Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: FIȘĂ

  Vezi și:FIȘIER, ȘTECĂR, CĂLĂREȚ, CARTOTECĂ, CATALOG, CAZIER, FIȘĂ, JAC, PRIZĂ, REGISTRU ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului FIȘA: FISA, FISĂ, FIȘĂ.

 

FIȘA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FIȘÁ, fișez, vb. I. Tranz. A extrage pe fișe însemnări dintr-o lucrare (științifică) scrisă, în vederea documentării, a elaborării unei opere etc. ** A extrage pe fișe datele bibliografice fundamentale privitoare la o carte sau la un periodic, pentru a le așeza în catalogul bibliotecii, a întocmi o bibliografie etc. - Din fișă.

Sursa : DEX '98

 

FIȘÁ vb. tr. a alcătui fișe (asupra unui material, unor cărți etc.). (< fișă)

Sursa : neoficial

 

fișá vb., ind. prez. 1 sg. fișéz, 3 sg. și pl. fișeáză, 1 pl. fișăm; conj. prez. 3 sg. și pl. fișéze; ger. fișând

Sursa : ortografic

 

A FIŞ//Á \~éz tranz. 1) (texte, pasaje, citate etc.) A transpune pe fișe. 2) (publicații) A înregistra pe fișe de bibliotecă. /Din fișă

Sursa : NODEX

 

FIȘÁ vb. I. tr. A face, a alcătui fișe (asupra unui material, asupra unor cărți etc.). [P.i. -șez. / < fișă].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru FIȘA

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru FIȘA.

Vasile Pârvan - Datoria vieții noastre

Vasile Pârvan - Datoria vieţii noastre Datoria vieții noastre de Vasile Pârvan Lecție de deschidere a cursurilor de istoria antică și de istoria artelor, ținute în semestrul de iarnă 1919 - 1920 la Universitatea din Cluj, citită în ziua de 3 noiembrie 1919 De la o zi la alta popoarele trăiesc prin munca, mereu aceeași, a celor mulți. Singura oboseală ce și-o dă sufletul omului simplu e de a păstra cât mai neschimbat meșteșugul din bătrâni, care îi dă - după meseria ce o are - hrana. Și memoria populară e foarte precisă: unele procedee își au începutul lor, identic cu forma de azi, în epoca preistorică. Continuitatea civilizațiilor populare în cursul mileniilor e propriu-zis un simplu reflex al continuității vieții din natură: evoluția acesteia se petrece în limite de timp așa de imense, încât sunt neaccesibile controlului uman; se poate așadar vorbi de o adevărată eternitate a primitivismului popular, conservativ. Istoric, adică evolutiv-uman, popoarele trăiesc numai prin fapta precursorilor și revoltaților. Aceștia tulbură ca niște demoni, perpetuu nemulțumiți, beatitudinea lenei spirituale a contemporanilor, le deșteaptă iluzii și apetituri, le răscolesc patimile, le dărâmă prețiosul echilibru al perfectei inerții. Fie ...

 

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul şi Francmasoneria Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria de Nicolae Paulescu publicată în 1913 Cuprins 1 SPITALUL [1] 1.1 I. Ce este un medic? 1.2 II Dar, ce este un bolnav? 1.3 III Ce este un spital? 1.4 Dar ce este Caritatea? 1.5 LEGISLAȚII RELIGIOASE 2 CORANUL 2.1 I. - Patima de proprietate 2.2 II. - Patima de dominație 2.3 III. - Legea iubirii 3 TALMUDUL 3.1 I. - Patima de proprietate 3.1.1 1. - Cămătăria 3.1.2 2. - Frauda 3.1.3 3. - Jurământul fals 3.2 II - Patima de dominație 3.3 III - Legea iubirii 3.4 Omorurile rituale 4 CAHALUL 4.1 ORGANIZAȚIA STATULUI JIDOVESC 4.1.1 A) CAHALUL ELEMENTAR 4.1.1.1 I. - Școlile talmudice 4.1.1.2 II. – Proprietate 4.1.1.3 III. – Dominație 4.1.2 B) CAHALELE SUPERIOARE 4.1.3 EFECTELE CAHALELOR TALMUDICE 4.1.3.1 AUSTRO-UNGARIA 4.1.3.2 BUCOVINA 4.1.3.3 GALIȚIA 4.1.3.4 UNGARIA 4.1.3.5 AUSTRIA 4.1.3.6 FRANȚA 4.1.3.7 ALGERIA 4. ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FIȘA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru FIȘA.

FIȘIER

FIȘIÉR , fișiere , s . n . 1. Colecție de fișe organizate într - un anumit fel . 2. Dulap sau cutie în care se păstrează fișe . [ Pr . : - și -

 

ȘTECĂR

... ȘTÉCĂR , ștecăre , s . n . Piesă la capătul unui șnur , care face contactul între un aparat electric și priza de curent ; fișă

 

CĂLĂREȚ

CĂLĂRÉȚ , - EÁȚĂ , călăreți , - e , adj . , subst . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care călărește , ( sportiv ) care practică călăria . 2. S . m . Denumire dată unor piese și instrumente : a ) placă mică de metal care se prinde în partea superioară a unei fișe dintr - o cartotecă de bibliotecă sau de contabilitate ; b ) mică piesă de sârmă de forma literei U , care se așază răsturnată pe brațele unei balanțe pentru a obține echilibrul ; c ) mică piesă de sârmă îndoită în formă de U , care servește la închiderea unui circuit ; d ) bară scurtă de oțel și de beton , folosită ca armătură suplimentară în zona de reazem a unei grinzi de beton

 

CARTOTECĂ

CARTOTÉCĂ , cartoteci , s . f . Totalitatea fișelor de evidență care cuprind date privitoare la materialele sau la persoanele dintr - o instituție , orânduite după anumite criterii ;

 

CATALOG

CATALÓG , cataloage , s . n . Listă , caiet , registru , sistem de fișe etc . care conține o înșirare metodică , după anumite criterii și cu anumite scopuri , de nume de ființe sau de obiecte , titluri de cărți

 

CAZIER

... CAZIÉR , caziere , s . n . 1. Dulap cu mai multe compartimente sau sertare , în care se clasează acte , dosare etc . 2. ( Jur . ; în sintagma ) Cazier judiciar = fișă

 

FIȘĂ

FÍȘĂ , fișe , s . f . 1. Foaie ( mică ) de hârtie sau de carton pe care își face însemnări cel ce strânge material pentru elaborarea unei opere , pe care se redau extrase dintr - o lucrare etc . 2. ( Tehn . ) Piesă de la capătul unui cordon de rețea , care se introduce într - o priză , într - un cuplu etc . spre a stabili legătura cu o linie electrică , telefonică

 

JAC

JAC ^2 , jacuri , s . n . v . jaf . JAC ^1 , jacuri , s . n . 1. Dispozitiv , folosit mai ales în telefonia manuală , care permite , prin introducerea unei fișe , stabilirea unei legături între două linii . 2. Dispozitiv de interconectare electrică a unor magnetofoane și casetofoane . [ Scris și : jack . - Pr . și :

 

PRIZĂ

PRÍZĂ , prize , s . f . 1. ( Tehn . ) Dispozitiv de conectare cu ajutorul căruia se realizează legătura electrică a unui receptor mobil la o rețea electrică prin intermediul unei fișe de curent ; p . restr . orificiu , cu un dispozitiv de obturare sau de reglare , făcut în peretele unei încăperi , al unui generator , al unei conducte etc . , prin care se realizează legătura electrică . 2. Deschizătură în peretele exterior al unei construcții prin care se face aerisirea . 3. Angrenare a două roți dințate într - un mecanism . 4. Fenomen de transformare din stare plastică în stare rigidă a amestecurilor hidratate de lianți care se fololosesc în construcții . 5. ( În sintagma ) Priză de aterizare ( sau de teren ) = ansamblul manevrelor executate de un pilot pentru a ateriza exact în punctul dorit . 6. ( Fam . ; în expr . ) A avea ( sau a fi cu ) priză la cineva ( sau asupra cuiva ) = a avea trecere ( la cineva ) , influență ( asupra cuiva ) , a trezi interesul ( cuiva ) . 7. ( Livr . ) Cantitate mică de tutun care se trage pe nas . 8. Doză ( mică ) de medicament . 9. Modul în care este prinsă mingea la handbal , baschet , rugbi etc . ; mod în care atleții ...

 

REGISTRU

REGÍSTRU , registre , s . n . 1. Condică , caiet , sistem de fișe etc . în care se înregistrează diferite date și acte cu caracter administrativ , comercial etc . 2. Sertar sau clapă de oțel , de fontă , de material ceramic etc . , care servește la reglarea tirajului sau la închiderea canalelor de fum de la căldările de abur sau de la cuptoarele industriale . 3. ( Arhit . ) Suprafață cuprinsă între două profiluri orizontale care se întind pe toată lungimea unei fațade . 4. Ansamblul semnelor de reper care indică suprapunerea exactă a tiparului pe ambele fețe ale hârtiei . 5. ( În sintagma ) Registrul navelor = instituție de stat sau particulară organizată în scopul stabilirii normelor tehnice de construcție , de recepție și de exploatare a navelor comerciale . 6. Dispozitiv utilizat în centralele telefonice automate la înregistrarea automată a numărului telefonului chemat . 7. Întinderea scării muzicale a unui instrument sau a unei voci , cuprinsă între nota cea mai de jos și nota cea mai de sus pe care le poate emite instrumentul sau vocea respectivă , fără schimbarea timbrului . 8. ( Inform . ) Dispozitiv folosit în calculatoarele electronice , destinat păstrării temporare a

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...