Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ORB, BATE, CERCEVEA, GEAM, OBLON, OCHI, PERVAZ, VITRINĂ, ÎNCHIDE, ÎNCHIS, ÎNTREDESCHIDE ... Mai multe din DEX...

FEREASTRĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FEREÁSTRĂ, ferestre, s.f. 1. Deschizătură de formă regulată lăsată în peretele unei clădiri, al unui vehicul etc. pentru a permite intre aerul și lumina; ansamblu format dintr-un cadru fix și din cercevele în care se fixează geamuri, montat în deschizătura amintită; ansamblu format de această deschizătură, împreună cu cercevelele care o încadrează și cu geamul fixat în cercevele. * Fereastră oarbă v. orb. * Expr. A arunca banii pe fereastră = a cheltui în mod exagerat, a fi risipitor. 2. Loc în care se întâlnește un puț de mină cu o rampă subterană. 3. Fig. (Fam.) Oră liberă intercalată între două ore de curs în programul zilnic al unui profesor sau al unui student. - Lat. fenestra.

Sursa : DEX '98

 

FEREÁSTRĂ s. 1. geam. (Se uită pe \~.) 2. v. fantă.

Sursa : sinonime

 

fereástră s. f., g.-d. art. feréstrei; pl. feréstre

Sursa : ortografic

 

FEREÁSTRĂ feréstre f. 1) Deschizătură în pereții unei clădiri sau ai unui vehicul, făcută pentru a lăsa pătrundă în interior lumina și aerul. 2) Rama împreună cu geamul fixată în această deschizătură. 3) fig. fam. Oră liberă în orar. [G.-D. ferestrei] /<lat. fenestra

Sursa : NODEX

 

FEREASTRĂ, ferestre, s.f. (Auto) Deschidere laterală practicată pe cilindrii motoarelor cu ardere internă al căror mecanism de distribuție este fără supape. Prin aceste deschideri se aspiră amestecul proaspăt (fereastră de baleiaj) sau se elimină gazele arse (fereastră de evacuare); se mai numesc și lumini.

Sursa : DLRLC

 

fereástră (-éstre), s.f. - Deschizătură lăsată în peretele unei clădiri, al unui vehicul etc., pentru a permite intrarea aerului. - Mr. fireastră. Lat. f?nestra (Pușcariu 596; Candrea-Dens., 576; Pascu, I, 85; REW 3242; DAR), cf. alb. fënestü, it. finestra, prov. fenestra, fr. fenêtre). - Der. ferestruică, s.f. (fereastră mică); ferestrar, s.n. (rindea, gealău).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruFEREASTRĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 386 pentruFEREASTRĂ.

Ștefan Octavian Iosif - La fereastra spre livadă

Ştefan Octavian Iosif - La fereastra spre livadă La fereastra spre livadă... de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție La fereastra spre livadă Din copită murgul bate, Frîu de-argint să-i scot din ladă, Scumpă șea să-i pun în spate,     Să pornim iar împreună     Peste văi și peste plai,     Că s-a-ntors iar vremea bună —         Stai, murgule, stai !     Murguleț, coamă rotată, Stai pîn-iese luna nouă, La mîndruța sprîncenată Să trimit o slovă-două,     Ori pe soare, ori pe lună,     Ori pe nor, ori pe senin...     Ori să mergem împreună ?         Lin, murgule, lin ! Murguleț, fii bun și-adastă, Să-mplinesc frumoasă slova, C-a veni și vremea noastră Să ne ducem la Moldova,     La Moldova cea bătrînă,     Unde ne-a-ngriji ca-n rai     Mîndra mea și-a ta stăpînă...         Hai, murgule,

 

Mihai Eminescu - În fereastra despre mare

Mihai Eminescu - În fereastra despre mare În fereastra despre mare de Mihai Eminescu În fereastra despre mare Stă copila cea de crai ­ Fundul mării, fundul mării Fură chipul ei bălai. Iar pescarul trece-n luntre Și în ape vecinic cată ­ Fundul mării, fundul mării, Ah! demult un chip i-arată. ,,Spre castel vrodată ochii N-am întors și totuși plâng ­ Fundul mării, fundul mării Mă atrage în

 

Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă

... acest balcon de piatră o altă ușă, rotundă, îngustă și scurtă, dă pas în o tindă boltită, pardosită cu cărămizi exagonale și luminată prin o fereastră din fund. În dreapta și în stânga tindei, două uși dau intrare în două mici apartamenturi; cel din stânga cuprinde o sală destul de mare ...

 

Emil Gârleanu - Patima

... m-a îndepărtat de ele o amintire tristă, pe care o să ți-o spun. Căpitanul începu să se plimbe prin odaie, între fereastră și sobă, apoi, cu glasul lui răsunător, care se revărsa uneori în gâlgâiri puternice, ca și cum ar fi comandat, începu să povestească: ...Poate să ... tare mult, conul Gavrilaș la dânsul, și mai cu seamă nevasta lui. Când l-au scos pe poartă, amândoi îl urmăriră cu privirile de la fereastră. A doua zi îl câștigă din nou. Tabloul, tot acoperit, făcu plimbarea înapoi. Schimbul acesta, o zi al unuia, o zi al celuilalt ...

 

Ion Luca Caragiale - Caut casă...

... și muște... — Dar eu am copii; paturile copiilor... nu știu unde le-aș putea pune la adăpost... știți, iarna... — Iarna, puteți astupa o fereastră; bateți o saltea și pe deasupra o scoarță. — E cam departe de centru. — Aveți tramvaiul nou, la o distanță de zece minute de ... casă vreau? zic eu și mai plictisit. Uite ce casă vreau... Vreau o casă cu șase odăi mari, fiecare nu mai mult decât cu o fereastră și o ușă, cu sală de baie, cu bucătărie, două odăi pentru slugi, cu parchete, cu apă-n curte și-n odăi, cu tout Ă ...

 

Ion Luca Caragiale - Grand H%C3%B4tel "Victoria Română"

... aleargă pe cearșaful alb încoace și încolo uimite de lumină! Ce să fac?... Trebuie să dorm!... În pat imposibil... Trag cearșaful, îl scutur bine pe fereastră și-l întind pe covor în mijlocul odăii; desfac un pachet de tutun, presăr pe cearceaf și mă culc pe jos... Îmi arde toată pielea ... drept în ochi... Mă scol s-o mut și apoi m-așez la loc. ...Deodată sar în picioare... Zgomot mare în uliță! Merg degrab la fereastră... Cadranul transparent de pe foișorul de foc ațată unul ș-un sfert... Când au trecut trei ceasuri?… Am ațipit, prin urmare?... Ce e în ... închide ochii triști și adoarme oftând greu din afund. - Toată intervenirea mea acum în favoarea animalului este zadarnică. Degeaba raționez eu de sus de la fereastră, că nu le e permis unor oameni ai autorității să turbere liniștea nopții și somnul contribuabililor. Pot eu striga mult și bine: cine m-aude ... ușă cu geamuri trântită cu violența... Țipete de femei, strigăte de bărbați, fluierături febrile de gardiști... Aha! a venit stăpâna cațelului. Alerg la fereastră. Nu se mai văd ceasurile la foișorul de foc; lumina de-n-dărătul cadranului s-a stins; dar mai sus de foișor, arde ...

 

Dimitrie Anghel - Oglinda fermecată

Dimitrie Anghel - Oglinda fermecată Oglinda fermecată de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Un vis simbolic", în Tribuna , XV, 159, 22 iul. [4 aug.] 1911, p. 2. Astă-noapte m-am trezit brusc din somn. Un vis straniu mă purtase pe tărîmuri necunoscute, pe care nici nu le-am văzut, nici nu m-am încumetat să le bănuiesc vreodată... În rama ferestrei împodobite de perdele albe, cerul vînăt se ofilea peste arborii mari și o singură stea, albă ca o crizantemă uriașă, mai licărea stăruitoare departe, peste marea de coperișuri, în afundul nemărginirii. Natura aevea pe care o priveam acum trezit din somn mi se părea străină. Arborii nu erau așa în visul meu, nici vînătul cer care se ofilea și în nemărginirea căruia înflorea o stea albă ca o crizantemă, nici fața mea pală pe care o resfrîngea apa albăstruie a oglinzii în orele acestea tîrzii de noapte. Un tril însă căuta să mă cheme la realitate. O păsăruică, înșelată de acest zor de ziuă timpurie, îngăima undeva, în negrul unui umbrar, o sfioasă chemare, la care nu răspundea nimeni. Un vînt apoi, ca trecerea unui demon nevăzut căruia i-ar fi fost frică singur în văzduh, ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bursierul

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Bursierul Bursierul de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Din maidanele, vara împodobite cu flori și iarna cu zăpadă, de la umbra castanilor verzi și stufoși, unde se adunau bătrânii cu snoavele lor, de la vatra cu jeratic clipind ca niște ochi de aur, în jurul căreia se prigoreau bunele mele surori, din atâtea cântece, și basme, și povești, când ai avut ochi, închipuire și inimă, să te pomenești închis în niște ziduri înalte, să te izbești de chipuri străine și reci, de inimi domoale și nepăsătoare, de mai-mari cari nu vor să știe de cântece și de basme... iacă cea mai mare nefericire din viața mea! Dezordinea și sclavia liceului, masa bursierilor, soioasă și murdară, duhoarea bucatelor grase, cafelele cu lapte mirosind a câne plouat, plescăitul lacom a optzeci de tovarăși, și pedagogii cu ifosul lor de parveniți, așezați în căpătâiele celor două mese lungi... iacă ce mă înfioară și astăzi când mă gândesc la acea viață de șeapte ani. Eram de doisprezece ani. Nu cunoșteam pe nimeni din tot dormitorul. Când lampa dim mijlocul tavanului cu arabescuri albe și cenușii se stinse, închisei ochii, ascultai răsuflările ostenite și grele ale bursierilor și ...

 

Ioan Slavici - Ileana cea șireată

... să spuie. Trei zile și trei nopți a stat voinicul pe sub ziduri fără ca vreuna din fete să se fi arătat la fereastră. În crepetul zorilor de-a patra zi el pierdu răbdarea, își întări inima și bătu la fereastra celei mai mari dintre fetele de ... trezită din somnul cel mai dulce. - Eu sunt surioară! grăi feciorul de împărat voinic împărătesc, ce stau de trei zile cu dragoste la tine la fereastră. Fata cea de împărat nici nu se apropie de fereastra, ci grăi cu glas înțelept: - Mergi pe calea pe care ai venit: flori să-ți ... să-ți rămână pe urmă. Peste trei zile și trei nopți, feciorul de împărat iarăși bătu la fereastră. Acuma fata de împărat se apropie de fereastră și grăi cu glas blând: - Ți-am zis să mergi pe calea pe care ai venit: spini să-ți crească-n cale și flori să ... ori câte trei zile și de trei ori câte trei nopți el își netezi părul și bătu, acum d-a treia oara la fereastră. - Ce e? cine e? și ce voiește? întrebă fata de împărat, acuma mai răstit decât în celelalte rânduri. - Eu sunt, surioară! grăi feciorul de împărat ...

 

George Coșbuc - Fata craiului din cetini

... din zilele lui faur, Și-o fată mai plăcută, prin șepte țări crăiești, Ca dalba Viorică nu-i modru să-ntâlnești! Ea șede-ntr-o fereastră-n a turnului zăbrele, Purtând pe cap cunună de-albastre viorele Și-așa mi s-a prins fata, și-așa mi ... o vitejie, precum nu s-a mai dat. A doua zi voinicul norocul și-a-ncercat: Copila sta-n fereastră, frumoasă cum e luna, Pe buze purtând zâmbet, pe cap purtând cununa De flori; fălos Zorilă împintenă-al său cal Și-aleargă, dar deodată grăbitul ... lume și voiește Să ia cununa fetei lui Craiu-Încetinat. A doua zi toți domnii din curți s-au adunat; Copila stă-n fereastră, frumoasă cum e luna Purtând surâs pe buze, pe cap purtând cununa De flori; voinicul Grangur e-n șea, și plin de foc Aleargă roibul ...

 

Dimitrie Anghel - Culegătorul de stele căzătoare

... dincolo de mireasma florilor era hodina, mai departe de marginea orizontului era dezrobirea. Și în liniștea aceea în care el visa cu fruntea răzemată de fereastră, deodată, din înălțimile tăriei, un fulg luminos se dezlipi, străbătu vertiginos spațiul, se mări din ce în ce și apoi, ca un buchet căruia îi ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruFEREASTRĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 25 pentruFEREASTRĂ.

Ezechiel Capitol 40

Ezechiel Capitol 40 Ezechiel 39 Ezechiel Capitol 40 1 În anul al douăzeci și cincilea al robiei noastre, la începutul anului, în ziua a zecea a lunii, la patrusprezece ani după dărîmarea cetății, tocmai în ziua aceea, a venit mîna Domnului peste mine, și m`a strămutat în țara lui Israel. 2 M`a dus acolo, în niște vedenii dumnezeiești, și m`a așezat pe un munte foarte înalt; spre miazăzi de acest munte era ceva ca o cetate zidită. 3 M`am dus acolo; și iată că acolo era un om, a cărui înfățișare era ca înfățișarea aramei; el avea în mînă o sfoară de măsurat, de in, și o prăjină de măsurat, și stătea la poartă, 4 Omul acela mi -a zis: ,,Fiul omului, privește cu ochii tăi, ascultă cu urechile tale, și ia aminte la toate lucrurile, pe cari ți le voi arăta; căci ai fost adus aici ca să ți le arăt. Fă cunoscut casei lui Israel tot ce vei vedea.`` 5 Un zid înconjura Templul pe din afară de jur împrejur. În mîna omului aceluia era ...

 

Iosua Capitol 2

... ne va da țara aceasta, ne vom purta cu tine cu bunăvoință și credincioșie.`` 15 Ea i -a pogorît cu o funie pe fereastră, căci casa în care locuia era lîngă zidul cetății. 16 Și le -a zis: ,,Duceți-vă spre munte, ca să nu vă întîlnească ... Fie după cuvintele voastre.`` Și -a luat rămas bun dela ei, și ei au plecat. Ea a legat funia cărmizie la fereastră. 22 Ei au plecat, și au ajuns la munte, unde au rămas trei zile, pînă s`au întors cei cari -i urmăreau. Cei care -i ...

 

2 Imparati Capitol 9

... a intrat în Izreel. Izabela, auzind lucrul acesta, și -a uns sprîncenele, și -a împodobit capul, și se uita pe fereastră. 31 Pe cînd intra Iehu pe poartă, ea a zis: `Pace, noule Zimri, ucigașul stăpînului său?`` 32 El a ridicat fața ... spre fereastră, și a zis: ,,Cine este pentru mine? Cine?`` Și doi sau trei dregători s`au uitat la el, apropiindu-se de fereastră. 33 El a zis: ,,Aruncați -o jos!`` Ei au aruncat -o jos, și i -a țîșnit sîngele pe zid și pe ...

 

Ezechiel Capitol 41

Ezechiel Capitol 41 Ezechiel 40 Ezechiel Capitol 41 1 M`a dus în Templu. A măsurat stîlpii; aveau o lățime de șase coți deoparte, și o lățime de șase coți de alta-aceasta este lățimea stîlpilor. 2 Lățimea ușii era de zece coți; iar canaturile ușii erau lați de cinci coți deoparte, și cinci coți de cealaltă parte. A măsurat și lungimea Templului: patruzeci de coți, și lățimea: douăzeci de coți. 3 Apoi a intrat înlăuntru. A măsurat ușiorii ușii: doi coți, ușa șase coți, și lățimea ușii, șapte coți. 4 Pe partea dinainte a Templului a măsurat în lungime douăzeci de coți și în lățime douăzeci de coți; și mi -a zis: ,,Acesta este Locul prea sfînt!`` 5 A măsurat zidul casei: gros de șase coți, și lățimea odăilor lăturalnice de jur împrejurul casei, patru coți. 6 Odăile lăturalnice erau unele peste altele, în număr de treizeci, așezate în trei caturi; ele dădeau în niște îmbucături de zid făcute anume pentru odăile acestea din jur împrejurul casei, așa că se sprijineau pe ele, și nu pe zidul casei. 7 Odăile, ...

 

2 Imparati Capitol 7

2 Imparati Capitol 7 2 Imparati 6 2 Imparati Capitol 7 1 Elisei a zis: ,,Ascultați cuvîntul Domnului! Așa vorbește Domnul: ,,Mîne, la ceasul acesta, se va vinde la poarta Samariei o măsuță de floare de făină cu un siclu și două măsuri de orz cu un siclu.`` 2 Călărețul pe brațul căruia se rezema împăratul a răspuns omului lui Dumnezeu: ,,Chiar dacă ar face Domnul ferestre în cer, cum s`ar putea întîmpla un asemenea lucru?`` Și Elisei a zis: ,,Vei vedea cu ochii tăi: dar tu nu vei mînca din ele.`` 3 La intrarea porții erau patru leproși, cari au zis unul către altul: ,,La ce să ședem aici pînă vom muri? 4 Dacă ne vom gîndi să intrăm în cetate, în cetate este foamete, și vom muri; și dacă vom sta aici, deasemenea vom muri. Haidem dar să ne aruncăm în tabăra Sirienilor; dacă ne vor lăsa cu viață, vom trăi, iar dacă ne vor omorî, vom muri.`` 5 Au plecat dar în amurg, să se ducă în tabăra Sirienilor. Și cînd au ajuns la intrarea taberii Sirienilor, iată că nu era nimeni. 6 Domnul făcuse să se audă în ...

 

Genesa Capitol 6

... corabia să aibă trei sute de coți în lungime, cincizeci de coți în lățime și treizeci de coți în înălțime. 16 Să faci corăbiei o fereastră, sus, lată de un cot; ușa s`o pui în laturea corăbiei; și să faci un rînd de cămări jos, altul la mijloc și altul ...

 

Genesa Capitol 8

Genesa Capitol 8 Genesa 7 Genesa Capitol 8 1 Dumnezeu Și -a adus aminte de Noe, de toate viețuitoarele și de toate vitele cari erau cu el în corabie; și Dumnezeu a făcut să sufle un vînt pe pămînt, și apele s`au potolit. 2 Izvoarele Adîncului și stăvilarele cerurilor au fost închise, și ploaia din cer a fost oprită. 3 Apele au scăzut de pe fața pămîntului, scurgîndu-se și împuținîndu-se, și, după o sutăcincizeci de zile, apele s`au micșorat. 4 În luna a șaptea, în ziua a șaptesprezecea a lunii, corabia s`a oprit pe munții Ararat. 5 Apele au mers scăzînd pînă în luna a zecea. În luna a zecea, în ziua întîi a lunii, s`au văzut vîrfurile munților. 6 După patruzeci de zile, Noe a deschis fereastra corăbiei pe care o făcuse. 7 A dat drumul unui corb, care a ieșit, ducîndu-se și întorcîndu-se, pînă cînd au secat apele de pe pămînt. 8 A dat drumul și unui porumbel, ca să vadă ...

 

Genesa Capitol 26

... fiindcă Rebeca era frumoasă la chip. 8 Fiindcă șederea lui acolo se lungise, s`a întîmplat că Abimelec, împăratul Filistenilor, uitîndu-se pe fereastră, a văzut pe Isaac jucîndu-se cu nevastă-sa Rebeca. 9 Abimelec a trimes să cheme pe Isaac, și i -a ...

 

Judecatorii Capitol 5

... ghemuit și a căzut la picioarele ei; Acolo unde s`a ghemuit, acolo a căzut fără viață. 28 Pe fereastră, prin zăbrele, Se uită mama lui Sisera, și strigă: ,,Pentruce zăbovește carul lui să vină? Pentruce vin carăle lui așa de încet?`` 29 Cele mai ...

 

1 Samuel Capitol 19

... știre și i -a zis: ,,Dacă nu fugi în noaptea aceasta, mîne vei fi omorît.`` 12 Ea l -a pogorît pe fereastră, și David a plecat și a fugit. Așa a scăpat. 13 În urmă Mical a luat terafimul ...

 

2 Samuel Capitol 6

... strigăte de bucurie și în sunet de trîmbițe. 16 Pe cînd chivotul Domnului intra în cetatea lui David, Mical, fata lui Saul, se uita pe fereastră; și, văzînd pe împăratul David sărind și jucînd înaintea Domnului, l -a disprețuit în inima ei. 17 După ce au adus chivotul Domnului ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruFEREASTRĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 77 pentruFEREASTRĂ.

ORB

... rațiune e întunecată , tulburată de o pasiune , lipsit de clarviziune ; p . ext . de temut , fioros . 4. Fig . Lipsit de lumină ; întunecos , întunecat . 5. ( În sintagmele ) Fereastră oarbă sau geam orb = adâncitură în perete , de forma unei ferestre , făcută cu scop arhitectonic . Sobă oarbă = motiv ornamental de forma unei sobe ; sobă care ...

 

BATE

... Bate fierul până - i cald . II. Intranz . 1. A izbi în ceva făcând zgomot ; a ciocăni ( la poartă , la ușă , la fereastră ) . Valurile bat de zidurile cetății . Cine bate oare la fereastra mea ? 2. A face o mișcare ( relativ regulată ) . 3. ( Despre arme de foc ...

 

CERCEVEA

... CERCEVEÁ , cercevele , s . f . Cadru în care este fixat geamul la o fereastră

 

GEAM

... sticlă care se fixează în pervazurile ( ori cercevelele ) ferestrelor sau ale ușilor și care permite să străbată lumina în interiorul unei încăperi . 2. P . gener . Fereastră

 

OBLON

... unei uși sau al unei deschideri și servind pentru protecție sau pentru reglarea luminii care intră în camera respectivă . 2. ( Reg . ) Deschizătură în formă de fereastră într - un perete , în special în peretele podului ; tăblie de lemn care închide această deschizătură . 3. ( Înv . ) Ușă la trăsură ; portieră a unui ...

 

OCHI

... vehicule sau la panourile fixe de pe șosele ; b ) varietate de minerale care , șlefuite într - un anumit mod , capătă o luminozitate neobișnuită ; ochi - de - ciclop = fereastră specială care separă acustic încăperile unui studio , permițând însă o vizibilitate bună ; ochiul - boului = a ) ( Bot . ) nume dat mai multor plante din familia ...

 

PERVAZ

PERVÁZ , pervazuri , s . n . 1. Cadru de scânduri care acoperă rostul dintre perete și tocul unei uși , al unei ferestre etc . ; p . ext . partea de jos a tocului unei ferestre . 2. Șipcă sau scândură îngustă , fixată la marginea dinspre perete a unei pardoseli de lemn pentru a acoperi rostul dintre pardoseală și perete . 3. ( Astăzi rar ) Ramă , cadru ( din lemn ) pentru un tablou , o oglindă , un instrument etc . [ Var . : ( reg . ) priváz s .

 

VITRINĂ

... VITRÍNĂ , vitrine , s . f . 1. Spațiu special amenajat pentru expunerea mărfurilor în spatele ferestrei dinspre strada a unui magazin ; fereastră care închide spre stradă acest spațiu . 2. Dulap cu rafturi și cu pereți de sticlă , în care se expun , într - o casă particulară , bibelouri , veselă ...

 

ÎNCHIDE

... ÎNCHÍDE , închíd , vb . III . 1. Tranz . A mișca ( din balamale ) o ușă , o fereastră , un capac etc . pentru a acoperi deschizătura corespunzătoare . 2. Tranz . A apropia , a strânge marginile ( sau părțile componente ale ...

 

ÎNCHIS

ÎNCHÍS^2 , - Ă , închiși , - se , adj . 1. ( Despre uși , ferestre , capace etc . ) Care acoperă deschizătura în dreptul căreia este așezat sau fixat ( prin balamale ) . 2. ( Despre obiecte care se pot desface ) Cu marginile sau cu părțile componente alăturate . împreunate . 3. ( Despre instituții , întreprinderi , localuri ) Care și - a întrerupt temporar sau definitiv activitatea . 4. ( Despre curți , terenuri ) Îngrădit , împrejmuit . 5. Fig . ( Despre ședințe , adunări ) Care se ține într - un cerc restrâns , fără participarea unor persoane străine de organizația , de societatea etc . respective . 6. ( Despre oameni ) Care este ținut în închisoare ; deținut . 7. Fig . ( Despre oameni și despre caracterul lor ) Retras , izolat . 8. ( Despre cer ) Înnorat , întunecat ; ( despre vreme ) cu cerul înnorat ; urât , ploios . ÎNCHÍS^1 s . n . Închidere . - V.

 

ÎNTREDESCHIDE

... ÎNTREDESCHÍDE , întredeschíd , vb . III . Tranz . A deschide incomplet , a crăpa o ușă , o fereastră

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...