Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:FIERBĂTOR, FIERTURĂ, APRETURĂ, BĂȘICĂ, BĂCAN, BERE, CAIMAC, CALMARE, CEAUN, COCȚIUNE ... Mai multe din DEX...

FIERBERE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FIÉRBERE, fierberi, s.f. Acțiunea de a fierbe și rezultatul ei. ** Fig. Stare de agitație, de neliniște puternică, de așteptare încordată. - V. fierbe.

Sursa : DEX '98

 

FIÉRBERE s. 1. (FIZ.) ebuliție. (Proces de \~.) 2. v. clo-cot.

Sursa : sinonime

 

fiérbere s. f. (sil. fier-), g.-d. art. fiérberii; pl. fiérberi

Sursa : ortografic

 

FIÉRBER//E \~i f. v. A FIERBE. * Punct de \~temperatură la care presiunea vaporilor unui lichid pus la fiert devine egală cu presiunea exterioară. [Sil. fier-be-] /v. a fierbe

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruFIERBERE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentruFIERBERE.

Ion Luca Caragiale - Cum stăm...

... zâmbi de credulitatea mea și începu să-mi citească: „Știrile de la graniță devin din ce în ce mai alarmante. La Silistra este o fierbere militară neînchipuită. Acolo colonel Dandaneski și cu Sarafoff țin discursuri nebunești trupelor regulate și bandelor de revoluționari, cari bande ar număra până acum aproape 50 ... revoluția agrară din urmă au condus pe rebeli." — Bine! — „Corespondentul nostru ne telegrafiază că depeșile-i sunt refuzate la telegraf. E o fierbere grozavă la Silistra, Arab-Tabia și Ostrov. Peste putință să mai treacă cineva la bulgari fără să fie împușcat." — Rău! — „Mă duc ...

 

Ion Luca Caragiale - Cum stăm

... zâmbi de credulitatea mea și începu să-mi citească: „Știrile de la graniță devin din ce în ce mai alarmante. La Silistra este o fierbere militară neînchipuită. Acolo colonel Dandaneski și cu Sarafoff țin discursuri nebunești trupelor regulate și bandelor de revoluționari, cari bande ar număra până acum aproape 50 ... revoluția agrară din urmă au condus pe rebeli." — Bine! — „Corespondentul nostru ne telegrafiază că depeșile-i sunt refuzate la telegraf. E o fierbere grozavă la Silistra, Arab-Tabia și Ostrov. Peste putință să mai treacă cineva la bulgari fără să fie împușcat." — Rău! — „Mă duc ...

 

Alexandru Vlahuță - Slăvit e versul

... Amăgitor de gânduri, un motto mistic pune, Să-și tremure lumina un far peste-o genune. Sub el psalmodic versul silabele să-și joace, În fierbere de glasuri, ca apa la răstoace. Iar toată poezia cui sens ar vrea să-i cate Mai limpede să-i pară citită de-a ...

 

Ion Luca Caragiale - Noaptea învierii

... mii și mii de sărutări, una mai înflăcărată decât alta, o recheamă la o nouă și strălucitoare viață! Pretutindeni este o mișuială, o forfoteală, o fierbere, o pornire de trai proaspăt: muguri verzi, flori de toate firile de tort ale curcubeului, musculițe șăgalnice, gândaci nebunateci... Ce viață și ce veselie în ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Odinioară

... mlădiau, încărcate cu ciorchini, pe aracii plecați de greutatea rodului. Țăranii cu dare de mână se îndesau să-și găsească loc între grânari. Era o fierbere de muncă, o dragoste de propășire ș-o frăție de trai, că nu se mai pomenea așa mahala tihnită și harnică. Când sosea câte un ...

 

Paul Zarifopol - Privind viața (Zarifopol)

Paul Zarifopol - Privind viaţa (Zarifopol) Privind viața [1] de Paul Zarifopol În scrisul tău destinat publicului, pune ideile tale, dar niciodată sentimentele tale, adică partea întimă a personalității tale, niciodată imaiginația ta, adică produsul imediat al personalității tale. Radicalismul acestui sfat care propune nici mai mult, nici mai puțin suprimarea poeziei, înseamnă o anticipare adânc originală asupra viitorului îndepărtat al scrisului literar. Nu este exclus, cred, ca pudoarea sentimentelor și a imaginației să evolueze astfel, încât produsele imediate ale personalității, deci lirismul și plastica poetică între altele, să nu mai fie publicizate. Printr-o delicatețe severă, nouă și cu totul aleasă, experiența personală va rămâne închisă în mândria tainelor intime. Rezultatele ultime ale elaborării ideologice, răcite de fierberile experienței interioare și turnate în forme prin care curiozitatea vulgară nu poate pătrunde, vor fi, singure, date mulțimii necunoscute. Atunci nu se va mai plânge poetul: Mein Lied ertönt der unbekannten Menge. Dar pân atunci? Vine greu cititorului să nu trateze colecțiile de maxime ca niște memorii sufletești ale autorului. Însă celui care vorbește în public despre o carte de maxime a unui contemporan în viață, i se impune, credem, să facă abstracție de ...

 

George Coșbuc - Ziua-nvierii

George Coşbuc - Ziua-nvierii Ziua-nvierii de George Coșbuc E soare-n cer și cântec de clopote e-n sat Biserica e plină de cei cari au plecat Din zori și de cu noapte, din dealuri și cătune Sunt Paștele! Văzduhul e parc-o rugăciune, Și totu-i sărbătoare pe deal și pe câmpii, Cu flori și cu izvoare, cu glas de ciocârlii: El, El dă zilei farmec și farmec dimineții, El morții dă repaos, dă dragoste vieții! Dar colo într-o casă la margine de sat Nevasta nu-și găsise nici vreme de-mbrăcat, Nici loc măcar de-astâmpăr în ceasul Învierii. Cu fața pustiită de viforul durerii Ea stă-n genunchi de pază bolnavului culcat În leagăn. Capu-i veșted îi geme răzimat De-o dungă răbdătoare, cu mâinile sub dânsul. Ea, veselă de-a pururi, abia știu ce-i plânsul În zilele fetiei, și-un gând o-nsenina De când e măritată: că Domnul îi va da O fată, drăgălașă, cu ochii de cicoare Ca tată-său, și blândă și vecinic zâmbitoare Ca mă-sa! Puișorul! Oh, bine ce va fi! Și va zâmbi copila când mă-sa va zâmbi, Și una o să- ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bursierul

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Bursierul Bursierul de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Din maidanele, vara împodobite cu flori și iarna cu zăpadă, de la umbra castanilor verzi și stufoși, unde se adunau bătrânii cu snoavele lor, de la vatra cu jeratic clipind ca niște ochi de aur, în jurul căreia se prigoreau bunele mele surori, din atâtea cântece, și basme, și povești, când ai avut ochi, închipuire și inimă, să te pomenești închis în niște ziduri înalte, să te izbești de chipuri străine și reci, de inimi domoale și nepăsătoare, de mai-mari cari nu vor să știe de cântece și de basme... iacă cea mai mare nefericire din viața mea! Dezordinea și sclavia liceului, masa bursierilor, soioasă și murdară, duhoarea bucatelor grase, cafelele cu lapte mirosind a câne plouat, plescăitul lacom a optzeci de tovarăși, și pedagogii cu ifosul lor de parveniți, așezați în căpătâiele celor două mese lungi... iacă ce mă înfioară și astăzi când mă gândesc la acea viață de șeapte ani. Eram de doisprezece ani. Nu cunoșteam pe nimeni din tot dormitorul. Când lampa dim mijlocul tavanului cu arabescuri albe și cenușii se stinse, închisei ochii, ascultai răsuflările ostenite și grele ale bursierilor și ...

 

Ion Luca Caragiale - Culisele chestiunii naționale

Ion Luca Caragiale - Culisele chestiunii naţionale Culisele chestiunii naționale de Ion Luca Caragiale Dintr'un izvor cu desăvârșire autorizat, putem da aci toate amănuntele mai interesante asupra ultimelor împrejurări prin care a trecut chestiunea națională. Vom evita, se înțelege, lungimile inutile, trecând repede asupra împrejurărilor destul de cunoscute publicului, precum procesul Memorandului, secuestrarea Tribunei ș. a.; și vom da la lumină numai părțile ascunse ale acestei nenorocite chestiuni, în care partidul și guvernul liberal au jucat un rol așa de îndoios - zicem îndoios, nu atât din punctul de vedere al patriotismului, cât din punctul de vedere al tactului politic. Samsarul, care și-a oferit nepoftit serviciile sale Ardelenilor, poate o fi fost onest, mai ales că a spus-o singur; dar, în schimb, a fost de o nedibăcie, de o lipsă de tact politic, de neiertat. Amestecul partidului și guvernului liberal de la noi în afacerile interioare ale partidului național de peste munți a fost fatal acestuia: mulțumită acelui amestec, în urma dihoniei care s'a aprins în sânu-i, în urma amețelii și rătăcirii spiritelor de spaima intrigilor, de nesiguranță și absolută lipsă de ...

 

Nicolae Gane - Piatra lui Osman

Nicolae Gane - Piatra lui Osman Piatra lui Osman de Nicolae Gane Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Munții Moldovei samănă în mic cu munții Șvițerei. Aceleași izvoare limpezi, aceleași creste frumoase încoronate de brazi și de stânci, aceleași văi pline de taine. Destui de mari, pentru ca călătorul să vază ades la picioarele sale gemând furtuna, ei totuși nu se urcă pănă la acele înălțimi, unde vegetațiunea piere sub sloiurile iernii. Ei nu umilesc, nu înfioreză prin măreția sălbatică a Alpilor, dar dezmiardă simțurile omului, dându-i icoana unei naturi blânde, în sânul căreia parcă locuiește totdeauna primăvara. În mijlocul lor, pe malurile a trei râuri, Bistrița, Neagra și Dorna e așezat satul Dorna. Nici o cale de comunicațiune nu era mai înainte prin munții noștri. De ar fi voit cineva să viziteze Dorna, trebuia să treacă prin râpi, să-și facă de multe ori drum cu toporul prin pădure; iar pentru a reveni din Dorna, singurul mijloc mai lesnicios, dar fără pericol, era de a se coborî cu pluta pe Bistrița, pănă la târgul Piatra. Departe, dar, de lume, înconjurați precum erau de păduri seculare, prin ...

 

Alecu Russo - Amintiri (Russo)

Alecu Russo - Amintiri (Russo) Amintiri de Alecu Russo Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX I De ce oare cu cât ceasurile, zilele și anii se înmulțesc asupra lui, cu atâta mai mult omul se uită în urma sa, și din căutătură în căutătură se oprește cu plăcere la cele mai depărtate aduceri-aminte, aducerile-aminte ale tinereții și ale copilăriei? Nu-i soarele frumos și astăzi? păsăruicile nu cântă tot aceleași cântece voioase sau jalnice? frunzele nu au același freamăt? pădurile nu înverzesc ca odinioară? florile nu au același miros, câmpiile, dulcile priveliști duioase ce aveau? mișcarea vietăților alinitu-s-a? Nu; dar nici un soare nu lucește frumos, nici o floricică nu are dulce miros, nici un fluier pe coasta dealurilor nu răzbate, nimica în lumea de față nu are asemănare cu florile și cu soarele zilelor văzute prin aducerea-aminte. Vântul ce bătea atunce, lacrimile ce se vărsa se uit; din zilele trecute a rămas în închipuire un soare de-a purure cu raze strălucitoare și un miros neșters. Are dreptate aducerea-aminte: nimică nu poate fi pentru ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruFIERBERE

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentruFIERBERE.

Fapte Capitol 12

... a ieșit, și s`a dus într`alt loc. 18 Cînd s`a făcut ziuă, ostașii au fost într`o mare fierbere, ca să știe ce s`a făcut Petru. 19 Irod, după ce l -a căutat în toate părțile, și nu l ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruFIERBERE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 39 pentruFIERBERE.

FIERBĂTOR

... FIERBĂTÓR , fierbători , ( 1 ) s . m . , fierbătoare , ( 2 ) s . n . 1. S . m . Muncitor industrial care execută operațiile de fierbere

 

FIERTURĂ

... FIERTÚRĂ , fierturi , s . f . 1. Mâncare preparată prin fierbere . 2. Fierbere

 

APRETURĂ

... APRETÚRĂ , apreturi , s . f . 1. Apretare ; p . ext . totalitatea operațiilor ( fierbere , înălbire , călcat , apretare etc . ) la care este supus un material textil în vederea finisării lui . 2. ( Concr . ) Întreprindere , local , instalație în care se efectuează apretura ...

 

BĂȘICĂ

BĂȘÍCĂ , bășici , s . f . 1. Sac membranos din corpul oamenilor și al animalelor , în care se strâng unele secreții ale organismului ; vezică . Bășica fierii . 2. Umflătură a pielii conținând o materie lichidă ( seroasă ) . 3. Umflătură mică plină cu aer , care se face la suprafața lichidelor ( în timpul fierberii ) , a aluatului ( în urma dospirii ) etc . 4. Obiect ( de sticlă ) în formă

 

BĂCAN

... Var . : ( reg . ) bacál s . m . ] BĂCÁN^1 s . n . 1. Lemn de culoare roșiatică al unui arbore exotic ( Haematoxylon campechianum ) . 2. Colorant roșu , obținut prin fierbere

 

BERE

BÉRE^2 s . f . Faptul de a bea . - V. bea . BÉRE^1 , beri , ( rar ) s . f . 1. Băutură slab alcoolică , obținută prin fermentarea unei infuzii rezultate din fierberea în apă a malțului și a florilor de hamei . 2. ( Eliptic ) Țap , halbă , sticlă de bere ^1 (

 

CAIMAC

CAIMÁC , caimacuri , s . n . 1. Pojghiță de grăsime care apare pe suprafața laptelui fiert sau a iaurtului . 2. Spuma care se formează la suprafața cafelei în urma fierberii . 3. ( Rar ) Strat ( ars ) al tutunului din ciubuc , format în jurul și deasupra

 

CALMARE

CALMÁRE s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) calma și rezultatul ei . 2. Operație de liniștire a " fierberii " oțelului la turnare în lingotiere sau în forme prin adăugarea unor elemente

 

CEAUN

CEAÚN , ceaune , s . n . Vas de tuci , de formă emisferică , cu două toarte unite printr - un mâner , folosit pentru fierberea mămăligii sau a altor

 

COCȚIUNE

... COCȚIÚNE , cocțiuni , s . f . ( Fam . ) Fierbere

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...