strigoi , fantasmă

 

HIMERĂ

... HIMÉRĂ , himere , s . f . 1. Închipuire fără temei , fantezie irealizabilă ; iluzie , fantasmă . 2. Monstru în mitologia antică greacă , închipuit ca un animal cu cap de leu , cu corp de capră și cu coadă de șarpe ; p . ext ...

 

SPECTRU

... SPÉCTRU , spectre , s . n . 1. Ansamblu de valori fizice pe care le poate lua , în condiții determinate , o mărime dată . 2. Fantasmă