Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:FIRE, FIREȘTE, RĂSFIRA, ÎMPLETI, ÎNFIRA, FIRET, FIROS, FUS, PĂR, PERIE ... Mai multe din DEX...

FIR - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FIR, fire, s.n. 1. Produs de torcătorie sau de filatură, de formă lungă și subțire, obținut prin toarcerea unor fibre textile; p. restr. fibră textilă. * Fir cu plumb = dispozitiv pentru determinarea sau verificarea direcției verticale, format dintr-o sfoară subțire având atârnată la un capăt o greutate metalică. Firul apei = linie imaginară de la suprafața unei ape curgătoare, care uneşte punctele de viteză maximă ale apei. * Expr. A se ține (sau a sta, a atârna) (numai) într-un fir de ață (sau de păr) = a) a fi pe punctul de a se rupe; b) a fi în mare primejdie sau aproape de moarte. Fir conducător (sau călăuzitor) = direcție de urmat; linie (de conduită). ** Fig. Idee, tendință care apare cu consecvență de-a lungul unei acțiuni, al unei opere etc.; mod de desfășurare (neîntreruptă) a unei acțiuni, a unui proces etc. 2. Sârmă de telefon, de telegraf etc., alcătuită din două, uneori din trei conductoare subțiri, izolate și de obicei răsucite; p. gener. orice corp solid în care lungimea este cu mult mai mare în raport cu dimensiunea secțiunii transversale. 3. Șuviță subțire de aur, de argint etc., de forma unui fir (1), folosită la cusături speciale de podoabă. 4. (Urmat de determinări introduse prin prep. "de") Fiecare dintre elementele, de forma unui fir (1) lung și subțire, care alcătuiesc părul, iarba etc.; p. ext. exemplar dintr-o specie de plante erbacee de același fel; (în special) floare dintr-o specie de flori de același fel. * Loc. adv. Fir cu (sau de) fir = bucată cu bucată. De-a fir a păr sau de-a firu-n păr, din fir până-n ață = cu de-amănuntul, cu minuțiozitate. ** Bob, grăunte (de nisip, de mac etc.). * Loc. adv. Fir cu fir = fiecare bob în parte, bob cu bob. ** Fig. (Rar) Fărâmă, pic. - Lat. filum.

Sursa : DEX '98

 

FIR s. 1. v. fibră. 2. v. cablu. 3. (TEHN.) fir cu plumb = (pop.) sfoară. 4. v. sfor. 5. v. pic.

Sursa : sinonime

 

fir s. n., pl. fíre

Sursa : ortografic

 

FIR \~e n. 1) Produs obținut prin toarcerea fibrelor textile (naturale sau artificiale) folosit la fabricarea țesăturilor. \~ de lână. * \~ de păr fibră tare, de origine epitelială, care crește pe pielea omului și a animalelor. \~ cu plumb fir prevăzut la unul din capete cu o greutate metalică, folosit pentru determinarea direcției verticale. A se ține (sau a-i sta, a-i atârna) cuiva viața numai într-un \~ de ață (sau de păr) a) a se afla într-o situație foarte nesigură; b) a fi în pericol de moarte; c) a trage moară. 2) fig. Linie subțire, neîntreruptă. \~ de fum. 3) Ață metalică (de aur, de argint etc.), folosită la împodobirea unor obiecte de îmbrăcăminte. Haină cusută cu \~. 4) Fibră provenită din secreția unor animale (păianjeni, omizi etc.). 5) Linie electrică prin care se transmite energia. 6) fig. Continuitate neîntreruptă; desfășurare continuă; curs; mers. \~ul gândurilor. 7) Fiecare dintre părțile componente ale unei totalități de elemente omogene. \~ de busuioc. 8) fig. Cantitate neînsemnată. \~ de făină. /<lat. filum

Sursa : NODEX

 

fir (-re), s.n. - 1. Produs obținut prin toarcerea unor fibre textile. - 2. Ață. - 3. Fibră, filament. - 4. Păr. - 5. Tulpină. - 6. Capăt. - 7. Fir de aur. - Mr. h’ir, megl. ir. Lat. f?lum (Pușcariu 617; Candrea-Dens., 598; REW 3306; Philippide, II, 642; DAR), cf. it. filo (sicil. firu), fr. fil, sp. hilo, alb. filj. Der. firicică, s.f. (plantă, Filago germanica); firog, s.n. (Trans., muncă); firos, adj. (fibros); firui, vb. (a toarce; a coase, a broda); firuță, s.f. (plantă, Poa pratensis; iarbă, furaj, nutreț); desfira, vb. (a destrăma); înfira, vb. (a coase, a broda; a înșira, a înșirui); înfiera, vb. (Mold., a crește părul, mai ales mustățile; Bucov., a începe fiarbă), cuvînt identic cu cel anterior, cu pronunțarea proprie Mold. cf mira › Mold. miera (după Capidan, Dacor., III, 759 și DAR, direct de la un lat. *inf?l?re); prefira, vb. (a răspîndi, a împrăștia; a înșira); răsfira, vb. (a dezvolta, a desfășura; a întinde, a dispersa), cu var. prin încrucișare cu rășchira.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruFIR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 567 pentruFIR.

Emil Gârleanu - Cât un fir de neghină

... Emil Gârleanu - Cât un fir de neghină Cât un fir de neghină de Emil Gârleanu „Nu trebuie să fii cât un munte de mare ca să poți judeca. Ci de-ai fi cât o ...

 

Cincinat Pavelescu - Bradul și firul de iarbă

... Cincinat Pavelescu - Bradul şi firul de iarbă Bradul și firul de iarbă de Cincinat Pavelescu Un brad înalt, semeț, voinic, Privind un fir de iarbă mic, Zicea-ngâmfat: În zece ani cât m-am suit, Sărmane fir nenorocit, Și tu ești tot cum te-am lăsat Pe când alături petreceam; În umbra ta necunoscută, Abia c-o palmă te-ntreceam Și astăzi ...

 

Dimitrie Anghel - A patra Parcă

... lividă a opaițului ce le luminează. Severă ține una în mîna-i vestejită furca fatală, cu lîna albă și neagră din care scapătă un fir de întuneric și altul de lumină ; cu luare-aminte învîrtește cealaltă fusul neastîmpărat pe care vine să se cercuiască firul; implacabilă și nerăbdătoare așteaptă ce ... acesta, la lumina lividă a opaițului ce le luminează, torc înainte nepăsătoare, una ținînd în mîna-i veștejită furca din care scapătă un fir de întuneric și altul de lumină, cealaltă fusul fatal pe care vine să se învîrtească firul, iar cea de-a treia implacabila foarfecă ...

 

Gheorghe Asachi - Disfătare nu să curmă

Gheorghe Asachi - Disfătare nu să curmă Disfătare nu să curmă de Gheorghe Asachi Disfătare nu să curmă D-a zâmbi năluci d-a sale; Toți aleargă p-a ei urmă, Dar p-o dosăbită cale. Că din mii chipuri ș-o mie Tot duc la ei dobândire; Toate gusturi s-afl-în fire, Omul unu alege sie. Învățat în dizghiogare Numai cauzălor petrece, Nebunul făr îngrijare Gustă vreme care trece. De-a scurta timp unul știe Măsuri, altu a sa mărire; Toate gusturi s-află-n fire, Omul unu-alege sie. Unu aleargă la războie, Unde biruința îl cheamă; De-a spune l-a sa voie Altul luptă cu o damă. Amândoi cu sumeție Plinesc a lor rânduire; Omu gustu întăi din fire Crede că-ș alege sie. Unul în a curții haos Ș-în a ei intrigi să pierde, Altul ceri spre răpaos Cer sănin și câmpul verde. Cesta zboară cu mândrie, Altul târâie cu zmerire; Omul gustu întăi din fire Crede c-îș alege sie Pentru alții scumpul strânge, Și-n sfârșit moare pe paie, Altu ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Adormirea preasfintei stăpânei noastre Născătoarei de Dumn

Antim Ivireanul - Cuvânt de învăţătură la Adormirea preasfintei stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria Cuvânt de învățătură la Adormirea preasfintei stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria de Antim Ivireanul Că căută spre smereniia slujnicii sale că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile. Pomenirea drepților cu laude, zicea preaînțeleptul Solomon, și blagosloveniia Domnului pre capetele lor. Drept acĂ©ia toț sfinții, fără de nici un prepus sunt drepț înaintea lui Dumnezeu și sunt blagosloviț. Iar mai dreaptă și mai blagoslovită în ceriu și pre pământ nu iaste alta decât Fecioara Maria, pentru căci s-au învrednicit de au născut, ca o sfântă ce iaste decât toți sfinții, pre sfântul și adevăratul drept, pre blagoslovitul Iisus, a căruia preasfânta Adormire prăznuiaște luminat astăzi sfânta besĂ©rică. Și măcar că eu nu sunt vrĂ©dnic a zice nimica întru cinstea și lauda ei, pentru întunecarea ce are mintea mea, de mulțimea păcatelor, iară încăș, după putință vom zice cĂ©lea ce ne va lumina prin rugăciunile ei, lumina cea adevărată, Hristos. Ce vă pohtesc să ascultaț cu dragoste. Că căută spre smereniia i proci. Fără de nici un prepus să ...

 

Vasile Aaron - Istoria lui Sofronim și a Haritei cei frumoase

Vasile Aaron - Istoria lui Sofronim şi a Haritei cei frumoase Istoria lui Sofronim și a Haritei cei frumoase de Vasile Aaron Informații despre această ediție Fragmente.     Ci acea odihnă nu fu delungată,     Fiindcă iubirea vrăjmașă s-arată.     Îi strică odihna, liniștita pace:     În cuget, în minte schimbări mari îi face:     Harite Margoala lui Aristef pruncă     Într-a Ioaninei răsfățată luncă     Și dintră oricâte Miletul fecioare     Cu minte înaltă, fire zburătoare.     Dintră toate câte Ținutul avea,     Cea mai iscusită, alta nu-i ca ea,     Aristef Județul n-avu multă grije     Trudind oareșcare talant să-i câștige.     Talanturi frumoase îi dădusă firea     Și cum nu-i lipsisă nice iscusirea,     Ajunsă fecioara nu fără lesnire     La desăvârșita minții procopsire.     De ani șaisprezece, era iscusită,     Un suflet curat, față veselită!     Ascuțimea minții cu dânsa născută,     La trupșor subțire și oablă crescută.     De stat nici înaltă, nici iarăși prea mică     Numai cum să pare lumei mai voinică,     Ochișorii negrii, fața rătunjoară,     La căutătură flacără și pară.     Sprincenele încă negre și-nghinate,     Tăcând despre alte daruri de sus date,     Să creadă întocma Platon pe sine     Ca Orfeu la cântec sau doar și mai bine.     [.............................................................]     Zărind-o, ce rod și ...

 

Ioan Slavici - Scormon

Ioan Slavici - Scormon Scormon de Ioan Slavici Informații despre această ediție I Cât e de lung gardul, de la portiță până la cotitura uliței, Sanda l-a măsurat, nici ea singură nu știe de câte ori, cu firul în mână. Jos, lângă portiță, e vârtelnița cu jirebia de tort. Sanda ia capătul firului, îl sucește pe lângă cel dintâi par din gard, apoi merge lăsând firul printre degete, din par în par, până la stâlpul din cotitură; acolo sucește firul încă o dată și iarăși se întoarce înapoi. Vârtelnița se mișcă alene, scârțâind îndelungat, și lasă firul a se dezveli. Din când în când, scârțâitura încetează și firul nu mai curge. Sanda fuge la vârtelniță, descurcă firele și iarăși părândă parii. Așa se urzește pânza. Și gardul e cel mai bun urzitor: pari bătuți unul lângă altul și legați între dânșii, loc de șase palme de la pământ, cu o împletitură de nuiele. Lângă gard locul e neted; dincolo grădina cu legume și cu flori. Cucurbăta se întinde de-a lungul, se ridică și pe alocurea se răsucește până în vârful parilor, încât firul Sandei se ascunde în verdeața frunzelor ori scutură albine ...

 

Elena Liliana Popescu - Imn Existenței

Elena Liliana Popescu - Imn Existenţei Imn Existenței de Elena Liliana Popescu Informații despre această ediție Dacă s-ar putea vreodată să auzi neauzitul, să privești în nevăzut și să afli neștiutul, ar urma iar începutul? I Ne-am întâlnit Odată, pe când întreaga Fire se concentrase-n Punctul atotcuprinzător – Atunci noi eram Unul, cuprinși în neclintire și nerostit Cuvântul de viață dătător, Fiindcă însuși Gândul din care să purceadă poruncă nu primise să poată fi gândit, Atunci când Ochiul nostru nu trebuia să vadă, când Lumea nu țâșnise în Spațiul neivit. Pe vremea-aceea Spațiul se contopea cu Timpul în liniștea adâncă din nemanifestat, Iertarea nu venise, de vreme ce Olimpul nu se născuse încă, neexistând Păcat. Impulsul de iubire nu hotărâse Clipa, o alta să-i urmeze, să-nsemne Început. Deplina armonie își măsura risipa, știind să guverneze tărâmul nenăscut. II Necunoscând tristețea și nici discernământul, sclav în eternitate, un univers închis lipsit de întuneric, cu Cerul și Pământul formând îngemănate un tainic Paradis, Pe când nu se trezise, în germene, mișcarea visând în așteptare la viața neștiută și prima zi din lume nu zămislise Zarea ca Soarelui cărare să-i fie așternută, Atunci, aflat el însuși ...

 

Ion Luca Caragiale - La Peleș

... Piscopesco, din fața oglinzii, răspunde și mai nervoasă: — Uf! lasă-mă dracului și dumneata, mamițo! nu vezi cum m-a pocit dobitoaca? fir-ar afurisită să fie! Dobitoaca este guvernantă la copii, și piaptană și pe madam Piscopesco; cocoana Lucsița este mama lui madam Piscopesco, iar madam Piscopesco ... zbiară cu severitate d. Piscopesco; vrei să ne atârne lingurile de gât? nu face pentru ca să ne aștepte! întâia oară! înțelege-mă! — Uf! fir-ar a dracului și-afurisită de viață! zice madam Piscopesco. Unde-mi sunt mănușile? Caută cocoanele-n sus... caută-n jos... — Cheamă ... către coana Lucsița, care de pe verandă o scuipă, să n-o deoache; mamițo, bagă de seamă la cheile dulapului, că iar fură zahar dobitoaca, fir

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Șuer

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Şuer Șuer de Barbu Ștefănescu-Delavrancea La răspântia căilor singuratice, unde călătorul e minune și glasul omului poveste, o colibă, dusă pe jumătate în pământ, stă locului neclintită. Stăpânul lumii e vântul, și aruncă, ca în bătătură la el, clăi de nori posomorâți peste întinsul cerului. Frunzele uscate scot sunete seci și, repezite în depărtări, se pierd spre roata pământului. Noaptea învăluie tot ca într-o trâmbă de întuneric. Prin crăpăturile ușii licăresc fâșii de lumină, ce se mișcă, ca și când s-ar țese, schimbându-se între ele. Înainte vreme, în așa loc și-așezau pragul cei care, biruiți de dorul libertății, fugeau de mincinosul trai al iobăgiei. N-aveau nici plug, nici boi, nici sapă. Pământul înțelenea nespart. Dar parcă se săturau cu bucuria de-a se mișca încotro i-or duce picioarele și cu goana ce dădeau în huzmetarii vitregi. Așa sta, în limpezimea câmpiilor, coliba haiducului cu poturi ceadirii, cu șerparul verde, smead la față, cu mustața rară și cu ochii ca solzul de crap. Șuer aține, în plaiuri depărtate, poteca arnăuților cu fes roșu și cu iatagan adus. Când făcu crucea, dând drumul murgului, Kira îi strigă, țintindu-l ...

 

Dimitrie Anghel - Floarea de aloes

... deschise o altă ușă. Scoarțe și chilimuri vechi în fel de fel de ape, flori culese cu răbdare din grădini imaginare, arabescuri ciudate cusute în fir și în rîuri de mărgele, crini uriași și garoafe de sînge se îmbinau, maci purpurii își revărsau somnul din potire. Asurziți, pașii nu trezeau un ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruFIR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 40 pentruFIR.

Exodul Capitol 39

... veșmintele preoților pentru slujba sfîntului locaș, și au făcut veșminte sfinte lui Aaron, cum poruncise lui Moise Domnul. 2 Au făcut efodul de aur, de fir albastru, purpuriu și cărmiziu, și de in subțire răsucit. 3 Au întins niște plăci de aur, și le-au tăiat în fire subțiri ... două capete ale lui, efodul era legat cu ei. 5 Brîul era de aceeaș lucrătură ca efodul și prins de el; era de aur, de fir albastru, purpuriu și cărmiziu, și de in subțire răsucit, cum poruncise lui Moise Domnul. 6 Au pregătit pietrele de onix, le-au prins ... pentru fiii lui Israel, cum poruncise lui Moise Domnul. 8 Au făcut apoi pieptarul, lucrat cu măestrie, din aceeaș lucrătură ca efodul: de aur, de fir albastru, purpuriu și cărmiziu, și de in subțire răsucit. 9 Era în patru colțuri. Pieptarul l-au făcut îndoit; lungimea lui era de ... era tivită de jur împrejur, ca să nu se rupă. 24 Pe marginea mantiei au făcut niște rodii de coloare albastră, purpurie și cărmizie, din fir răsucit; 25 au făcut și niște clopoței de aur curat, și clopoțeii i-au pus între rodii, de jur împrejurul mantiei: 26 venea un clopoțel ...

 

Exodul Capitol 28

... slujba de preot. 5 Să întrebuințeze aur, materii văpsite în albastru, în purpuriu, în cărmiziu și subțire. 6 Efodul să -l facă de aur, de fir albastru, purpuriu și cărmiziu, și de in subțire răsucit; să fie lucrat cu măiestrie. 7 Să aibă doi umerari uniți cu el; la ... ale lui, să fie legat de ei. 8 Brîul să fie de aceeaș lucrătură ca efodul și prins pe el; să fie de aur, de fir albastru, purpuriu și cărmiziu, și de in subțire răsucit. 9 Să iei apoi două pietre de onix, și să sapi pe ele numele ... în ferecături. 15 Să faci apoi pieptarul judecății, lucrat cu măiestrie, să -l faci din aceeaș lucrătură ca efodul; să -l faci de aur, de fir albastru, purpuriu și cărmiziu, și de in subțire răsucit. 16 Să fie în patru colțuri și îndoit; lungimea lui să fie de o ...

 

Exodul Capitol 36

... ba încă mai și trecea. 8 Toți bărbații iscusiți și lucrătorii au făcut cortul din zece covoare de in subțire și răsucit din fir albastru, purpuriu și cărmiziu; pe ele au țesut heruvimi lucrați cu măiestrie. 9 Lungimea unui covor era de douăzeci și opt de coți; iar lățimea ... să se poată petrece drugii prin ele; și drugii i-au poleit cu aur. Cele două perdele. 35 Perdeaua din lăuntru au făcut -o de fir albastru, purpuriu și cărmiziu, și de in subțire răsucit; au lucrat -o cu măiestrie; și au făcut heruvimi pe ea. 36 Au făcut ... aur; cîrligele lor erau de aur, și au turnat pentru stîlpii aceștia patru picioare de argint. 37 Pentru ușa cortului au făcut o perdea de fir albastru, purpuriu și cărmiziu, și de in subțire răsucit; aceasta era o lucrare făcută la gherghef. 38 Au făcut cei cinci stîlpi ai ...

 

Genesa Capitol 38

... în timpul nașterii, unul a scos mîna înainte; moașa i -a apucat mîna, și a legat -o cu un fir roș, zicînd: ,,Acesta a ieșit cel dintîi.`` 29 Dar el a tras mîna înapoi, și a ieșit frate-său ...

 

1 Imparati Capitol 7

... i -a făcut toate lucrările. 15 A turnat cei doi stîlpi de aramă. Cel dintîi avea optsprezece coți în înălțime, și un fir de doisprezece coți măsura grosimea celui de al doilea. 16 A turnat două coperișuri de aramă, ca să le pună pe vîrfurile stîlpilor ... zece coți dela o margine pînă la cealaltă, era rotundă de tot, înaltă de cinci coți, și de jur împrejur se putea măsura cu un fir de treizeci de coți. 24 Subt buza ei erau săpați niște colocinți, cîte zece la fiecare cot, de jur împrejurul mării; colocinții, așezați pe două ...

 

Ezechiel Capitol 16

... am scăldat în apă, te-am spălat de sîngele de pe tine, și te-am uns cu untdelemn. 10 Ți-am dat haine cusute cu fir, și o încălțăminte de piele de vițel de mare, te-am încins cu in supțire, și te-am îmbrăcat în mătasă. 11 Te ... cap. 13 Astfel, ai fost împodobită cu aur și cu argint, și ai fost îmbrăcată cu in supțire, cu mătasă și cusături cu fir. Ai mîncat floarea făinei, miere și untdelemn. Erai de o frumuseță desăvîrșită, ba ajunsesei chiar împărăteasă. 14 Ți s`a dus vestea printre ...

 

Genesa Capitol 14

... Cel Prea Înalt, Ziditorul cerului și al pămîntului, 23 și jur că nu voi lua nimic din tot ce este al tău, nici măcar un fir de ață, nici măcar o curea de încălțăminte, ca să un zici: ,Am îmbogățit pe Avram.` Nimic pentru mine! 24 afară de ce au mîncat ...

 

Exodul Capitol 38

... argint. Toți stîlpii curții erau legați între ei cu bețe de argint. 18 Perdeaua dela poarta curții cortului era o lucrătură făcută la gherghef din fir albastru, purpuriu, cărmiziu, și din in subțire răsucit; avea o lungime de douăzeci de coți, și înălțimea era de cinci coți, ca lățimea ...

 

Leviticul Capitol 19

Leviticul Capitol 19 Leviticul 18 Leviticul Capitol 19 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Vorbește întregei adunări a copiilor lui Israel, și spune-le: Fiți sfinți, căci Eu sînt sfînt, Eu, Domnul, Dumnezeul vostru. 3 Fiecare din voi să cinstească pe mamă-sa și pe tatăl său, și să păzească Sabatele Mele. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru. 4 Să nu vă întoarceți spre idoli, și să nu vă faceți dumnezei turnați. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru. 5 Cînd veți aduce Domnului o jertfă de mulțămire, s`o aduceți așa ca să fie primită. 6 Jertfa să fie mîncată în ziua cînd o veți jertfi, sau a doua zi; ce va mai rămînea pînă a treia zi, să se ardă în foc. 7 Dacă va mînca cineva din ea a treia zi, faptul acesta va fi un lucru urît: jertfa nu va fi primită. 8 Cine va mînca din ea, își va purta vina păcatului său, căci necinstește ce a fost închinat Domnului: omul acela va fi nimicit din poporul lui. 9 Cînd veți secera holdele țării, să lași nesecerat un colț ...

 

Numeri Capitol 15

... 38 ,,Vorbește copiilor lui Israel, și spune-le să-și facă, din neam în neam, un ciucure la colțurile veșmintelor lor, și să pună un fir albastru peste ciucurele acesta din colțurile veșmintelor. 39 Cînd veți avea ciucurele acesta, să vă uitați la el, și să vă aduceți aminte de toate ...

 

Deuteronomul Capitol 22

Deuteronomul Capitol 22 Deuteronomul 21 Deuteronomul Capitol 22 1 Dacă vezi rătăcindu-se boul sau oaia fratelui tău, să nu le ocolești, ci să le aduci la fratele tău. 2 Dacă fratele tău nu locuiește lîngă tine, și nu -l cunoști, să iei dobitocul la tine acasă, și să rămînă la tine pînă ce -l cere fratele tău; și atunci să i -l dai. 3 Tot așa să faci și cu măgarul lui, tot așa să faci și cu haina lui, și tot așa să faci cu orice lucru pierdut de el și găsit de tine: să nu le ocolești. 4 Dacă vezi măgarul fratelui tău sau boul lui căzut pe drum, să nu -l ocolești, ci să -i ajuți să -l ridice. 5 Femeia să nu poarte îmbrăcăminte bărbătească, și bărbatul să nu se îmbrace cu haine femeiești; căci oricine face lucrurile acestea este o urîciune înaintea Domnului, Dumnezeului tău. 6 Dacă întîlnești pe drum un cuib de pasăre, într`un copac sau pe pămînt, cu pui sau ouă și mama lor șezînd peste pui sau peste ouă, să nu iei și pe mama și pe puii ei, 7 ci să dai drumul mamei și să nu iei ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruFIR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 379 pentruFIR.

FIRE

FÍRE , firi , s . f . 1. Mediul natural ( împreună cu ființele care trăiesc în el ) . 2. Structură psihică și morală a unei ființe ; caracter , temperament . 3. Minte , cuget ;

 

FIREȘTE

FIRÉȘTE adv . Natural , bineînțeles ; negreșit , desigur . - Fire + suf . -

 

RĂSFIRA

... RĂSFIRÁ , răsfír , vb . I . 1. Refl . și tranz . A ( se ) desface fir cu fir , a ( se ) separa , a ( se ) depărta între ele ( firele părului , ale bărbii etc . ) fără a strica întregul . 2. Refl ... diferite direcții ; a ( se ) răzleți . 3. A risipi , a împrăștia , a presăra . [ Var . : resfirá vb . I ] - Răs - + fir

 

ÎMPLETI

ÎMPLETÍ , împletesc , vb . IV . 1. Tranz . A reuni , a împreuna mai multe fire , jurubițe etc . 2. Tranz . A strânge părul în cozi . 3. Tranz . A lucra diferite obiecte din fire textile răsucite sau toarse ori din nuiele , din flori etc . ; spec . a face o împletitură din fire de lână , de bumbac etc . prin tricotare cu andrele . 4. Refl . recipr . Fig . A se încrucișa , a se întretăia ; a se îmbina . 5. Intranz . ( Rar ; în expr . ) A împleti din picioare = a mișca repede din picioare ; a dansa . 6. Tranz . Fig . ( Înv . ) A unelti , a urzi . - În + pleată ( pl .

 

ÎNFIRA

... ÎNFIRÁ , înfír , vb . I . Tranz . ( Rar ) 1. A coase sau a broda cu fir . 2. A depăna fire toarse . - În + fir

 

FIRET

... FIRÉT , fireturi , s . n . 1. Broderie cusută cu fir metalic . 2. ( Rar ) Fir de metal folosit la cusături și la broderii . 3. ( La pl . ) Haine împodobite cu firet ( 1 ) . - Fir

 

FIROS

... FIRÓS , - OÁSĂ , firoși , - oase , adj . ( Rar ) Care conține ( multe ) fire , cu aspect de fire . - Fir

 

FUS

FUS ^2 , fusuri , s . n . ( În industria pielăriei ) Unitate de măsură pentru piele , egală cu 929 cm^2 ; bucată de piele având această suprafață . [ Pl . și : fuse ] FUS ^1 , ( I ) fuse , ( II ) fusuri , s . n . I. 1. Unealtă de tors care servește la răsucirea firului și pe care se înfășoară firul pe măsură ce este tors , având forma unui bețișor lung și subțire , îngroșat la mijloc , cu capătul de sus ascuțit și cel de jos rotunjit și înțepenit într - o rotiță . 2. Organ al mașinilor de tors , cu ajutorul căruia se răsucește și pe care se înfășoară firul . II. 1. Nume dat unor părți ale mașinilor de țesut , de depănat etc . care seamănă la formă cu fusul ^1 ( I 1 ) . 2. Nume dat unor părți de mașini , de instalații etc . care îndeplinesc funcția de arbore sau de osie . 3. Trunchiul unui copac de la bază până la vârf , fară crengi . 4. Parte a unei coloane de arhitectură , cuprinsă între bază și capitel . 5. Corpul drept al ancorei , fără brațe și fară inel . 6. ( În sintagmele ) Fus sferic = porțiune din suprafața unei sfere cuprinsă între două cercuri mari care au un diametru comun . Fus orar = fiecare dintre cele ...

 

PĂR

PĂR ^2 , peri , s . m . 1. Totalitatea firelor subțiri de origine epidermică , cornoasă , care cresc pe pielea omului și mai ales pe a unor animale ; spec . fiecare dintre firele de felul celor de mai sus sau ( cu sens colectiv ) totalitatea acestor fire , care acoperă capul omului . 2. Denumire generală dată fibrelor naturale de origine animală ; p . ext . țesătură din aceste fibre . 3. P . anal . Fiecare dintre filamentele ( fine ) , de origine epidermică , existente pe anumite organe ale unor plante . 4. Arc în formă de spirală la ceas . 5. Compuse : părul - feței = plantă criptogamă înrudită cu feriga , întrebuințată ca plantă medicinală și ornamentală ( Adianthum capillus - Veneris ) ; părul - Maicii - Domnului = plantă erbacee cu frunze mate , crestate adânc ( Asplenium adianthum nigrum ) ; părul - porcului = plantă erbacee cu frunze lungi și cu spiculețe ( Equisetum telmateja ) . 6. Compus : ( Astron . ) Părul Berenicei = numele unei constelații din emisfera boreală . PĂR ^1 , peri , s . m . Pom din familia rozaceelor cu coroana piramidală , cu frunze ovale , cu flori mari , albe sau roz , cultivat pentru fructele lui comestibile ( Pirus

 

PERIE

PÉRIE , perii , s . f . 1. Obiect făcut dintr - o placă de lemn , de os , de metal în care sunt fixate fire de păr de animale , fire textile , de sârmă , fire sintetice și care servește la frecat , la curățat etc . manual diverse obiecte . 2. Unealtă sau organ de mașină asemănătoare cu peria ( 1 ) , folosite la curățirea , netezirea sau înăsprirea suprafeței unui corp . 3. Piesă componentă a mașinilor electrice , care face contactul electric alunecător cu colectorul sau cu inelele de contact . Et . nec . Cf . sl . %

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...