Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:FIRMULIȚĂ, CASĂ, CONSILIU, GEAMBLAC, IMPRESSUM, TABLĂ, VENIT, VOIAJOR ... Mai multe din DEX...

FIRMĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FÍRMĂ, firme, s.f. 1. Inscripție executată pe un zid, pe o placă etc., așezată la intrarea unui magazin, a unei întreprinderi etc. și pe care este indicată denumirea, destinația, caracterul acestora; p. ext. placă, panou cuprinzând această inscripție (adesea însoțită sau încadrată de motive și desene ornamentale, lumini etc.). 2. Denumire convențională sub care funcționează o întreprindere. - Din germ. Firma.

Sursa : DEX '98

 

FÍRMĂ s. f. 1. inscripție pe o placă, pe un zid etc., cuprinzând denumirea și destinația unui magazin, a unei instituții etc. 2. nume sub care se întreprinde o afacere comercială. (< germ. Firma)

Sursa : neoficial

 

FÍRMĂ s. v. întreprindere.

Sursa : sinonime

 

fírmă s. f., g.-d. art. fírmei; pl. fírme

Sursa : ortografic

 

FÍRM//Ă \~e f. 1) Indicație care cuprinde denumirea și destinația unei organizații, a unei întreprinderi etc. 2) Placă cu o asemenea indicație. 3) Denumire sub care acționează o întreprindere comercială, industrială sau o asociație de producție. /Firma

Sursa : NODEX

 

FÍRMĂ s.f. 1. Inscripție pe o placă, pe un zid etc. cuprinzând denumirea și destinația unui magazin, a unei instituții etc. 2. Nume sub care se întreprinde o afacere comercială. [Cf. germ. Firma, it. firma].

Sursa : neologisme

 

fírmă (-me), s.f. - 1. Întreprindere, rațiune, socială. - 2. Inscripție pe zid, pe o placă, pe un panou. - Mr. firmă. Germ. Firma, cf. it., sp. firme, bg., rus. firma. În mr., din it.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruFIRMĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentruFIRMĂ.

Dimitrie Anghel - Clopotele

Dimitrie Anghel - Clopotele Clopotele de Dimitrie Anghel Ce farmec de nedescris au povestirile despre un oraș vechi, care a fost în floare odată și din care, din cine știe ce întâmplări, s-a retras viața !... Vîntul venind a adus zi cu zi tot alte fire de nisip, le-a strecurat prin încăperi, le-a cernut pe coperișuri, le-a împinzit ca un giulgiu, făcîndu-le una cu pămîntul. Vîrfuri de coloane au mai stăruit ici-coio, de cari, caravanele trecînd, vorbeau ca de rămășițele unei cetăți înfloritoare ; apoi și coloanele au dispărut cu veacurile și numai în cărți a mai rămas pomenire de ceea ce a fost în strălucitoarele și albele orașe ce se ridicau odinioară. Pe unele, după epoci îndelungate de glorie, un simplu cutremur le-a dat jos peste noapte, asemenea unui șubred joc de cărți clădite de un copil, ori năvala cenușei unui vulcan le-a năpădit, surprinzîndu-le în plină activitate. Pe altele, valurile le-au înghițit pe totdeauna și numai în legendele și baladele vechi mai trăiesc ascunse în fundul apelor, cu palaturile și ...

 

Gelu Vlașin - Bandong II

... II Bandong II de Gelu Vlașin ea scrie eseuri cochete face literatură la tigaie și scuipă în direct dă premii la bărbații potenți câte-o firmă scutită de tva — hai nu mai zice că n-o recunosc asta-i ea — să n-am parte de ce n-am de ...

 

Ion Luca Caragiale - Liberalii și conservatorii

Ion Luca Caragiale - Liberalii şi conservatorii Liberalii și conservatorii de Ion Luca Caragiale Sunt în România două partide, care se exclud unul pe altul: liberalii și conservatorii, roșii și albii, radicalii și reacționarii. Deși nimeni nu tăgăduește că aceste două partide în adevăr se exclud, părerile în privința lor se deosebesc. D. C. A. Rosetti, cel mai competent om în materie de lupte politice, e de părere că partidul conservator, alb sau reacționar, este o Plevnă internă pe care liberalii trebue să o combată la moarte și viață. Diletanții politici, din contră, sunt de părere că aceste două partide, deși în adevăr se exclud, vor același lucru, adică să ajungă și să rămâie la putere. Noi credem că d. C. A. Rosetti, cu toate că este un foarte excelent bărbat politic, merge prea departe în judecata sa asupra partidului conservator; cu toate acestea - nu împărtășim vederile diletanților politici. De când fericirile liberalismului s'au revărsat asupra țării noastre, liberalii și conservatorii mereu se luptă, și, cu deosebire în cursul celor din urmă doi ani, ne-au dat destule dovezi că o sinceră și neîmpăcată ură îi desparte. O mulțime de oameni au fost dați în ...

 

Ion Luca Caragiale - Liberalii engleji și români

Ion Luca Caragiale - Liberalii engleji şi români Liberalii engleji și români de Ion Luca Caragiale Cartea albastră, pe care a publicat-o zilele acestea guvernul englezesc, deși cuprinde numai și numai documente privitoare la cestiunea afgană, are destulă importanță prin armele ce procură atât adversarilor cât și partizanilor guvernului cârmuit de lord Beaconsfield, pentru viitoarea luptă parlamentară. În privința depeșei, ce de curând lord Cranbroock, actualul ministru al Indiei, a trimis lordului Lytton, vice-regele Indiei, controversa există chiar acum. Acea depeșă cuprindea, după cum se știe, o expunere a politicii urmate de precedentul guvern în privința emirului din Cabul, și arăta în ce și pentru ce ministerul actual a adoptat o linie de purtare deosebită. Blamul implicit aruncat prin acest însemnat document asupra administrației d-lui Gladstone, nu se putea să nu provoace reclamații din partea membrilor acelor administrații. În deosebi ducele d'Argyll, care fusese secretar de stat la departamentul Indiei pe acea vreme, trebuia să se crează atins. În adevăr, el a și protestat cu putere și cu mult necaz prin coloanele ziarului Daily News. Depeșa lordului Cranbroock, după părerea ducelui d'Argyll, dă seama despre ...

 

Urmuz - Algazy %26 Grummer

... mătură, apăru pe neașteptate și... dând de două-trei ori, în dreapta și în stânga, mătură tot ce găsi la gunoi... Note ↑ E fosta firmă a unui cunoscut magazin de geamantane, portmoneuri etc. din capitală, rămasă astăzi sub un singur nume. În tot cazul, ne permitem a ...

 

Urmuz - Cotadi și Dragomir

Urmuz - Cotadi şi Dragomir Cotadi și Dragomir de Urmuz Cotadi este scurt și pântecos, cu musculatura proeminentă, cu picioarele îndoite de două ori în afară și o dată înăuntru și veșnic neras. Părul negru ca pana corbului e plin de mătreață și încărcat cu sclipitori și scumpi piepteni de bagă. Cotadi nu are niciodată pozițiunea verticală, din cauza unei îmbrăcăminte de șiță ce-i formează un fel de cuirasă și care, deși îl jenează teribil, o poartă însă cu o desăvârșită abnegație direct pe piele, sub cămașa țărănească cu ciucuri, de care nu se desparte niciodată. O particularitate a lui Cotadi este că, fără să vrea, devine de două ori mai lat și cu totul străveziu, dar aceasta numai de două ori pe an, și anume, când soarele ajunge la solstițiu. Cea mai mare plăcere a lui Cotadi - în afară de aceea de a-și lipi cu gumă-arabică diferiți nasturi și insecte moarte pe pielița fină și catifelată a gușei sale - mai este și aceea ca, din dosul tejghelei unde sade, să caute să atragă cu șiretenie pe câte un client al său în discuții, la început cât se poate ...

 

Ion Luca Caragiale - La Paști

Ion Luca Caragiale - La Paşti La Paști de Ion Luca Caragiale 10 ceasuri și jumătate seara, în sâmbăta Paștelui... „Marele Magazin de Coloniale, Delicatese, Comestibile et Colori și mare Depou de Vinuri et Băuturi Jndigene et Streine", cu firma „La trei struguri tricolori", și-a lăsat obloanele și închis gazometrul. Tânărul Lache, funcționar comercial în acest mare magazin, își pune costumul cel nou și cravata cea nouă, își încalță ghetele cele nouă cu bizețuri, își ia pălăria cea nouă și pornește. Douăzeci și patru de ore de absolută libertate... Să-l urmărim ceas cu ceas și pas cu pas. 11 și jumătate, sâmbătă noaptea. Clopotul de la mitropolie... Un tun... Lache trece podul de la Palatul Justiției în direcția sud. Al doilea tun... Lache a intrat în curte la Doamna Bălașa. În biserică nu mai e loc. Lache stă afară... Se închină... Cuprins de o adâncă evlavie, își aduce aminte cu dor de părinții lui de la Otopeni. Încet-încet, tot vârându-se, reușește să suie treptele de la intrarea templului. Aude corul... dar nu poate vedea decât marele policandru, învăluit într-o ceață groasă. Se ridică în vârful picioarelor, rezemându-se cu ...

 

Mihai Eminescu - Moartea lui Ioan Vestimie

... Ieșind pe uliță, o lună plină de toată frumusețea împânzea cu razele ei turburi - străvezii oriunde găsea loc prin întunerecul ulițelor. Ici bătea într-o firmă de croitor, dincolo prin fereștile închise a unui salon deșert, într-alt loc pe zidurile lungi și albe a unei curți ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei

Constantin Stamati-Ciurea - Carpaţii, Basarabia şi un rezumat istoric asupra cetăţilor ei Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei de Constantin Stamati-Ciurea În Basarabia, ținutul Hotinului, 8 kilometri departe de Prut, se află pe hotarul moșiilor Caracușeni și Ghilavăț o stâncă, care este cea mai înaltă din tot ținutul. Privind de pe această stâncă într-o seară senină cu o atmosferă limpede, pe când soarele la apus luminează cu raze purpurii orizontul, atunci în depărtare se zăresc destul de lămurit contururile măgurilor munților Carpați, al căror șir se reazemă cu un capăt în Galiția, iar cu altul în România. Cu toate că după atlanturile geografice acești munți sunt izolați de Basarabia, eu am ferma opinie, că ramurile lor, cu un capăt dinspre sud sub gradul al 14-lea al înclinațiunii acului mag­netic, trec de-a curmezișul Basarabia în două lanțuri, unul de­spre sud-est de la Ungheni până la Orhei și Nistru, iar alt lanț spre nord-est din Bucovina spre Hotin, înșirându-se de-a lungul Nistrului până la Soroca și alcătuind cele mai pitorești stânci, ce ca și niște ziduri colosale stau între Basarabia și Podolia. Carpații sunt ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Personalitatea și morala în artă

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Personalitatea şi morala în artă Personalitatea și morala în artă de Constantin Dobrogeanu-Gherea Dl Maiorescu a publicat în Convorbiri două critici literare, una în numărul din septembrie și alta în cel din aprilie. Cea dintâi asupra comediilor dlui Caragiale, un fel de răspuns criticilor făcute acestor comedii, și a doua Poeți și critici , un fel de răspuns celor ce critică pe Alecsandri. Amândouă articolele au fost primite cât se poate de bine de întreaga presă română și unele ziare chiar le-au reprodus, lăudând importanța și însemnătatea lor. Nu putem decât să ne bucurăm, și pentru că dl Maiorescu a scris aceste critici, și pentru că ele au fost atât de bine primite de publicul cititor, care știe să prețuiască cunoștințele literare și talentul de critică al autorului. Dar nici numele autorului, nici primirea cea bună din partea publicului nu poate să ne scutească de a analiza aceste scrieri; ba chiar tocmai numele și însemnătatea d-sale ne silesc să-i cercetăm părerile date la lumină. Și ni se cere asemenea analiză mai mult decât oricui, pentru că și noi am scris despre comediile dlui Caragiale, pentru ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Două primadone

Constantin Stamati-Ciurea - Două primadone Două primadone de Constantin Stamati-Ciurea I Dona Burakova Știut este că oamenii bătrâni, osteniți de o viață îndelungată și dormitând pe ruinele trecutei lor activități, necontenit se plâng de starea prezentă și laudă ceea ce a fost. Ei cu oareșicare deo­sebită stimă își aduc aminte de acel timp, și epilogul convorbirii lor se sfârșește mai totdeauna cu o tristă oftare adresată suve­nirelor anilor trecuți. Tânăra generație, din respect către părul cărunt, nu contrazice, ci cu ironie zâmbește pe furiș, ascultă flecăria și gândește... oare ce gândește? D-ta, cititorule, dacă ești tânăr, știi ce gândește. Știi bine că toți moșnegii sunt guralivi, știi că ei măcar prin aduceri aminte își mai mișcă simțirile paralizate de greutatea anilor și a ne­putinței, punctul de unde nu-i departe ultima stațiune a omului bătrân, mormântul ce se află într-un pustiu imens fără verdeață, la care ajunge trecând peste colina de flori a tinereții. Deci poves­tirea întâmplărilor din tinerețile trecute nu o dată este intere­santă, și junimea o ascultă cu plăcere. Vă ofer, așadară, și eu un episod din întâmplările mele, pe când ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruFIRMĂ

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentruFIRMĂ.

FIRMULIȚĂ

... FIRMULÍȚĂ , firmulițe , s . f . Diminutiv al lui firmă . - Firmă

 

CASĂ

CÁSĂ^2 , case , s . f . 1. Dulap sau lădiță de fier în care sunt ținuți bani , hârtii de valoare etc . Casă de fier . Casă de bani . 2. Masă , pupitru sau birou într - un magazin , unde se achită costul cumpărăturilor . CÁSĂ^1 , case , s . f . 1. Clădire destinată pentru a servi de locuință omului . 2. Încăpere specială într - o clădire , având o anumită destinație . 3. Cutie dreptunghiulară în care se păstrează literele , semnele etc . tipografice de același caracter . 4. Gospodărie . 5. Totalitatea celor care locuiesc împreună ( formând o familie ) ; familie . 6. Căsnicie , menaj . 7. ( Urmat de determinări ) Nume dat unor instituții , așezăminte , întreprinderi , firme comerciale etc . 8. Boală a vinurilor , pe care acestea o capătă când ajung în contact cu aerul și care se caracterizează prin tulburare și prin schimbarea

 

CONSILIU

CONSÍLIU , consilii , s . n . 1. Colectiv organizat , cu sarcini de conducere , de administrare sau de avizare etc . a activității unei organizații , firme , societăți comerciale , instituții etc . 2. ( Înv . )

 

GEAMBLAC

GEAMBLÁC , geamblacuri , s . n . Ansamblu format din mai mulți scripeți ficși și o ramă , montat pe turla unei sonde . - Probabil din n . pr . James Blake ( numele unei firme englezești , care figura pe dispozitivul de pe turla sondelor ) , apropiat prin etimologie populară de

 

IMPRESSUM

IMPRÉSSUM s . n . ( Rar ) Numele , firma tipografiei ( care apare imprimată ) pe o carte tipărită . - Cuv

 

TABLĂ

TÁBLĂ^2 , table , s . f . ( Mai ales la pl . ) Joc de noroc între două persoane , cu două zaruri și cu treizeci de puluri , care se mută de - a latul a douăzeci și patru de săgeți incrustate sau pictate pe fundul celor două compartimente ale unei cutii de lemn ; partidă dintr - un astfel de joc . TÁBLĂ^1 , table , s . f . 1. Placă metalică , de grosimi diferite , folosită la învelitul caselor , la fabricarea vaselor , a unor ambalaje și a altor obiecte . 2. Placă de lemn , de piatră sau de metal pe care se scriu , se gravează sau se zugrăvesc anumite indicații , firme , date ; tăblie ( 1 ) . 3. Placă de lemn dreptunghiulară , vopsită în negru , pe care se scrie cu cretă , mai ales la școală și la universitate ; tabelă ( 2 ) . 4. Tabel ( 1 ) . 5. ( Reg . ) Bucată de pământ

 

VENIT

VENÍT , - Ă , venituri , ( 1 ) s . n . , veniți , - te , ( 2 ) s . m . și f . 1. S . n . Sumă de bani care revine unei persoane sau firme dintr - o activitate prestată sau din proprietatea deținută , într - o perioadă de timp ; câștig , beneficiu . 2. S . m . și f . Persoană care vine , se prezintă undeva , la cineva . V.

 

VOIAJOR

VOIAJÓR , voiajori , s . m . 1. ( Și adj . ) Călător . 2. Reprezentant al unei firme particulare , care vizitează diferite localități în căutare de beneficiari sau de furnizori ; comis - voiajor . [ Pr . : vo -