Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: FLĂMÂND

  Vezi și:FLĂMÂNZARE, FLĂMÂNZILĂ, FLĂMÂNZIRE, ÎNFOMETAT, FAMELIC, FLĂMÂNZICĂ, FLĂMÂNZIT, GUIȚAT, HĂMESI, HĂMESIT ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului FLĂMÂNZI: FLAMANZI.

 

FLĂMÂNZI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FLĂMÂNZÍ, flămânzesc, vb. IV. Intranz. A fi flămând, a sta multă vreme nemâncat, a răbda, a suferi de foame. ** Tranz. A ține pe cineva nemâncat. - Din flămând.

Sursa : DEX '98

 

FLĂMÂNZÍ vb. a înfometa. (A \~ pe cineva.)

Sursa : sinonime

 

flămânzí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. flămânzésc, imperf. 3 sg. flămânzeá; conj. prez. 3 sg. și pl. flămânzeáscă

Sursa : ortografic

 

A FLĂMÂNZ//Í \~ésc 1. intranz. 1) A avea senzația de foame; a fi flămând. 2) A îndura foame. 2. tranz. A face îndure foame; a ține nehrănit; a înfometa. /Din flămând

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruFLĂMÂNZI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 138 pentruFLĂMÂNZI.

Bogdan Petriceicu Hasdeu - La casa de nebuni

... sătul și nu m-auzi urlând. Nebunii sunt hrăniți, ș-a fi nebun îmi place, De nu m-aș deștepta, căci adormii — flămând Ce adormire, vai! Când trupul ațipise, Atunci visez că trec pe lângă un brutar. Sunt altfel om cinstit, dar ce să faci cu vise? În ... nălucă? O palmă îi cârpesc, și dânșii m-au închis. Eu îi priveam cu haz, știind că visu-i glumă, De nu m-aș deștepta, flămând așa cum fui; Pe-un Cuza de-aș visa, eu îl înjur de mumă, Ba și-l omor în vis. E vis. Ce-i pasă ... rău: în vis mă satur îndestul Ș-apoi visez c-adorm visând că-mi este foame, Grozav!... Dar iar visez că mă deștept sătul. Eram flămând. Acum petrec și-s prea ferice. Mai râd de cei nebuni, mai râd de mutra ta: Ești cam posac. De-ai fi aievea, eu ți ...

 

George Coșbuc - Străjerul

... paiele mai palid, mai rar având fiorii, Pe-ncet el ațipește și-adoarme tremurând; Oh, mă-sa nu-i dă pâine și-l culcă tot flămând! E mult de când e dusă, ea nu vine curând Și vai, departe-s zorii! S-a dus de mult! Sărmana, din fapt ... să-ntoarne biata la fiu fără de pâine? Grozav trebe că-i simțul din piept de mamă, când Se târâie copilul de slab și de flămând, Și n-ai ce-i da! Nu cugeți c-atunci tu ești în rând Cu cel din urmă câine? Ea trece pragul, tristă ca om ...

 

Ion Creangă - Cinci pâini

... din urmă și se oprește lângă dânșii, dându-le ziua bună. Apoi se roagă să-i deie și lui ceva de mâncare, căci e tare flămând și n-are nimica merinde la dânsul, nici de unde cumpăra. — Poftim, om bun, de-i ospăta împreună cu noi, ziseră cei doi drumeți ... face cu banii ce veți pofti. Nu sunt vrednic să vă mulțămesc de binele ce mi-ați făcut, căci nu vedeam lumea înaintea ochilor de flămând ce eram. Cei doi nu prea voiau să primească, dar, după multă stăruință din partea celui al treilea, au primit. De la o vreme, călătorul ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Sărăcia

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Sărăcia Sărăcia de Bogdan Petriceicu Hasdeu Sărăcia cea flămândă Ca pușcașul stă la pândă, Cu cocoșul ridicat: Dintr-un deget o mișcare, Glonțul zboară cu turbare Și vânatul a picat! Munca tare, munca deasă Numai dânsa nu mă lasă Zbuciumându-mă să pier: Tocmai astfel altădată O cămașă ferecată Apăra p-un cavaler! Dar junia mea, o, Doamne, Face loc zbârcitei toamne: Bătrânețele-au sosit! Zile reci și fără soare, Ca un negru șir de cioare Pe cadavrul părăsit! Munca geme și suspină Și se roagă la odină, - Invalid neputincios, Care după lungi campanii, Când apar din nou dușmanii, Fără voie cade jos! În zadar ca mai-nainte Îmi azvârl trudita minte Colo-n sferele de sus: Ea se-nalță o bucată, Și s-afundă desperată, Ca lumina în apus! Totuși, surdă la durere, Lumea strigă, lumea cere, Lumea strânge birul ei! Dându-i spirit pentru pâine, Ea-ți dă oase ca la câine: Schimb de cărnuri și idei! Și de ți-a secat izvorul, Te turtește cu piciorul, Scuipă ca-ntr-o cârpă rea; Căci pe lume n-o atinge Că fitilul, ce se stinge, Ars-a numai pentru ...

 

George Coșbuc - Cetatea Neamțului

... Dar acest slăvit Ion Își avu-n desagi slănina. Și-i pierdu, să-i bată vina! Deci, cu oști, vestitul rigă, Cum umbla pe-aici flămând Și simți, prin văi trecând, Aburi calzi de mămăligă, Știu și eu ce-i dete-n gând, Că-și opri deodată pasul, Tot trăgând în ... nu-l lasă Să se ducă-n treaba lui, Și nici pomeneală nu-i De-a-l pofti la ei la masă, Și flămând vai, ce mai spui O luă mai pe departe, Pe genunchi scriind o carte. Hai și descuieți odată! Și tovarăși să vă fim. Mândru cântec ...

 

George Coșbuc - Noi vrem pământ!

... George Coşbuc - Noi vrem pământ! Noi vrem pământ! de George Coșbuc Publicată în Vatra , 1894, nr. 3 Flămând și gol, făr-adăpost, Mi-ai pus pe umeri cât ai vrut, Și m-ai scuipat și m-ai bătut Și câine eu ți-am ...

 

Vasile Alecsandri - Pohod la Sybir

... și pe-mprejur Cazaci, bașchiri sălbatici, Cu suliți lungi, cu ochi de ciur Alerg pe cai zburdatici, Și-n zarea sură stă urlând, Urlând lupul flămând. Dar unde merge-acest popor Ce nu mai are-n lume Nici o sperare-n viitor, Nici patrie, nici nume?... Se duce, șters dintre cei ... ei unde sânt?... Un cârd de vulturi zboară Pe sus c-un repede avânt Și iute se coboară, Iar dintre brazi vine urlând, Urlând lupul flămând

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecu I

Ion Budai-Deleanu - Ţiganiada:Cântecu I Păn Vlad Vodă pe țigani armează, Asupra lor Urgia-întărâtă Pe Sătana, ce rău le urează, Întracea luându-ș' de drum pită, De la Flămânda pleacă voioasa Țigănimea drept cătră-Inimoasa. Musă ce lui Omir odinioară Cântași Vatrahomiomahia , [1] Cântă și mie, fii bunișoară, Toate câte făcu țigănia, Când Vlad Vodă-îi dede slobozie, Arme ș-olaturi de moșie, Cum țiganii vrură să-și aleagă, Un vodă-în țară ș-o stăpânie, Cum, uitându-și de viața dragă, Arme prinsără cu vitejie, Ba-în urmă-îndrăzniră ș-a să bate Cu murgeștile păgâne gloate, Cum apoi, prin o gâlceavă-amară (Căci nu să nărăvea depreună), Toți cari-încătrĂ² fuga luară Lăsându-și țară vodă și corună. Însă toate-aceste se făcură Prin dimoneasca amegitură, Că, măcar cel fără-asămănare Mai rău duh dintru toate, Sătana, Purure-în iad lăcașul său are, Focului nestins fiind el hrana, Dar' totuș', pe furiș', câteodată, Răzvrătind lumea, el se desfată. Iar' de-astă dată-l întărâtase Urgia (precum spun) blăstămată Ce văzând cu săcuri și baroase Pe țigănimea noastră-înarmată, În tot chipul hotărî s-o strice, Vrajbă-întru dânsa-aducând și price. O! tu, ...

 

Alecu Donici - Cheltuitorul și rândunica

... afară; Pe uliți scârțâie omătul făinos; De prin ogeaguri fum ca iarna gâlgâiește; Și cel mai sărăiman la foc se încălzește. Iar tânărul meu, trist, flămând și friguros, Pornește în surtuc de-acasă Să capete vro masă. Dar cum la uliț-au ieșit, Pe rândunică el o vede înghețată Și, tremurând ...

 

Alecu Donici - Lupul și lupușorul

Alecu Donici - Lupul şi lupuşorul Lupul și lupușorul de Alecu Donici Un lup pe puiul său voind să-l ispitească, De este vrednic el în breasla părintească, L-au fost trimis odată La margine să vadă: Pe unde-s oile? Cum stau păstorii lor? Și nu cumva ar fi vreun prilej ușor, Măcar cam cu păcat, Să capete vânat? S-au dus și au venit flămândul lupușor, Zicând: "Eu am aflat pe astăzi bună masă: Cole sub deal se pasc mulțime de oi grasă; Putem întru ales vreuna să luăm Și să mâncăm." — Da' bine, de păstor tu nu-mi spui ce-ai aflat? Bătrânul lup au întrebat. — Păstorul, precum spun, E deșteptat și bun, Iar câinii, i-am zărit, sunt slabi și puțintei, Nu-i grijă despre ei. — De este chiar așa, eu tot nu mă unesc La turmă să pornesc — Răspunse lupul — căci de nu-i păstorul prost, Apoi el câini mișei nu ține. Să mergem noi mai bine Pe unde eu am fost, Și știu că sunt câini mulți, dar e păstorul prost. Iar unde e păstorul de nimică, Nici câinii nu-s de

 

Alecu Donici - Vulpea în livadă

Alecu Donici - Vulpea în livadă Vulpea în livadă de Alecu Donici O vulpe au intrat odată Flămândă în livadă. Și poamele văzând, frumoase, coapte bine, S-au bucurat prea mult în sine, Dar bucuria ei au fost în mâini străine: Că prunele pe crengi cam susușor era Și nu se scutura. Umblând ea în zadar mai bine de un ceas, Au zis aceste către prune: — Cum v-am găsit, așa vă las, Măcar că la privit vă arătați prea bune, Dar verzi, în loc să folosiți, Voi dinții strepeziți. Un adevăr de mult văzut, Că neavând prilej ca să ne folosim De-un lucru ce ne e plăcut, Apoi neapărat cusururi îi

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruFLĂMÂNZI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentruFLĂMÂNZI.

FLĂMÂNZARE

... FLĂMÂNZÁRE , flămânzări , s . f . ( Reg . ; la unele animale ) Partea scobita a corpului cuprinsă între ultima coastă și osul șoldului ; deșert . - Flămânzi ( pl . lui flămând

 

FLĂMÂNZILĂ

... FLĂMÂNZÍLĂ s . m . Om veșnic flămând . - Flămând

 

FLĂMÂNZIRE

FLĂMÂNZÍRE , flămânziri , s . f . Acțiunea de a flămânzi și rezultatul ei . - V.

 

ÎNFOMETAT

... ÎNFOMETÁT , - Ă , înfometați , - te , adj . Care suferă de foame ; flămând

 

FAMELIC

... FAMÉLIC , - Ă , famelici , - ce , adj . ( Livr . ) Înfometat , flămând

 

FLĂMÂNZICĂ

... FLĂMÂNZÍCĂ , flămânzele , s . f . Plantă erbacee din familia cruciferelor , cu tulpina și frunzele păroase și cu florile galbene ( Draba nemorosa ) . - Flămând

 

FLĂMÂNZIT

FLĂMÂNZÍT , - Ă , flămânziți , - te , adj . Care nu a mâncat de multă vreme ; înfometat , hămesit ( de foame ) . - V.

 

GUIȚAT

GUIȚÁT s . n . Faptul de a guița ; strigăt specific scos de porci ( când sunt flămânzi , speriați etc . ) ; guițătură . [ Pr . : gu - i - ] - V.

 

HĂMESI

HĂMESÍ , hămesesc , vb . IV . Intranz . ( Fam . ) A flămânzi peste măsură , a fi lihnit de

 

HĂMESIT

... HĂMESÍT , - Ă , hămesiți , - te , adj . ( Fam . ) 1. Foarte flămând

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...