Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:FERATĂ, FEROVIAR, BARIERĂ, CONTRAȘINĂ, FRAHT, MARCĂ, RAMPĂ, TERASAMENT, AMBRANȘAMENT, AMPRIZĂ, AUTOMOTOR ... Mai multe din DEX...

FERAT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FERÁT s. m. sare a acidului feric. (< fr. ferrate)

Sursa : neoficial

 

ferát s. m., pl. feráți

Sursa : ortografic

 

FERÁ//T \~ți m. Sare a acidului feric. /ferrate

Sursa : NODEX

 

FERÁT s.m. Sare a acidului feric. [< fr. ferrate].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruFERAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 34 pentruFERAT.

Ion Luca Caragiale - Linia ferată Ploiești - Predeal

Ion Luca Caragiale - Linia ferată Ploieşti - Predeal Linia ferată Ploiești - Predeal de Ion Luca Caragiale Cestiunea revizuirii art. 7, în stadiul de încordare la care a ajuns, ne absoarbe toată atenția, așa încât dela o vreme încoace și publicul și presa trec cu vederea orice alte întrebări de interes general, oricât ar fi aminteri de importante în sinele. Astfel vedem că de mult încă nu se mai gândește nimini la cestiunea construirii căii ferate a Statului Ploești-Predeal, care cu toate astea merită o deosibită atențiune. Linia aceasta, ca mai toate întreprinderile noastre publice, are o istorie nenorocită, pe care nu avem nevoie a o amănunți aici, deoarece e știută de toți. Contractul concesiunii construirii liniei Ploești-Predeal a fost odată reziliat, din cauză că concesionarul de atunci nu s'a ținut de mai multe îngajamente de căpetenie stipulate în caetul de însărcinări. Un alt concesionar a luat sarcina terminării liniei și lucrările au urmat înainte. Linia nu e încă terminată, precum se știe, în partea din valea Prahovei: însă funcționează din Ploești până în Câmpina și din Sinaia până în Predeal. Din izvor sigur, aflăm astăzi ...

 

Ion Luca Caragiale - Deziderate legitime

Ion Luca Caragiale - Deziderate legitime Deziderate legitime de Ion Luca Caragiale Urbea Târgul de Munte, numărând vreo 3600 de locuitori, vreo 6 biserici, 4 școale primare și 180 de cârciumi, se află destul de pitoresc așezată pe malul stâng al Dâmbului Sec. Se cheamă Dâmbul Sec fiindcă, între cele două maluri râpoase, înalte cam de vreo cincisprezece metri și departe unul de altul la tot cam atâția, nu curge aproape tot anul nici atâta apă câtă ar ajunge rațelor din mahalaua mărginașă să [se] bălăcească pe arșiță. Dar ca o ironie, în pofida numelui ce i-au dat riveranii, Dâmbul Sec se pornește vajnic către sfârșitul primăverii cu valuri posomorâte, și umple vâlceaua și, urlând nebunește, prăvălește la vale buturugi și fel de fel de rupturi, și surpă din maluri, și face peste putință să mai treacă de la un mal la altul altcineva decât zburătoarele. E mare piedică pentru comerțul local; căci capitala districtului se află în partea de dincoace, așa că, dacă s-a pornit odată Dâmbul Sec, nu mai e chip să comunice Târgul de Munte cu sediul prefecturii, la o distanță de douăzeci și cinci de kilometri, decât ocolind foarte pe departe. Trebuie ...

 

Ion Luca Caragiale - Sub ce regim trăim!

Ion Luca Caragiale - Sub ce regim trăim! Sub ce regim trăim! de Ion Luca Caragiale O probă nouă de destrăbălarea în care a ajuns administrația sub acest regim ne-o aduc foile opoziției. De necrezut, dar adevărat. Ar gândi cineva că ne aflăm într'o țară barbară. Judece oricine. Doamnei Eufrosina Catargiu, soția d-lui Lascăr Catargiu, primul consilier al M. Sale Regelui Carol I, care rămâne surd la repețitele plângeri ale Națiunii, lăsând astfel reacțiunea să sape cât mai adânc un abiz între Coroană și Națiune, i s'a furat pe calea ferată un geamantan. Stăm bine de tot !... Acu închipuiască-și oricine. Daca bagajul soției primului ministru, care stă la putere prin voința regală, este expus la așa accidente, ce trebue să sufere pe căile noastre ferate bagajele damelor din opoziție, și mai ales ale

 

Alecu Donici - Dorința românului din 1862

Alecu Donici - Dorinţa românului din 1862 Dorința românului din 1862 de Alecu Donici Să fie România de-acum în veci unită Și propășind în toate să fie ea menită, La răsărit să-nalțe pavilionu-i sus, Ca cele de apus. Să aibă România industrie și arte, Școli bune, răspândite în orișicare parte; Încât românii toți să fie luminați Ca cei de stat bărbați. Să fie România întinsă, mare, lungă, Ca cei ce o aspiră la sânu-i să n-ajungă, Să turbe alungând-o și rătăcind în dar, Să piară la hotar. Să aibă România puternică armată, În numele lui Ștefan ș-al lui Mihai chemată, Ca orișicând prudența o luptă-ar rândui, Să știe birui. Să fie România tot binecuvântată, Ca țară mult mănoasă, ca țară-mbelșugată; Străinul să-i aducă a sale bogății, Pe-a ei producte vii. Să aibă România comori asigurate, Să aibă navigații, să-și facă căi ferate; Comerțul ei să fie activ și răspândit, Ca mijloc de-nflorit. Să fie Domnitorul de Dumnezeu lăsat, Ca să renască astfel frumoasa Românie, Întru eternitate mult binecuvântat; O fie, fie,

 

Gelu Vlașin - 00:00

Gelu Vlaşin - 00:00 â†�â†� 23:50 00:00 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) epilog →→ cafea tare și muzici bizare scrumul albastru și-a stabilit teritoriul genunchii mei răstigniți pe calea ferată cum te întâmpin în fiecare dimineață coșmarul meu trenul cotropindu-mi arterele prin care au început să curgă vagoanele cușetă aleargă mecanicii de locomotivă călcând în picioare colesterolul pasagerii clandestini s-au înghesuit ca un chist în stomacul meu plin cu semafoare roșii prin ochii mei se scaldă amintirea (ca-ntr-o piscină

 

Gelu Vlașin - 14:07

Gelu Vlaşin - 14:07 â†�â†� 13:55 14:07 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 14:21 →→ ovidiu tâmpește cuvinte despre copiii care nu vor știi să apară din poezie scrisă pe calea ferată salva vișeu spune că lumea din față n-are și că lumea din spate e tare definește totul prin nimicul din noi răscolește trecutul bea umilința de-a fi și se ceartă cu toți zeii greci - din birou - și se scaldă-n fierbintea minciună când totu-i pe roate (și totu-i pe

 

Gelu Vlașin - 22:30

Gelu Vlaşin - 22:30 â†�â†� 22:23 22:30 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 22:47 →→ pomul de crăciun împodobit cu zilele care-au fost pe tine pierdută printre cuvintele aruncate la țintă merele se culegeau singure din livadă nopțile cu veioza lipită de fruntea înghețată până la suflet să-mi alung gândurile negre din cutia cu scrisori când omul de zăpadă cerșeșete (accidentul pe calea

 

Ion Luca Caragiale - Șah și mat!

Ion Luca Caragiale - Şah şi mat! Șah și mat! de Ion Luca Caragiale Începuse războiul franco-german. De la rezultatul acelei mărețe lupte atârna poate tot viitorul nostru politic. Pe Rin nu se juca numai două soarte. Ca la toate luptele jucătorilor mari, unde pe de lături palpită o mulțime de mici pontatori pe mâna unuia sau altuia, așa și la războaiele între două puteri gigantice, sunt mulți mititei pe de lături, cari, cu cât pontează mai mărunțel, cu atât privesc jocul cu mai multă bătaie de inimă. Pe Rin, între alte mize mărunte, era una, care pentru noi avea o importanță colosală, cum s-a dovedit ulterior — soarta hotărâtoare a dinastiei noastre. Mica republică de zece ore de la Ploești, care pontase și ea, putea avea urmări mult mai mari dacă în jocul de la Rin s-ar fi amestecat altfel cărțile. Așa, era în toată țara o agitație surdă, dar foarte adâncă, care în unele centre lua forme fățișe destul de amenințătoare pentru ordinea generală. Unul din aceste centre mai agitat era și Craiova, unde se afla prefect de județ răposatul Petrache Mănescu — un om original și amabil, credincios și devotat ...

 

Nicolae Filimon - Escursiuni în Germania meridională

Nicolae Filimon - Escursiuni în Germania meridională Escursiuni în Germania meridională de Nicolae Filimon Capitolul I - De la București la Giurgiu Capitolul II - Ospelele din Giurgiu Capitolul III - Vaporul „Archiduca Albrecht“, pasagerii dintr-însul, și bizarele maniere ale unora dintr-înșii| caracterul și bizarele maniere ale unora dintr-înșii Capitolul IV - Reflesiuni asupra geloziei ridicolă sau Ilinița și celebi Nicolache Capitolul V - Un vis teribil Capitolul VI - Vameșii și cărturarii Capitolul VII - Pesta și Buda Capitolul VIII - O vizită neașteptată Capitolul IX - Kövesdy JĂ¡nos, HorvĂ¡th SzĂ©chenyi, sau muzica și danțul maghiar Capitolul X - Cina și toastele Capitolul XI - Strada ferată sau aburul întrebuințat ca agent mișcător Capitolul XII - Călătoria la Viena Capitolul XIII - Wagram și suvenirile ce recheamă această localitate Capitolul XIV - Viena din puntul de vedere istoric și monumental Capitolul XV - Căpitan Vlad Nicoară din Dobriceni sau asedierea Vienei de Kara-Mustafa Vizirul Capitolul XVI - Galeria de tablouri de la Belvedere Capitolul XVII - Grădinele și localitățile de plăcere dinprejurul Vienei Capitolul XVIII - Castelul Schönbrunn Capitolul XIX - Friderich Staaps sau atentatul de la Schönbrunn în con tra lui Napoleon I Capitolul XX - Moravia, orașul BrĂ¼nn, castelul Spielberg și carbonarii Capitolul XXI - ...

 

Ion Luca Caragiale - Un nou plagiat Zola

Ion Luca Caragiale - Un nou plagiat Zola Un nou plagiat Zola de Ion Luca Caragiale Am terminat articolul nostru din numărul penultim despre plagiatul Zola-Bibescu cu bănuiala că celebrul autor francez, în ultima sa lucrare Rome , o fi făcut ceea ce a făcut și în La DĂ©bâcle: un vast împrumut forțat din opera altcuiva pentru a-și ridica creditul propriu. Bănuiala noastră s-a adeverit. D. Gaston Deschamps, într-o savantă și spirituală cronică literară, publicată în Le Temps, arată pe larg cum Zola a plagiat pe scriitorii Georges Goyau, AndrĂ© PĂ©ratĂ©, Paul Fabre și pe arheologul Gaston Boissier. Câteva rânduri din cronica lui Gaston Deschamps sunt prea interesante ca să nu le dăm aci. Iată: “D. Emile Zola, zice criticul, nu cunoștea Roma... Totuși, voia să «facă» Rome , precum a «făcut» Lourdes și cum va «face» Paris . Atunci s-a «documentat». «A se documenta», în limba particulară a școalei naturaliste, este a căpăta asupra cutărui sau cutărui subiect — fie vorba de căi ferate, de marile magazinuri, de poduri și șosele, ...

 

Ion Luca Caragiale - Frați radicali și D. Dim. Sturdza

Ion Luca Caragiale - Fraţi radicali şi D. Dim. Sturdza Frați radicali și D. Dim. Sturdza de Ion Luca Caragiale După o oarecare viață politică, d. Dim. Sturdza, până la cea din urmă reintrare a d-sale în minister, izbutise să-și facă, în închipuirea mai a tutulor, o reputație, dacă nu de un foarte inteligent, dar de sigur de un foarte corect om de stat și mai ales de finanțe. Metoda întrebuințată de d. Dim. Sturdza pentru ajungerea acestui scop, deși cam veche și tocită, însă sigură în țara noastră, consista în a se face d-sa teoreticește aprigul biciuitor al tuturor greșelilor, neregularităților, mai de multe ori numai închipuite, totdeauna exagerate până la absurd, săvârșite de partidul și de guvernul adversar politic d-sale. Într'o țară ca a noastră, unde când afirmi ceva, nu ți se cere și dovezi, unde spiritul public nu are niciun element serios de control mai ales asupra luptelor ivite pe tărâmul științei de stat, reaua credință este de multe ori o bună temelie pentru clădirea unei frumoase reputațiuni. Ca să treci de cel mai curat, n'ai decât să ponegrești cu ori fără drept ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruFERAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 84 pentruFERAT.

FERATĂ

FERÁTĂ , ferate , adj . Cale ( În sintagma ) ( sau linie ) ferată = drum special amenajat prevăzut cu șine , pe care circulă trenurile ; drum - de -

 

FEROVIAR

FEROVIÁR , - Ă , feroviari , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . ( Despre întreprinderi , instalații , transporturi ) De cale ferată , în legătură cu calea ferată , care se face pe calea ferată . 2. S . m . și f . , adj . ( Muncitor , funcționar , salariat ) de la căile ferate . [ Pr . : - vi - ar ] FEROVIÁR , - Ă , feroviari , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . ( Despre întreprinderi , instalații , transporturi ) De cale ferată , în legătura cu calea ferată , care se face pe calea ferată . 2. S . m . și f . , adj . ( Muncitor , funcționar , salariat ) de la căile ferate . [ Pr . : - vi -

 

BARIERĂ

BARIÉRĂ , bariere , s . f . 1. Bară mobilă care arată că trecerea peste o șosea , peste o linie ferată etc . este oprită temporar ; p . ext . loc unde se întretaie o șosea cu o linie ferată . 2. Punct de intrare în oraș , unde se încasau altădată taxele pentru mărfurile aduse spre vânzare ; p . ext . periferie . [ Pl . : - ri -

 

CONTRAȘINĂ

CONTRAȘÍNĂ , contrașine , s . f . Șină de cale ferată așezată paralel cu șinele de cale ferată obișnuită pentru a reduce uzura roților , a evita deraierile la curbele prea pronunțate sau pentru a ridica șoșeaua ( în dreptul trecerilor de nivel ) la înălțimea șinelor . - Contra ^1 + șină ( după fr . %contre -

 

FRAHT

FRAHT , frahturi , s . n . 1. Document comercial care însoțește o încărcătură sau o marfă transportată pe calea ferată și în care se menționează mărfurile , expeditorul și destinatarul , stația de destinație și taxele respective ; scrisoare de trăsură . 2. Sumă , taxă etc . plătite pentru transport de mărfuri ( pe calea

 

MARCĂ

MÁRCĂ^4 , mărci , s . f . ( adesea determinat prin " poștală " ) Mic imprimat emis de stat și care , aplicat sau tipărit pe scrisori , pe unele colete etc . , servește drept plată anticipată a transportului poștal . MÁRCĂ^3 , mărci , s . f . 1. Nume dat în statul franc și în Germania medievală comitatelor de frontieră , aflate sub guvernare militară . 2. Obște sătească din Europa apuseană medievală , în care pământul arabil rămâne proprietate privată . MÁRCĂ^2 , mărci , s . f . Unitate monetară principală în unele țări europene . MÁRCĂ^1 , mărci , s . f . 1. Semn distinct aplicat pe un obiect , pe un produs , pe un animal etc . pentru a - l deosebi de altele , pentru a - l recunoaște etc . 2. Fisă de metal cu număr de ordine , cu care lucrătorii își dovedesc prezența la lucru sau pe care o lasă în schimbul uneltelor primite . 3. Piatră sau bucată de șină vopsită în alb , așezată transversal între două linii de cale ferată care se întretaie , pentru a indica ramificația liniei ferate și locul până unde pot înainta vehiculele fără pericol de ciocnire . 4. Fig . Semn distinctiv , trăsătură specifică , însușire caracteristică ;

 

RAMPĂ

RÁMPĂ , rampe , s . f . 1. Platformă ( la nivelul pardoselii unor vehicule ) care înlesnește încărcarea și descărcarea mărfurilor ; loc înălțat ( lângă linia ferată ) destinat încărcării și descărcării mărfurilor . 2. Balustradă de lemn , de fier sau de piatră de - a lungul unei scări sau ( rar ) unui pod . 3. Partea din față a unei scene de teatru unde sunt instalate luminile ; rivaltă ; p . gener . scenă . 4. Porțiune înclinată față de orizontală a unui drum sau a unei căi ferate , parcursă în sensul urcării . 5. Lucrare minieră prin care se face legătura între galeria de transport a unui orizont și un puț de mină sau un plan înclinat . 6. ( În sintagma ) Rampă de lansare = platformă prevăzută cu dispozitive de orientare și ghidare , folosite pentru lansarea avioanelor catapultate sau a

 

TERASAMENT

TERASAMÉNT , terasamente , s . n . 1. Lucrare constând din săpături în pământ , umpluturi etc . , care se execută în vederea realizării unei căi ferate , a unui dig , a unui canal etc . 2. Totalitatea construcțiilor , în general din pământ și roci ( platforme , săpături , umpluturi etc . ) , constituind infrastructura drumurilor , căilor ferate , canalelor

 

AMBRANȘAMENT

AMBRANȘAMÉNT , ambranșamente , s . n . Ramificație secundară a unei linii ferate , a unei conducte de canalizare etc . ;

 

AMPRIZĂ

AMPRÍZĂ , amprize , s . f . Lățime a fâșiei de teren pe care urmează să se construiască o șosea , o cale ferată , un dig

 

AUTOMOTOR

AUTOMOTÓR , automotoare , s . n . Vehicul de cale ferată , prevăzut cu motor propriu și folosit pentru transportul rapid de

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...