Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DESTIN, FATALIST, FATUM, KARMA, MALEDICȚIE, SOARTĂ, URSIT, URSITOR ... Mai multe din DEX...

FATALITATE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FATALITÁTE, fatalități, s.f. 1. Forță supranaturală care ar determina în mod prestabilit și implacabil mersul lucrurilor și viața oamenilor; soartă, destin, fatum. ** Ceea ce este de neînlăturat, inevitabil. 2. Concurs nefericit de împrejurări (care nu poate fi evitat). - Din fr. fatalité, lat. fatalitas, -atis.

Sursa : DEX '98

 

FATALITÁTE s. f. 1. (în concepții religioase) forță supranaturală, voință divină care hotărăște dinainte mersul lucrurilor și viața oamenilor; soartă, destin, fatum. * ceea ce este de neînlăturat, inevitabil. 2. concurs nefericit de împrejurări. (< fr. fatalité, lat. fatalitas)

Sursa : neoficial

 

FATALITÁTE s. v. soartă.

Sursa : sinonime

 

fatalitáte s. f., g.-d. art. fatalității; pl. fatalități

Sursa : ortografic

 

FATALIT//ÁTE \~ăți f. 1) (în concepțiile mistice) Forță supranaturală care se crede ar predetermina desfășurarea evenimentelor; soartă; ursită; destin. 2) Concurs de circumstanțe imprevizibile și inexplicabile; hazard. 3) Caracter fatal. [Art. fatalitatea; G.-D. fatalității] /fatalité, lat. fatalitas, \~atis

Sursa : NODEX

 

FATALITÁTE s.f. 1. Ceea ce este de neînlăturat, inevitabil; destin, soartă. 2. Conjunctură nefavorabilă, nenorocită. [Cf. fr. fatalité, lat. fatalitas].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru FATALITATE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 58 pentru FATALITATE.

Garabet Ibrăileanu - Viață și moarte

Garabet Ibrăileanu - Viaţă şi moarte Viață și moarte de Garabet Ibrăileanu 1. Se zice că trece timpul. Timpul nu trece. Timpul nu trece niciodată; noi trecem prin timp. După cum unui călător din tren i se pare că trec arborii din câmpie, așa și nouă ni se pare că trece timpul. În realitate nici arborii, nici timpul nu trece, noi suntem acei ce trecem. Timpul e veșnic același, asemenea lui și în repaos etern ca și spațiul. 2. De multe ori dorim a schimba o grijă mică, prezentă, pentru alta, deși mai mare, dar îndepărtată. 3. A tălmăci existența lui Dumnezeu e a avea pentru fiecare tălmăcire o altă noțiune de Dumnezeu; a tălmăci neexistența e a avea o singură noțiune, un singur scop: că nu-i. 4. O, moarte! Tu ne rănești mereu pe noi, dar numai prin aceasta tu ne aduci aminte de rănile pe care noi, mai ales, le-am pricinuit. Și după cum gândul morții prietenilor face mai ușor ca să ne împlinim datoriile către ei și ne scutește de chinurile conștiinței, tot astfel moartea ia cu dânsa, din nenorocire, când în adevăr vine, o ...

 

Alexandru Macedonski - În răstriște

Alexandru Macedonski - În răstrişte În răstriște de Alexandru Macedonski Firește, sunt un biet nebun... -- Când lumea e ce este Trăiesc ca în poveste Și la nimica nu sunt bun... -- Firește, sunt un biet nebun. Zadarnic am copii și casă... Mă simt tot omul de-altădată, Iubesc pe loc, urăsc îndată... Fatalitatea mă apasă... Zadarnic am copii și casă. Dar orice sunt, așa cum sunt, Tot am o mângâiere E tainica plăcere De-a ști că merg către mormânt, Și sunt acela care

 

Alexandru Macedonski - Accente intime

Alexandru Macedonski - Accente intime Accente intime de Alexandru Macedonski În zilele aceste când inima expiră, Când egoismu-n aer ca molimă planează, Când florile simțirii din piepturi se retează, Când bunul trai e ținta la care se aspiră, Când orice este nobil ne lasă reci și muți, Când fruntea și-o ridică toți oamenii căzuți, De ce nu e putință s-adormi pe neașteptate Și tocmai peste-un secol, nembătrânit d-etate, Să te deștepți prin farmec la viață și lumină, Călcând într-un nou secol pe-a vechiului ruină! Nu plâng pe-o soartă crudă ce-n veci mă urmărește O inimă ce simte o dată se zdrobește!... De mic Fatalitatea în cartea ei m-a-nscris Să trec prin astă lume cum trece un proscris, Dar plâng că nu văd cerul ce-n ochi se oglindește Prin ochiul Omenirii la inime transmis! De câte ori în taină, creând o lume-ntreagă, Distrug pe cea reală, rup lanțul ce mă leagă, Și pentru alte zile mă simt că sunt născut Familii, țări, fruntarii, le șterg prin cugetare, Și ridicând pe tronu-i familia cea mare, În patrie comună văd globul prefăcut! Simțiri mici și ...

 

Alexandru Macedonski - Destinul

... de vrea să s-odihnească... Medaliile, însă, au vers, ca și revers... Muncești și mori de foame... Stai trântor, faci palate... Numească-l muritorii, Noroc, Fatalitate, Cu tălpile-i gigantici apasă-n Univers! În cale ne stă vecinic privind la orișicare... Și-n clipă, de voiește, te face mic sau mare ...

 

Cincinat Pavelescu - Groaza de mine

Cincinat Pavelescu - Groaza de mine Groaza de mine de Cincinat Pavelescu De-o fi vreo inimă în doliu Când voi muri, o mai implor Pe chipul meu nepăsător S-aștearnă-n grabă un lințoliu, Fatalitatea rațiunii, Când m-a făcut o-ntreagă viață Să par un altul, și pe față Să port o mască, a minciunii, Când peste pragul vieții săr, Ar fi o crudă nebunie Bieții prieteni să mă știe Așa cum sunt în

 

Dimitrie Anghel - Clopotele

... probe de energie și voință, talente diverse, predispoziții naturale, suflete alese și bogate, cum rareori am întâlnit în alte părți. Cum se explică aceasta ? Ce fatalitate s-a abătui peste orașul acesta mort ? De ce energiile dorm și nu e chip să se mai redeștepte ? De ce atîta renunțare ...

 

Dimitrie Anghel - Lui Octavian Goga (Anghel)

... patimile ei, cu toate efemerele iubiri și trecătoarea ură ce poți s-o resimți în momentele turburi, cînd judecata nu e stăpînă pe porniri... O fatalitate schimbă și preface ordinea lucrurilor, și oricît ai spune tu și te-ai apăra, prietenul meu, nu vei putea face un pas ce nu e ...

 

Dimitrie Anghel - Sonata lunii

... tonalităților încărcate de vis ce se așază. Un farmec mistic trece prin aer, și acum o ultimă umbră, ca un steag de doliu și de fatalitate, purtat de o mînă nevăzută, flutură ca și cum ar vrea să dea un semnal. De la fereastra lui, Beethoven, cu un zîmbet amar pe ...

 

Dimitrie Anghel - Visul unui nibelung

Dimitrie Anghel - Visul unui nibelung Visul unui nibelung de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul , 28 oct. 1907 "Unheil haftet am Gold..." Visez grămezile de aur Păzite-n grota de sub Rin De Fafner, groaznicul balaur, Și ție, Wothan, mă închin. Mă-ndeamnă dorul spre comoară, Și vroi s-o am cu orice chip; Mă mînă ca odinioară Fatalitatea pe Oedip. Arată-mi drumul spre tezaur. Pe cele șapte coarde-a lirii O ! Wothan, las-un pumn de aur Să cadă-n cumpăna iubirii. Dă-mi aurul care omoară Că-s obosit de anii lungi, De cînd rîvnesc după comoară Ca-ntunecații

 

George Topîrceanu - Deschiderea stagiunii. Săptămâna Caragiale

George Topîrceanu - Deschiderea stagiunii. Săptămâna Caragiale Deschiderea stagiunii. Săptămâna Caragiale de George Topîrceanu Dl M. Sadoveanu, directorul Teatrului Național, deschide stagiunea, în sara de 18 octombrie, printr-o cuvântare festivă despre Caragiale ... D-sa evocă în câteva cuvinte calde figura și opera marelui dispărut și mulțumește publicului ieșan, care întotdeauna a iubit și a prețuit pe Caragiale, că a venit și de astă dată în număr mare ca să sărbătorească niște piese atât de cunoscute. Publicul acopere cu aplauze entuziaste cuvântarea dlui Sadoveanu, căruia i se fac ovații de simpatie, ca director și ca scriitor — și pânza se ridică asupra primului act din Scrisoarea pierdută . Pristanda și cu Tipătescu vorbesc. Avem în fața noastră două personagii foarte deosebite între ele mai ales prin modul cum le-a zugrăvit Caragiale. Prefectul Tipătescu e un om modern. Lustrul manierelor îi acopere fondul de necinste și-i dă aproape aparența unui occidental. El e mai cult și mai inteligent decât toți oamenii din Scrisoarea pierdută . S-a mai spus că el singur dintre toți e în stare să-și dea samă de situație. El e acela care într-un moment se ...

 

Grigore Alexandrescu - O nuntă

Grigore Alexandrescu - O nuntă O nuntă de Grigore Alexandrescu Sunt câțiva ani de când pentru păcatele mele mă aflam înrolat sub steagurile armiei noastre. Dumnezeu să ierte pe aceia care, socotindu-mă destinat a apăra patria de primejdii, mă însărcina cu străjuirea Dunării și vizitarea numeroaselor picheturi de pază. Născut sub o stea blândă, eu sunt de caracterul cel mai liniștit și niciodată sabia mea n-a fost în ispită a se mânji de sânge. Dacă vrăjmașii țării ar fi știut cu ce om au a face, s-ar fi purtat negreșit cu oarece obrăznicie, la care pașnicele mele aplecări m-ar fi oprit de a le răspunde. Cu toate acestea, sunt departe de a regreta vremea ce am pierdut cu acea ocupație: traiul ostășesc face pe om răbdător și exact. Când ai petrecut câtva sub pământ în bordeie afumate sau în colibe bătute de valuri, spulberate de vânturi, varietatea vremilor și schimbările soartei nu te sperie lesne. Apoi câte relații prietenești, câte dulci suvenire sunt rezultatul acestei vieți! Dar iată cuvinte de prisos când este vorba de niște obiceiuri țărănești ce am avut prilej ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FATALITATE

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru FATALITATE.

DESTIN

... Soartă , viitor . 2. Forță sau voință supranaturală despre care se crede că hotărăște în mod fatal și irevocabil tot ce se petrece în viața omului ; fatalitate

 

FATALIST

... 1. Adj . Care aparține fatalismului , care se referă la fatalism , care se întemeiază pe fatalism . 2. S . m . și f . , adj . ( Persoană ) care crede în fatalitate

 

FATUM

... FÁTUM s . n . ( Livr . ) Destin irevocabil , fatalitate

 

KARMA

... f . ( În sistemul filozofic brahmanic ) Noțiune care desemnează o lege universală în virtutea căreia soarta oamenilor ar fi determinată de acțiunile lor din încarnările anterioare ; fatalitate

 

MALEDICȚIE

... MALEDÍCȚIE , maledicții , s . f . ( Livr . ) Blestem ; nenorocire , fatalitate

 

SOARTĂ

... sorți , s . f . 1. ( În concepțiile mistice ) Forță supranaturală despre care se crede că hotărăște irevocabil , fatal , toate acțiunile și întâmplările din viața oamenilor ; destin , fatalitate , noroc , scrisă , ursită . 2. Totalitatea evenimentelor ( accidentale sau nu ) care compun viața ( sau o parte a vieții ) unei ființe ( umane ) ; condiție de viață ...

 

URSIT

... basmele populare ) 1. Adj . ( Despre viața , soarta etc . cuiva ) Care a fost stabilit de mai înainte ; menit , predestinat . 2. S . f . Destin , soartă ; fatalitate

 

URSITOR

... imaginară despre care se crede că are darul de a hotărî soarta omului la naștere ; ursită ( 3 ) . 3. S . f . ( Înv . ) Soartă , destin ; fatalitate