Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:BAGEACĂ, FERESTRICĂ, FERESTRUIE, FERESTUICĂ, GHIȘEU, VULPE ... Mai multe din DEX...

FERESTRUICĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FERESTRÚICĂ, ferestruici, s.f. Diminutiv al lui fereastră (1); ferestruie, ferestrică. ** Gaură mică asemănătoare cu o fereastră; spărtură, deschizătură. [Var.: (reg.) ferestúică s.f.] - Fereastră + suf. -uică.

Sursa : DEX '98

 

FERESTRÚICĂ s. v. ferestruie.

Sursa : sinonime

 

ferestrúică s. f., g.-d. art. ferestrúicii; pl. ferestrúici

Sursa : ortografic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruFERESTRUICĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentruFERESTRUICĂ.

Ion Luca Caragiale - Petițiune

... ciocăneați așa? — Da. — Dv. Nu știți că biroul se deschide la 7? — Ba da. Și zicând aceasta, domnul vâră adânc capul pe ferestruică înăuntru; impiegatul, surprins de această mișcare, se dă-napoi și lasă din mână geamul mobil, care pică peste gîtul domnului ca tăișul unei ghilotine. Domnul ... ușă înăuntru, daca aveți vreo afacere! strigă impiegatul, făcând acelui domn semn cu mâna, pe unde poate intra în biurou. Domnul ascultă, pleacă de la ferestruică și-ndată apare în ușă. Este un om nici prea tânăr, nici prea bătrân; pare foarte ostenit, și un ochi deprins ar pricepe îndată că ...

 

Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă

... este o ușă foarte îngustă și scurtă care se deschide în zidul dinspre ogradă. O scăricică săpată în acel zid, și luminată numai prin o ferestruică rotundă, duce în o cameră numită iatacul doamnei , și care se găsește sub odaia lui vodă . Acea cameră misterioasă, boltită cu piatră, puțin ridicată și ...

 

Constantin Stamati - Arderea Iașului la 1822

Constantin Stamati - Arderea Iaşului la 1822 Arderea Iașului la 1822 de Constantin Stamati Un episod din poema d-lui Beldiman, sub titlul Eteria grecilor Această închipuire se face ca cum un bătrân vier de la Miroslava, unde sunt podgorii de vii pe un deal peste râul Bahluiul, în preajma Iașului, privește cu nepotul său arderea Iașului, în vremea răscoalei grecilor în contra turcilor; dar bătrânul se află bolnav în casă, iar nepotul său șede pe prispă afară și spune moșului său aceea ce vede. Nepotul Moșule, viforul geme, pe cer noaptea se lățește, Peste frumoasa cetate pâclă și negreață pică; Fulgerul cu-nflăcărare ca un șarpe lung clipește, Scapără, vin’ de te uită, zimții zidurilor mișcă. Vântul frunza din crengi smulge, o spulberă ca pe paie, Vifor vântură cu groază, de cruce pe turn îndoaie, Iaca nourii se umflă, clocotesc, se tulbură, Moșule, trăsnet și fulger zidurile scutură... Bătrânul Ce-ți pasă de vifor ție? de cetăți ce-ți este scârbă? Las’ vântul să le dărâme, el cu noi nu are treabă; Căsuța noastră îi mică sub a copacilor umbră, Smerină și pitulită, mai nu se vede din iarbă; Vifor-trăsnetul nu sfarmă proaste cocioabele mele, Și ...

 

Emil Gârleanu - Gâza

... calul, care mai venise o dată, întrezări parcă grajdul mic unde îl așteptase, atuncea, ieslele cu fânul proaspăt. Era răcoare, nu se găsea măcar o ferestruică prin care să străbată căldura cât de cât. Și-n fața lui i se păru că se ridică deodată, în fund, o iesle mare-mare ...

 

Enache Gane - Călătoria m%C3%A8 la munte

... puțin să ivește,     Atuncea inima lui are ace mare bucurie     Ci sîmțește un închis și supus la tirănie,     Cînd îl mîngîie lumina de la vreo ferestruică     Întru acel întuneric a temniții, cît de mică.     Curcubăul ca un cert pe munții înfășurînd,     Cătră a lor firesc verde pe ...

 

George Topîrceanu - Demostene Botez: Tristeți provinciale

... stăpâni... De ordonanțe fără leafă Și de trăsură cu un cal Și cu scapetul ras la ceafă... Tristeți de bâlci provincial, De panorămi, cu-o ferestruică Și cu-o maimuță roasă-n dos, Ce-ar semăna cu domnul Duică De-ar fi oleacă mai frumos... Tristeți de cioară-mbătrânită Ce stă ...

 

George Topîrceanu - Păcatul (Topîrceanu)

George Topîrceanu - Păcatul (Topîrceanu) Păcatul de George Topîrceanu I Trist vâjâie vântul și crengile-ndoaie, În negură cântă al codrilor glas Și calul străbate, prin pânze de ploaie, Drum fără lumină și fără popas... Un fulger deasupra tresare o clipă, Se văd nouri vineți pe cerul cernit, Și pasărea nopții sălbatică țipă De spaimă, cu glasul prelung, ascuțit. Și țipătul jalnic răsună departe, Ecou-l repetă cu sute de guri. — Adânc răspândește o spaimă de moarte Plutind peste-ntinderi de negre păduri... Noaptea-i oarbă, vântul bate, Ploaia pică-n picuri reci, Fulgerele depărtate Dau lumină pe poteci. La apus, din vreme-n vreme, Tunetul departe geme, — Du-te, du-te, nu te teme! Noaptea-i neagră, — las’să fie, Că-ți arată drumul greu Doi ochi negri — și te-mbie Să te duci spre ei, mereu. Pentru ochii de cărbune, Iadu-n cale de s-ar pune, Spaima lui nu te-o răpune. Și de ploaie nu te plânge, Brațe albe când te-or strânge, Simți în vine foc, nu sânge! II Vuind prelung se-ntinde a clopotelor jale În pacea nopții negre. La vechea mănăstire, Chiliile — bătrâne zidiri medievale — ...

 

Ion Luca Caragiale - La poștă

... mine? Impiegatul: Nu... Dar de unde era să vă vie? Domnul: Știu eu? de la cineva. Impiegatul: Nu. Domnul: Bine. (Pleacă.) Impiegatul (scoțând capul pe ferestruică): Mă rog... Domnul (întorcându-se): Poftim... Impiegatul: Dar... cum vă cheamă pe dv. ...? Domnul: Ion Popescu. Impiegatul: Îmi pare bine... Fiți sigur că vă vom ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul și memoriul unui nebun

Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul şi memoriul unui nebun Testamentul și memoriul unui nebun de Constantin Stamati-Ciurea (Logogrif literar) Călătoria cu calea ferată este cea mai îndemânatică, însă câteodată și foarte ostenitoare. Pornindu-mă de la stațiunea X*** pe o arșiță teribilă din luna iulie și călătorind răstimp de 54 de ore consecutive, mă coceam în cupeul vagonului bucșit de pasageri, care se schimbau necon­tenit, unii ieșind, iar alții intrând în cușca de fier înfierbântată ca un cuptor de tropicele raze ale soarelui. Eram stingherit în toate mișcările mele, neavând loc să-mi întind măcar picioarele; singur numai capul îl puteam rezema de dosala fotoliului. Simțeam că mă topesc, că toată vlaga din corpul meu se scurge din mine în șiroaie de sudoare. Somnul, deși mă cuprin­dea, imediat era întrerupt de ghiontitura vreunui pasager, ce-și lua bagajul portativ, ca să iasă. Și când, în sfârșit, sosii la Mos­cova, coborându-mă pe platforma debarcaderei, totul mi se învârtea înaintea ochilor, așa că-mi părea că sunt beat. O slăbiciune nespusă mă cuprinse și somnolența mă obora de pe picioare. Ieșind din gară, mă suii în prima birjă ce-o întâmpinai, uitând să spun birjarului la ce ...

 

Ion Luca Caragiale - Țal!...

... lega cu o cârpă curată — după povață". La colțul unei case trase mai înăuntru de linia veche a stradei, citim, sub o ferestruică cu brizbize: „A nu se face murdării pe didul casei mele". Mergem mai departe, după legea progresului, și citim: „A nu se lipi ...

 

Ion Luca Caragiale - Abu-Hasan

Ion Luca Caragiale - Abu-Hasan Abu-Hasan de Ion Luca Caragiale Era odată la Bagdad, sub domnia strălucitului calif Harun-al-Rașid, un neguțător bogat, care avea o nevastă bătrână și un fecior, Abu-Hasan, crescut pînă la vreo treizeci de ani strîns de aproape în toate privințele. Neguțătorul a murit, și Abu-Hasan a intrat în stăpînirea avuției pe care o grămădise tată-său o viață întreagă. Fiul a făcut altfel de cum făcuse tatăl. În tinerețe nu căpătase niciodată o para mai mult decît îi trebuia ca să-și ducă viața ; acum a pus de gînd să cheltuiască potrivit cu mijloacelepe care i le adusese soarta. Astfel, și-a împărțit averea în două părți: cu o parte a cumpărat acareturi, care-i aduceau destul venit ca să poată trăi cum se cuvine, fără să s-atingă de capete ; iar cu cealaltă jumătate, în bani sunători, a hotărît să să pună pe petreceri, încailea să-și destoarcă răbdările suferite sub strășnicia în care-l ținuse tată-său pînă la așa vîrstă coaptă ; dar s-a jurat că n-are să mai cheltuiască ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruFERESTRUICĂ

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentruFERESTRUICĂ.

BAGEACĂ

... BAGEÁCĂ , bageci , s . f . ( Reg . ) Deschizătură în formă de ferestruică în acoperișul caselor țărănești , al unei șuri etc . prin care pătrunde lumina și care servește uneori drept horn ; lucarnă , bagea . [ Var . : bageác s . n . ] - Contaminare ...

 

FERESTRICĂ

... FERESTRÍCĂ , ferestrici , s . f . ( Înv . ) Ferestruică

 

FERESTRUIE

... FERESTRÚIE , ferestrui , s . f . Ferestruică

 

FERESTUICĂ

... FERESTÚICĂ s . f . v . ferestruică

 

GHIȘEU

... GHIȘÉU , ghișee , s . n . Ferestruică ori deschizătură special amenajată în ușa sau în peretele unui birou ( 2 ) , prin care publicul poate lua contact direct cu funcționarii unei instituții . [ Var . : ( rar ...

 

VULPE

... sat , este obligat să - l dea flăcăilor din satul miresei . 2. Soi de strugure cu ciorchinele lung , cu boabele rare , dulci , de culoare roșiatică . 3. Ferestruică în acoperișul caselor țărănești , prin care iese fumul din pod . 4. Compuse : ( Iht . ) vulpe - de - mare = vatos ; ( Zool . ) vulpea - deșertului = fenec . [ Var . : húlpe s . f ...