Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:FEBRIL, PARATIFOS, PIRETIC, TIFOIDĂ, TIFOIDIC, VITULARĂ, AFEBRIL, AFTOASĂ, ANGIOCOLITĂ, ANTIPIRETIC, ANTIPIRINĂ ... Mai multe din DEX...

FEBRĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FÉBRĂ s.f. 1. Temperatură ridicată a corpului, care constituie reacția organismului la un agent infecțios, toxic etc.; temperatură, căldură, arșiță, fierbințeală. ** (Urmat de determinări arătând felul bolii) Nume dat mai multor boli care se manifestă prin temperatură ridicată. * Febră aftoasă v. aftoasă. Febră recurentă v. recurent. Febră musculară = stare de oboseală generală care apare în urma unor eforturi fizice deosebite. 2. Fig. Emoție, neliniște, încordare (înaintea sau la timpul producerii unui eveniment). - Din lat. febris, it. febbre.

Sursa : DEX '98

 

FÉBRĂ s. f. 1. temperatură ridicată a corpului cauzată de o boală; pirexie. o ~ musculară = stare de oboseală generală la cineva neantrenat în urma unor eforturi fizice. 2. (fig.) emoție, neliniște, încordare. (< lat. febris, it. febbre)

Sursa : neoficial

 

FÉBRĂ s. 1. (MED.) călduri (pl.), fierbințeală, friguri (pl.), temperatură, (pop.) arșiță, (reg.) năplăială, vipie, (înv.) aprinzeală, (rar fig.) jar. (Un bolnav cu \~.) 2. (MED.) febră paratifoidă v. paratifos; febră tifoidă = tifos, (pop.) lingoare, (reg.) troahnă, boală-lungă, boală-mare, boală-rea. *3. (fig.) încordare, tensiune. (\~ examenelor, a așteptării.)

Sursa : sinonime

 

fébră s. f. (sil. -bră), g.-d. art. fébrei

Sursa : ortografic

 

FÉBR//Ă \~e f. 1) Stare maladivă caracterizată prin ridicarea anormală a căldurii corpului; temperatură. 2) Boală caracterizată prin temperatură ridicată. \~ cerebrală. 3) fig. Stare de tensiune sau de agitație; emoție; neliniște. /<lat. febris, it. febbre

Sursa : NODEX

 

FÉBRĂ s.f. 1. Temperatură ridicată a corpului cauzată de o boală. V. hipertermie. * Febră musculară = stare de oboseală generală care apare la cineva neantrenat în urma unor eforturi fizice. 2. (Fig.) Emoție, neliniște, încordare; pirexie. // (În forma febri-) Element prim de compunere savantă cu sensul de "febră". [< it. febbre, cf. lat. febris].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruFEBRĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentruFEBRĂ.

Gelu Vlașin - 13:27

... tineretutui o promoție ursus la discuții cu motoare dânsa vrea pepeni provoacă frisoane o chitară zburând printre mesele bătute de-un vânt galben ca o febră tifoidă mi s-au rotunjit genunchii de atâta așteptare m-am descompus în baloanele gri barmanul privește rătăcit cum zboară timpul dintre farfuriile pline cu ...

 

George Ranetti - Rapsodia Dâmboviței

... sălcii pe sub care plutesc bărci cu-ndrăgostiți... Dar pe malul Dâmboviței cresc scaieți și pălămidă Și n-a produs pân-acuma decât... febră tifoidă! Toate gârlele din lume bune-s la câte ceva: Spre a se scălda poporul, morile spre a mișca... Însă-n ...

 

George Topîrceanu - Sonet estival

... departe adieri suspecte: Se furișază molima perfidă... Trag storul la fereastră și, de frică, Simt inima cum mi se face mică Cât un microb de febră

 

Ion Luca Caragiale - Reacțiunea

... haciș, care regretă extazurile ce și le procura odinioară, mi-aduc aminte adesea cu duioșie de ciudatele vedenii ce aveam când mă apucau accesele de febră liberală. Adesea mă apucă un dor nespus de acele vremuri când, înainte de a fi om cuminte, eram un patriot liberal zănatic. Da ...

 

Ion Luca Caragiale - Orientale. Două documente

Ion Luca Caragiale - Orientale. Două documente Orientale. Două documente de Ion Luca Caragiale Imperiul otoman suferă și el astăzi, pentru a doua oară, de febra constituțională parlamentară. Este un caz de recidivă. Primul acces, mai ușor, l-a avut, precum se știe, în ajunul războiului cu rușii și românii la sfârșitul anului 1876, când celebrul Midhat-pașa, în calitate de mare vizir, a proclamat o constituție otomană, cu regim parlamentar, suspendată peste puțină vreme de m.s. sultanul. Printre niște hârtii vechi, am găsit acuma un exemplar dintr-o foaie obscură ce apărea, în 1877, la București, în limba bulgară, conținând mai multe documente privitoare la activitatea primului parlament otoman. Oricât ne-am îndoi de exactitatea lor, în toate amănuntele, credem interesant a reproduce aici două din acele curioase documente, și, daca semnăm mai jos cu numele nostru, asta o facem, binențeles, numai ca simplu colecționar, iar nu ca autor. I - MESAJUL DE ÎNCHIDERE A CAMERELOR OTOMANE Domnilor senatori, Domnilor deputați, Pentru întâia oară a tunat și v-a adunat laolaltă aici, ca să faceți giumbușuri parlamentare. Trebuie să mărturisim, daca voim a fi ...

 

Ion Luca Caragiale - Monopol...

... mai scump și cam irită pielița, mai ales vara. E, cum spusei, la sfârșitul lui mai. Găsesc iubitul meu Iași în tremurul alegerilor generale... Ce febră! peste 43 de grade; aproape să se coaguleze albumina! Fierbe lumea de grija cea mai mare ce poate - cum să zic? - poseda pe un adevărat ...

 

Garabet Ibrăileanu - Privind viața

Garabet Ibrăileanu - Privind viaţa Privind viața de Garabet Ibrăileanu Celor pe care-i stimezi adu-le omagiul de a nu le ceda nimic din opiniile tale. Celorlalți nu le face onoarea intransigenței tale. Nimene nu reclamă mai mult toleranța decât cel netolerant, pentru că toleranța ta este condiția de viață a netoleranței lui. Nu mărturisi sentimentul nobil pentru care ai făcut o acțiune, căci nu vei fi crezut. Inventează unul mai puțin nobil și dă-l ca motiv al acțiunii tale, pentru ca oamenii să nu-ți atribuie unul rău detot. Nu crede că, strălucind în fața unei femei mai mult decât amantul ei și eclipsându-l, ai putea s-o întorci către tine. Nu vei reuși decât să-ți atragi antipatia și invidia ei. De câte ori te văd sincer, am impresia că, în războiul tuturora contra tuturora, tu ți-ai lăsat zalele acasă. Un singur lucru face omul fără nici un sentiment de responsabilitate: acela pe care ar trebui să-l facă terorizat de sentimentul responsabilității: copii. Când ai cincizeci de ani și, în loc să fii grav și pozitiv, citești poezii, arăți entuziasm pentru muzică, te extaziezi în fața naturii -- poți inspira ...

 

Victor Lazăr - Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919)

Victor Lazăr - Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919) Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919) de Victor Lazăr Informații despre această ediție RĂSBOIUL PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI ROMÂNESC (1916 – 1919) Povestit de Victor Lazăr Cuprins 1 Introducere. 1.1 Suferințele Românilor de sub stăpânire străină. 1.2 Ajutorul fraților români din vechiul Regat. 1.3 Răsboiul cel mare. 2 Răsboiul României. 2.1 Luptele din Transilvania. 2.2 Luptele din Dobrogea. 2.3 Apărarea Carpaților. Retragerea pe frontul Moldovei. 2.4 Refacerea. Răsboiul din 1917. 2.5 Basarabia. Pacea dela București. 2.6 Românii din Ardeal (și Bucovina) și răsboiul. 3 Împlinirea întregirii neamului. 3.1 Dușmanii înfrânți pe frontul de Miazăzi și Apus. 3.2 România intră din nou în răsboiu. Bucovina. 3.3 Revoluția din Transilvania. Unirea. 3.4 Răsboiul cu Ungaria. 3.5 Pacea dela Versailles (lângă Paris). 4 Cuvânt de încheiere. 5 Note Răsboiul de desrobire pentru întregirea neamului (1916 – 1919) Introducere. Răsboiul cel mare, în care s'au prăpădit milioane de oameni din toate continentele pământului, rămânând zeci de milioane de orfani, prăpădindu-se și averi de mii de mi­liarde, a produs o schimbare uriașe și în viața poporului ...

 

Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic

Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II â†�â†� Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul II) Stăm acum la gura sobei mângâiați de căldura celui dintâi foc din anul acesta; afară ține de câteva zile o ploaie măruntă, deasă și rece de toamnă, iar orașul tot e strâns zdravăn într-o imensă manta cenușie-roșiatică. Burlanele turuie vârtos, aci de-a dreptul sub acoperiș, și asta îmi mărește gustul de ascultare al [sic] scrisorilor donnei Alba (căreia de-acum înainte îi voi spune numai astfel, pe italienește; în spaniolă cuvântul scris "dona" se pronunță "donia", or mie îmi place s-o chem așa cum răsună în italienește, adică întocmai cum se scrie: donna, donna Alba). De bună seamă că același țuruit a dat îndemn și ghes și-acum dă necontenit avânt prințului să-mi facă această divină lectură. Eu o ascult cu religiozitate, dar din când în când casc, sau îl întrerup cu vreo amintire, care n-are nici în clin, nici în mânecă nici cu sensul frazelor citite, nici cu reflecțiile sau informările complimentare pe care prințul mi le dă asupra lor; ba îl întrerup câteodată cu vreuna boacănă de tot, astfel că ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruFEBRĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 58 pentruFEBRĂ.

FEBRIL

... FEBRÍL , - Ă , febrili , - e , adj . 1. ( Med . ) Care se manifestă prin febră ( 1 ) , cu febră

 

PARATIFOS

... PARATÍFOS s . n . Boală infecțioasă acută cu simptome intestinale , înrudită cu febra tifoidă , produsă de bacili ; febră

 

PIRETIC

... PIRÉTIC , - Ă , piretici , - ce , adj . ( Rar ) Care provoacă febră ; referitor la febră

 

TIFOIDĂ

... TIFOÍDĂ adj . Febră tifoidă ( În sintagma ) = boală infecțioasă , contagioasă și epidemică , provocată de un bacil specific , manifestată prin febră mare , tulburări intestinale , stare de toropeală și care se transmite prin apa de băut , prin fructe și prin legume nespălate etc . ; tifos , lingoare , boală lungă ...

 

TIFOIDIC

... TIFOÍDIC , - Ă , tifoidici , - ce , adj . ( Med . ) De febră

 

VITULARĂ

... VITULÁRĂ , vitulare , adj . Febră vitulară ( În sintagma ) = febră

 

AFEBRIL

... AFEBRÍL , - Ă , afebrili , - e , adj . ( Med . ) Care nu are sau nu face febră

 

AFTOASĂ

... AFTOÁSĂ adj . Febră aftoasă ( În sintagma ) = boală contagioasă specifică vitelor cornute , dar transmisibilă și omului , care se manifestă prin stare febrilă și prin erupții ( afte ) localizate pe mucoasa ...

 

ANGIOCOLITĂ

ANGIOCOLÍTĂ s . f . Inflamație a căilor biliare , întâlnită în febra tifoidă , calculoza biliară etc . [ Pr . : - gi -

 

ANTIPIRETIC

ANTIPIRÉTIC , - Ă , antipiretici , - ce , adj . s . n . ( Medicament ) care combate febra ;

 

ANTIPIRINĂ

ANTIPIRÍNĂ , antipirine , s . f . Medicament folosit împotriva febrei ;

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...