Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:FERĂSTRUI, FERĂSTRUIE, FERĂSTRUIRE, FERĂSTRUIT, ȘNUR, DESFERECA, DESFERECAT, FERECA, FERECAT, FIARĂ ... Mai multe din DEX...

FER - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FER s.n. v. fier.

Sursa : DEX '98

 

-FÉR elem. "care poartă, conține", "care produce". (< fr. -fère, cf. lat. ferre, a purta)

Sursa : neoficial

 

–FER Element secund de compunere savantă cu semnificația "care poartă", "care produce". [< it. -fero, fr. -fère, cf. lat. ferre - a purta, a duce].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruFER

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 159 pentruFER.

Gheorghe Asachi - Vulpea, momița și fiarele

Gheorghe Asachi - Vulpea, momiţa şi fiarele Vulpea, momița și fiarele de Gheorghe Asachi Murind Leul împărat, Fiarele s-au adunat Pe temeiul legei lor Să-și aleagă-un domnitor. Deci corona din cutie, Ce-avu șerpele-n păstrare, S-au fost scos în adunare Să o cerce cui să vie. Îns-oricâți o probuia, Nici unuia nu-i venea. Că deși toți aveau gust, Având unii cap îngust, Corona pe nas cădea, Alții gros și cap cornut, Încât ea n-au încăput. Deci momița cea bufonă Vru să cerce-acea coronă, Face șegi și mii grimase, Coțcării cu toate clase, Încât cap-au lunecat Și corona i-au întrat. Asta aleasă ghibăcie Minței sale dând protie, Toate fiarele o urează, Domnitoare o proclamează Numai vulpei n-au plăcut Lucrul care s-au făcut. Tăcând a ei sentiment, Ea-i face un compliment Ș-au zis: Doamnă, o comoară Zace-ascunsă lângă o moară. Cred că altul nu o știe; Deci aceasta după legi Se cuvine, doamnă, ție! Deși doamna iubea șegi, Cu argint nu șuguia, Ce supt stâncă-l încuia. Spre-a nu fi deci înșălată, Cu vulpea aleargă-ndată Să apuce-acel odor. Dar, ...

 

Constantin Stamati - Ciuma dobitoacelor

Constantin Stamati - Ciuma dobitoacelor Ciuma dobitoacelor de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati La o grea boală de vite leul au și hotărât Ca să adune la sfat fiarele și dobitoace, Care, neavând ce face, Debile și istovite, cum au putut s-au târât Și cu umilință mare pe lâng-a lor împărat Toate s-au înșirat; Apoi cu luare-aminte către el ochii holbând, Și cu gurile căscate, cu urechile trăgând, Îl aștepta să grăiască; Iar el începu așa porunca sa să rostească: „Să știți, amatelor mele, Că cerul urgisit este de-a noastre păcate grele, Și atunci ne va ierta Când acel ce dintre noi fiind mai mult vinovat Chiar de bunăvoia sa Va primi să-l jertfim cerului neîndurat; Și pe lâng-această pârgă plecată și cucerită, Unind și a noastră rugă fierbinte și umilită, Poate să se îmblânzească, Ciuma din noi să gonească. Au doar voi, fraților mei, nu știți mai bine Și decât mine Că acei ce pentru alții de voia lor se jertfesc C-a lor nume preamărit de istorici se vestesc? Așadar, să hotărâm, Ca fieștecare din noi să-și mărturisească, Făr’ ...

 

Ivan Andreievici Krâlov - Ciuma dobitoacelor

Ivan Andreievici Krâlov - Ciuma dobitoacelor Ciuma dobitoacelor de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati La o grea boală de vite leul au și hotărât Ca să adune la sfat fiarele și dobitoace, Care, neavând ce face, Debile și istovite, cum au putut s-au târât Și cu umilință mare pe lâng-a lor împărat Toate s-au înșirat; Apoi cu luare-aminte către el ochii holbând, Și cu gurile căscate, cu urechile trăgând, Îl aștepta să grăiască; Iar el începu așa porunca sa să rostească: „Să știți, amatelor mele, Că cerul urgisit este de-a noastre păcate grele, Și atunci ne va ierta Când acel ce dintre noi fiind mai mult vinovat Chiar de bunăvoia sa Va primi să-l jertfim cerului neîndurat; Și pe lâng-această pârgă plecată și cucerită, Unind și a noastră rugă fierbinte și umilită, Poate să se îmblânzească, Ciuma din noi să gonească. Au doar voi, fraților mei, nu știți mai bine Și decât mine Că acei ce pentru alții de voia lor se jertfesc C-a lor nume preamărit de istorici se vestesc? Așadar, să hotărâm, Ca fieștecare din noi să-și mărturisească, ...

 

Vasile Alecsandri - Cucoana Chirița în voiaj

... mi-am cătat de drum. De-acolo am urmat Prin țara cea nemțească Și-n Peșta am mâncat, Mâncat paprică ungurească. Apoi în drum de fer Suindu-mă în grabă, Am voiageat c-un cavaler, Un baron prea de treabă... Ce voiagiu minunat! Ce frumos m-am primblat! În urmă-mi ... cât ai plecat ai și ajuns, ba încă baronu care călătorea cu mine m-a încredințat auf Ehre, că în Englitera drumu de fer merge așa de iute că sosește până a nu pleca. Bată-l vântu de baron! Mare ghiduș era și nostim! (În taină.) și ... țigancei, precum și lui jupânu Guliță i-am făcut o morișcă în chică, ca să le pun minte... Halal de țările care au drumuri de fer!... ele, după cum zicea baronu, au aripi de zboară iute pe calea progresivului, dar cât pentru celelalte, cum e țara noastră, de pildă, sunt ciunte ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Mănușa (Iosif)

Ştefan Octavian Iosif - Mănuşa (Iosif) Mănușa de Friedrich Schiller Traducere de Ștefan Octavian Iosif În fața grădinii sale cu lei, Când gata-i să-nceapă lupta de fiare, Stă regele Francisc pe tron. În preajmă-i stâlpii coroanei, Și de jur împrejur, pe înaltul balcon, Cunună de mândre femei. Și la un semn s-a deschis colivia, Și grav, în arenă, un leu Își poartă mândria Și caută mut, de jur împrejur, Căscând fioros. Își scutură coama-ncurcată Și se încovoaie o dată, Apoi se culcă jos. Și regele dă un semn iară, Și prin poarta cealaltă Un tigru sălbatic saltă. Cum vede pe leu, răcnește Și în cerc, fricos, îl înconjoară Cu limba-ncordată-n afară, Cu coada vâlvoi Și sforăie turbat, furios Și mârăie dârz, apoi Se culcă alăturea, jos. Și craiul mai dă un semnal, Și pe două guri colivia Stupește doi leoparzi deodată. Ei cad furtunatici, cu lăcomia De luptă-ndrăzneață, Pe tigru năval, Acesta turbat îi înhață Cu laba-ncruntată, Dar leul în sus Se-nalță urlând, și toți s-au supus. Și tac îmbufnate, În cerc întinse, De setea sângelui aprinse Felinele înfricoșate. Atunci, din balcon Cade-o mănușă din mâini ...

 

Alexei Mateevici - Expoziția din Kiev

Alexei Mateevici - Expoziţia din Kiev Expoziția din Kiev de Alexei Mateevici (Mai—octombrie 1913) Expoziția (vâstavka) din Kiev, care a avut loc în vara aceasta, prin bogăția lucrurilor scoase la vedere a înfățișat o priveliște măreață. După planul, ce s-a avut în vedere la început, ea a fost să fie numai o expoziție a țărilor de miază-zi a Rusiei, dar mai pe urmă acest plan a fost lărgit, și expoziția a primit numirea de „Expoziția fabricilor, gospodăriei sătești, negustoriei, științei și meșteșugurilor din toată Rusia“. Expoziția din Kiev a prins o bucată de loc destul de însemnată: toată toloacă numită Troițkaia în partea târgului, ce poartă numele de Bessarabka (de la numirea țării noastre — Basarabia) și, pe lângă asta, costișele dealurilor megieșe. Aici au fost 31 de pavilioane (locașuri pentru lucrurile scoase la privire) de ale comitetului expoziției și 132 de pavilioane ale fabricilor și caselor de negustorie din toată Rusia. Vederea de dinafară a expoziției a fost foarte frumoasă. De la poarta cea mare de intrat se începe o toloacă lungă, ...

 

Dimitrie Anghel - Tata (Anghel)

... și mii de brațe s-au ridicat ca să arunce sămînța și să coboare sapa. Pămîntului încă nou ce ar fi rodit, scrijelat de simplul fer de plug, tu i-ai adus complicate pluguri cu aburi, ca să facă arătura adîncă. Gestul sămănătorului l-ai înlocuit cu acela al mașinelor, al ...

 

Friedrich Schiller - Mănușa

Friedrich Schiller - Mănuşa Mănușa de Friedrich Schiller Traducere de Mihai Eminescu Lâng-a leilor grădină regele Francisc așteaptă, Ca să vază cum s-o-ncinge între fiare lupta dreaptă. Împrejur cei mari ai țării și ai sfatului s-adună. Pe balconul nalt se-nșiră dame-n veselă cunună. Regele dă semn cu mâna, sare-o poartă din țâțâne Și un leu iese în față, cumpătat, cu pasuri line, Mult se uită împrejuru-i, cască lung, și a lui coamă Scuturând-o, își întinde mușchii și s-așează jos. Regele un semn mai face, se deschide-o altă poartă Și dintr-însa se repede C-un sălbatec salt un tigru, care când pe leu îl vede Muge tare, Coada roată o-nvârtește, Scoate limba, Sperios însă pe leu într-un cerc îl ocolește, Sforăie înverșunat, Apoi mormăind se-ntinde Lângă el. Regele mai face-un semn, Și pe două porți deschise Se azvârl doi leoparzi, Ce cu poftă inimoasă de-a lupta se și aruncă Peste tigru. Dar acesta îi apucă în cumplitele lui gheare ­ Leul muge, Se ridică în picioare, Fiarele se-nfiorează, Și-mprejur, arzând de dorul de-a ...

 

Friedrich Schiller - Mănușa (Iosif)

Friedrich Schiller - Mănuşa (Iosif) Mănușa de Friedrich Schiller Traducere de Ștefan Octavian Iosif În fața grădinii sale cu lei, Când gata-i să-nceapă lupta de fiare, Stă regele Francisc pe tron. În preajmă-i stâlpii coroanei, Și de jur împrejur, pe înaltul balcon, Cunună de mândre femei. Și la un semn s-a deschis colivia, Și grav, în arenă, un leu Își poartă mândria Și caută mut, de jur împrejur, Căscând fioros. Își scutură coama-ncurcată Și se încovoaie o dată, Apoi se culcă jos. Și regele dă un semn iară, Și prin poarta cealaltă Un tigru sălbatic saltă. Cum vede pe leu, răcnește Și în cerc, fricos, îl înconjoară Cu limba-ncordată-n afară, Cu coada vâlvoi Și sforăie turbat, furios Și mârăie dârz, apoi Se culcă alăturea, jos. Și craiul mai dă un semnal, Și pe două guri colivia Stupește doi leoparzi deodată. Ei cad furtunatici, cu lăcomia De luptă-ndrăzneață, Pe tigru năval, Acesta turbat îi înhață Cu laba-ncruntată, Dar leul în sus Se-nalță urlând, și toți s-au supus. Și tac îmbufnate, În cerc întinse, De setea sângelui aprinse Felinele înfricoșate. Atunci, din balcon Cade-o mănușă din mâini delicate ...

 

Ion Creangă - Acul și barosul

... înșirat verzi și uscate; ia stăi să-ți spun și eu pe ale mele: toporul, barda, ciocanul, cleștele, vătraiul și nenumărate unelte și mașini de fer, unele de-o mărime urieșă, iar altele mici și bicisnice ca tine, pututu-s-au face până n-au trecut pintre nicovală și ilău? Casa ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Calul, vulpea, lupul

Ion Heliade Rădulescu - Calul, vulpea, lupul Calul, vulpea, lupul de Ion Heliade Rădulescu O vulpe copilandră ce-abia se apucase De-aceea ce-nvățase, Să calce-n urma mă-sii, în pungă fără bani, Să cumpere la gâște, găini, cocoși, curcani... Porni din vizunie, Prin crâng se tot coti, Ieși într-o câmpie -- Ș-odată se opri. Un cal slobod aicea păștea în voie bună; A vântului suflare prin coamă-i se juca, Și falnic peste câmpuri în preajmă-i căuta, De latele-i copite pământul se detună. Dar biata speculantă cal încă nu văzuse; * Se uită, îl măsoară, Și ochii-n cap îi joacă Și dinții-n gură-i toacă... Se-ntoarce, se strecoară, Prin tufe o tulește și-n clip-acasă fuse. Aleargă la cumătrul, nea lupul, și-l găsește: "Nea lupe, cumetrașe, dă tare, te gătește, Vin', vino după mine, ici, uite, la un loc, Să vezi un... ăla mare, un frunteș dobitoc. Aoleo, dragă cumetre! E un zdravăn chilipir, D-aci poți, zău, să te umfli Și în burtă, și-n chimir." Iar lupul îi rânjaște (căci astfel el zâmbește) Și-ncepe să-i vorbească: "Cu mine cin' s-a pus ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruFER

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 124 pentruFER.

Daniel Capitol 2

... Capul chipului acestuia era de aur curat; pieptul și brațele îi erau de argint; pîntecele și coapsele îi erau de aramă; 33 fluierele picioarele, de fer; picioarele, parte de fer, și parte de lut. 34 Tu te uitai la el, și s`a deslipit o piatră, fără ajutorul vreunei mîni, a izbit ... totul, ca ferul care face totul bucăți. 41 Și după cum ai văzut picioarele și degetele picioarelor parte de lut de olar și parte de fer, tot așa și împărăția aceasta va fi împărțită; dar va rămînea în ea ceva din tăria ferului, tocmai așa cum ai văzut ferul amestecat cu ...

 

Daniel Capitol 4

... fiarele de supt el, și păsările din ramurile lui! 15 Dar trunchiul cu rădăcinile lui, lăsați -l în pămînt, și legați -l cu lanțuri de fer și de aramă, în iarba de pe cîmp, ca să fie udat de roua cerului, și să fie la un loc cu fiarele în iarba ... sfînt pogorîndu-se și zicînd: ,,Tăiați copacul, și nimiciți -l; dar trunchiul cu rădăcinile lui lăsați -l în pămînt, și legați -l cu lanțuri de fer și de aramă, în iarba de pe cîmp, ca să fie udat de roua cerului, și să stea la un loc cu fiarele cîmpului, pînă ...

 

Daniel Capitol 7

... de noapte, și iată că era o a patra fiară, nespus de grozav de înspăimîntătoare și de puternică; avea niște dinți mari de fer, mînca, sfărîma, și călca în picioare ce mai rămînea; era cu totul deosebită de toate fiarele de mai înainte, și avea zece coarne. 8 M ... am dorit să știu adevărul asupra fiarei a patra, care se deosebea de toate celelalte, și era nespus de grozavă: avea dinți de fer și ghiare de aramă, mînca, sfărîma și călca în picioare ce rămînea; 20 și asupra celor zece coarne pe cari le avea în cap, și ...

 

Ezechiel Capitol 34

Ezechiel Capitol 34 Ezechiel 33 Ezechiel Capitol 34 1 Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 2 ,,Fiul omului, proorocește împotriva păstorilor sufletești ai lui Israel! Proorocește, și spune-le lor, păstorilor: ,Așa vorbește Domnul Dumnezeu: ,Vai de păstorii lui Israel, cari se pasc pe ei înșiși! Nu trebuie păstorii să pască turma? 3 Voi mîncați grăsimea, vă îmbrăcați cu lîna, tăiați ce e gras, dar nu pașteți oile. 4 Nu întăriți pe cele slabe, nu vindecați pe cea bolnavă, nu legați pe cea rănită; n`aduceți înapoi pe cea rătăcită, nu căutați pe cea pierdută, ci le stăpîniți cu asuprire și cu asprime! 5 Astfel ele s`au risipit, pentrucă n`aveau păstor; au ajuns prada tuturor fiarelor cîmpului, și s`au risipit. 6 Turma Mea rătăcește pe toți munții și pe toate dealurile înalte; oile Mele sînt risipite pe toată fața țării, și nimeni nu îngrijește de ele, nici nu le caută!`` 7 De aceea, păstorilor, ascultați Cuvîntul Domnului! 8 ,,Pe viața Mea, zice Domnul Dumnezeu, pentrucă oile Mele au ajuns de jaf și sînt prada tuturor fiarelor cîmpului, din lipsă de păstor, pentrucă păstorii Mei n`au nicio grijă de oile Mele, ci se pășteau ...

 

Genesa Capitol 1

Genesa Capitol 1 Genesa Capitol 1 1 La început, Dumnezeu a făcut cerurile și pămîntul. 2 Pămîntul era pustiu și gol; peste fața adîncului de ape era întunerec, și Duhul lui Dumnezeu se mișca pe deasupra apelor. 3 Dumnezeu a zis: ,,Să fie lumină!`` Și a fost lumină. 4 Dumnezeu a văzut că lumina era bună; și Dumnezeu a despărțit lumina de întunerec. 5 Dumnezeu a numit lumina zi, iar întunerecul l -a numit noapte. Astfel, a fost o seară, și apoi a fost o dimineață: aceasta a fost ziua întîi. 6 Dumnezeu a zis: ,,Să fie o întindere între ape, și ea să despartă apele de ape.`` 7 Și Dumnezeu a făcut întinderea, și ea a despărțit apele cari sînt dedesuptul întinderii de apele cari sînt deasupra întinderii. Și așa a fost. 8 Dumnezeu a numit întinderea cer. Astfel, a fost o seară, și apoi a fost o dimineață: aceasta a fost ziua a doua. 9 Dumnezeu a ...

 

1 Cronici Capitol 22

... Israel, și a însărcinat pe cioplitorii de piatră să pregătească pietre cioplite pentru zidirea Casei lui Dumnezeu. 3 A pregătit și fer din belșug pentru cuiele dela aripile ușilor și pentru scoabe, aramă atît de multă încît nu puteau s`o numere, 4 și lemne de cedru ... pregătit pentru Casa Domnului o sută de mii de talanți de aur, un milion de talanți de argint, și o mulțime de aramă și de fer, care nu se poate cîntări, căci este foarte mult; am pregătit deasemenea lemne și pietre, și vei mai adăuga și tu. 15 Tu ai la ...

 

1 Cronici Capitol 29

... ceea ce trebuie să fie de aur, argint pentru ceea ce trebuie să fie de argint, aramă pentru ceea ce trebuie să fie de aramă, fer pentru ceea ce trebuie să fie de fer, și lemn pentru ceea ce trebuie să fie de lemn, pietre de onix și pietre scumpe de legat, pietre strălucitoare și de felurite colori, tot ... aur, zece mii de darici, zece mii de talanți de argint, optsprezece mii de talanți de aramă, și o sută de mii de talanți de fer. 8 Cei ce aveau pietre scumpe le-au dat pentru vistieria Casei Domnului în mînile lui Iehiel, Gherșonitul. 9 Poporul s`a bucurat ...

 

Ieremia Capitol 15

Ieremia Capitol 15 Ieremia 14 Ieremia Capitol 15 1 ,,Domnul mi -a zis: ,Chiar dacă Moise și Samuel s`ar înfățișa înaintea Mea, tot n`aș fi binevoitor față de poporul acesta. Izgonește -l dinaintea Mea, ducă-se! 2 Și dacă-ți vor zice: ,Unde să ne ducem?` să le răspunzi: ,Așa vorbește Domnul: ,La moarte cei sortiți la moarte, la sabie cei sortiți săbiei, la foamete cei sortiți foametei, la robie, cei sortiți robiei! 3 Căci voi trimete împotriva lor patru feluri de nenorociri, zice Domnul: sabia, ca să -i ucidă, cînii ca să -i sfîșie, păsările cerului și fiarele pămîntului, ca să -i mănînce și să -i nimicească. 4 Îi voi face de pomină pentru toate împărățiile pămîntului, din pricina lui Manase, fiul lui Ezechia, împăratul lui Iuda, și pentru tot ce a făcut el în Ieruslim. 5 Căci cine să aibă milă de tine, Ierusalime, cine să te plîngă? Cine să meargă să te întrebe de sănătate?`` 6 ,,M`ai părăsit, zice Domnul, ai dat înapoi; de aceea Îmi întind mîna împotriva ta și te nimicesc: sînt sătul de milă. 7 Îi vîntur cu lopata, la porțile țării; îi lipsesc de copii, ...

 

Ieremia Capitol 28

... te, și spune lui Hanania: ,Așa vorbește Domnul: ,Ai sfărîmat un jug de lemn, dar cu aceasta ai făcut în locul lui un jug de fer! 14 Căci așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: ,Pun un jug de fer pe grumazul tuturor acestor neamuri, ca să fie subjugate de Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și -i vor sluji, și -i dau chiar și fiarele cîmpului!`` 15 ...

 

Ezechiel Capitol 4

... Înfățișează -o împresurată, zidește întărituri în jurul ei, înconjoară -o cu un șanț de apărare, pune tabere de ostași împrejurul ei, și ridică berbeci de fer împotriva ei de jur împrejur. 3 Ia o tigaie de fer, și pune -o, ca un zid de fer, între tine și cetate; îndreaptă-ți fața împotriva ei, ca să fie împresurată, și s`o strîmtorezi. Aceasta să fie un semn pentru casa lui ...

 

Ezechiel Capitol 14

Ezechiel Capitol 14 Ezechiel 13 Ezechiel Capitol 14 1 Cîțiva din bătrînii lui Israel au venit la mine și au șezut înaintea mea. 2 Și Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 3 ,,Fiul omului, oamenii aceștia își poartă idolii în inimă, și își pironesc privirile spre ceea ce i -a făcut să cadă în nelegiuire! Să Mă las Eu să fiu întrebat de ei? 4 De aceea vorbește-le, și spune-le: ,Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ,Orice om din casa lui Israel, care își poartă idolii în inimă, și care își pironește privirile spre ceeace l -a făcut să cadă în nelegiuirea lui-dacă va veni să vorbească proorocului, -Eu, Domnul, îi voi răspunde, în ciuda mulțimei idolilor lui, 5 ca să prind în chiar inima lor pe aceia din casa lui Israel, cari s`au depărtat de Mine din pricina tuturor idolilor.` 6 De aceea, spune casei lui Israel: ,Așa vobește Domnul, Dumnezeu: ,Întoarceți-vă, și abateți-vă de la idolii voștri, întoarceți-vă privirile dela toate urîciunile voastre! 7 Căci orice om din casa lui Israel, sau din străinii cari locuiesc pentru o vreme în Israel, care s`a ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruFER

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentruFER.

FERĂSTRUI

FERĂSTRUÍ vb . IV v .

 

FERĂSTRUIE

FERĂSTRÚIE s . f . v .

 

FERĂSTRUIRE

FERĂSTRUÍRE s . f . v .

 

FERĂSTRUIT

FERĂSTRUÍT , - Ă - Ă adj . v .

 

ȘNUR

ȘNUR , șnururi , s . n . 1. Sfoară ( îmbrăcată în mătase colorată , în fir etc . ) , de obicei răsucită în două sau în trei , întrebuințată mai ales ca ornament la îmbrăcăminte ; șiret ^1 ( 2 ) . 2. Ansamblu de fire electrice ( foarte ) flexibile , izolate între ele și strânse într - un înveliș protector , folosit pentru racordarea la rețea a lămpilor portative , a fiarelor de călcat , a aparatelor de radio

 

DESFERECA

DESFERECÁ , desférec , vb . I . 1. Refl . ( Despre roți , p . ext . despre car ; la pers . 3 ) A pierde șinele de fier . 2. Tranz . și refl . A ( se ) desface din fiare , din cătușe , din lanțuri . 3. Refl . ( Despre pietrele de moară , la pers . 3 ) A - și toci zimții de pe fețele interioare , între care sunt zdrobite boabele . - Des ^1 - +

 

DESFERECAT

DESFERECÁT , - Ă , desferecați , - te , adj . 1. ( Despre roți , p . ext . despre car ) Care și - a pierdut șinele de fier . 2. Desfăcut din fiare , din cătușe , din lanțuri . 3. ( Despre pietrele de moară ) Cu zimții

 

FERECA

FERECÁ , férec , vb . I . Tranz . 1. A acoperi , total sau parțial , cu metal un obiect de lemn , spre a - i da rezistență și durabilitate ; a întări un obiect ( de lemn ) prin legături metalice . 2. A lega cu fiare , cu lanțuri , în obezi etc . un om arestat sau condamnat ; a încătușa . 3. A încuia , a zăvorî o ușă , o încăpere . 4. A bate cu ciocanul pietrele de moară spre a le face crestături , șanțuri ,

 

FERECAT

FERECÁT^1 s . n . Ferecare . - V. fereca . FERECÁT^2 , - Ă , ferecați , - te , adj . 1. ( Despre obiecte de lemn ) Acoperit total sau parțial cu metal ; întărit prin legături metalice . 2. ( Despre oameni ) Legat cu fiare , cu lanțuri , în obezi ( după ce a fost arestat sau condamnat ) . 3. ( Despre uși , încăperi ) Încuiat , zăvorât . 4. Prevăzut cu crestături , șanțuri ,

 

FIARĂ

FIÁRĂ , fiare , s . f . Animal sălbatic mare ;

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...