Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:FLORII, FLORIȘOARĂ, IARBĂ, LIMBĂ, OCHI, BRÂNDUȘĂ, CEAPĂ, GĂLBENEA, GAROFIȚĂ, MĂZĂRICHE ... Mai multe din DEX...

FLOARE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FLOÁRE, flori, s.f. I. 1. Parte a plantei care cuprinde organele de reproducere sexuată și care are de obicei o corolă frumoasă și variat colorată. * (La sg. cu înțeles colectiv) Salcâmi plini de floare. * Loc. adj. În floare = (despre plante) înflorit, în perioada înfloririi; fig. (despre oameni) în toată strălucirea, în plină putere, frumos, zdravăn. În floarea vârstei = tânăr. * Expr. Floare la ureche = lucru de puțină importanță sau gravitate, foarte ușor de rezolvat. De florile mărului sau de flori de cuc = în zadar, degeaba, gratuit. Copil din flori = copil nelegitim, bastard. A strânge degetele floare = a strânge degetele cap la cap. 2. Orice plantă (erbacee) care face flori (I 1) colorate. 3. Compuse: floarea-soarelui = plantă erbacee cu tulpina înaltă, cu floare mare, galbenă, îndreptată spre soare, cultivată pentru semințele ei oleaginoase; sora-soarelui (Helianthus annuus); (reg.) floarea-brumei = brândușă; (reg.) floare-domnească = a) garoafă; b) garofiță-de-munte; floare-de-colț sau floarea-reginei, floarea-doamnei = mică plantă erbacee, cu frunzele albicioase, pufoase și ascuțite, dispuse în jurul inflorescenței, care crește pe crestele stâncoase ale munților; albumeală, albumiță, edelvais (Leontopodium alpinum); floare-de-leac = plantă cu flori galbene-aurii, cultivată ca plantă decorativă (Ranunculus repens); floarea-Paștelui = mică plantă erbacee a cărei tulpină face o singură floare, de culoare albă sau roz (Anemona nemorosa); flori-de-paie = plantă originară din Australia, cu flori dispuse în capitule de diferite culori, care par uscate ca paiele; imortele (Helichrysum bracteatum). II. P. anal. 1. Desen, broderie, cusătură în formă de floare (I 1). 2. Strat de mucegai care se formează la suprafața vinului, a laptelui acru etc. 3. (Chim.; în sintagma) Floare de pucioasă (sau de sulf) = pulbere de pucioasă, produsă prin sublimarea sulfului. 4. Extremitatea caracterelor tipografice care poartă semnul grafic ce urmează a fi imprimat. ** Extremitatea lățită a cuiului (care se loveşte cu ciocanul). ** (În sintagma) Floarea cheii = partea cheii care intră în broască sau în lacăt. III. Fig. Partea cea mai aleasă, cea mai de seamă; frunte, elită, spumă, cremă. * (Cu sens superlativ, prin repetarea cuvântului ca atribut) Era floarea florilor. IV. (Înv.) Culoare. - Lat. flos, -ris.

Sursa : DEX '98

 

FLOÁRE s. v. elită, lamură.

Sursa : sinonime

 

FLOÁRE s. 1. (BOT.) (Transilv., Ban. și prin Mold.) pană. (Poartă o \~ la pălărie.) 2. (BOT.) floarea-călugărului (Saponaria vaccaria) = (reg.) văcărică, văcariță; floarea-cucului (Lychnis flos cuculi) = (reg.) cuculeasă; floarea-miresei (Spirarea vanhouttei) = (rar) spirea; floarea-paștelui (Anemone nemorosa) = (reg.) găinușe (pl.), oiță, păscuță, păștiță, turculeț, floarea-oștilor, floarea-păsărilor, floarea-vântului, pâinea-paștelui; floarea-paștilor v. păștiță; floarea-păsărilor v. păștiță; floarea-raiului (Chrysanthemum cinera-riifolium) = (prin Munt.) mușețel; floarea-reginei (Leontopodium alpinum) = albumeală, albumiță, floare-de-colț, (rar) edelvais, (reg.) flocoșele (pl.), steluță, floarea-doamnei; floarea-soarelui (Helianthus annuus) = (înv. și pop.) soarea-soarelui, (pop.) sora-soarelui, (reg.) rază, rujoancă, soreancă, răsarea-soarelui, ruja-soarelui, (Mold.) răsărită, sorică; floarea-vântului-galbenă v. păștiță; floare-de-colț v. floarea-reginei; floare-de-leac (Ranunculus repens) = (reg.) bujorel, galbenele (pl.), piciorul-cocoșului; floare-de-perină (Anthemis tinctoria) = (reg.) iarbă-de-perină; flori-de-paie (Helichrysum bracteatum) = imortelă, (rar) nemuritoare, (reg.) cununiță. 3. (pop.) spumă. (\~ vinului.) *4. (fig.) caimac, smântână, spumă. (El a cules \~, nouă ne-a lăsat ce-a fost mai prost.)

Sursa : sinonime

 

floáre (-óri), s.f. - 1. Parte a plantei care are o corolă frumoasă și variat colorată. - 2. Ornament floral și, de aici, ornament în general. - 3. Partea cea mai aleasă, frunte, elită, cremă. - 4. Strat de mucegai care se formează la suprafața vinului. - 5. Partea exterioară a pielii tăbăcite. - 6. (Pl.) Ciclu, soroc, menstruație. - 7. Vîrf de burghiu. - 8. Parte a cheii care intră în broască. - 9. Extremitate a caracterelor tipografice. - 10. Parfum, savoare a băuturii. - 11. (Înv.) Culoare. - Mr. floare, megl. floari. Lat. fl?rem (Puşcariu 623; Candrea-Dens., 604; REW 3390; DAR), cf. it. fiore, prov., cat., sp., port. flor, fr. fleur. Sensul 6, rar, este romantic (după Capidan, Dacor., I, 331, din lat. fluores, cf. Spitzer, Archiv., CXXXIX, 89; cf. și alb. ljulje "floare" și "menstruație"). Sensul 11 este un calc lingvistic, fără circulație populară, din sl. cv?t? (DAR). Der. florar, s.n. (vază; luna mai; dreptar pentru linii curbe); florăreasă, s.f. (vînzătoare de flori); florărie, s.f. (magazin de flori); florian (var. florinte, florințel), s.m. (pasăre, brotăcel, Ligurinos chloris); floricică (var. floricea), s.f. (dim. al lui floare; boabă de porumb prăjită și crăpată); Florii, s.f. pl. (sărbătoare creștină ce cade în duminica de dinaintea Paștelui, Duminica Floriilor), der. intern (Rosetti, I, 159), care este pus în legătură cu lat. Floralia, prin intermediul unei forme vulg. *florilia (Candrea-Dens., 605; DAR); înflori (var. flori), vb. (a face floare; a se dezvolta, a progresa; a împodobi, a înfrumuseța; a aranja, a găti; a face floare vinul); înfloritor, adj. (care înflorește); înfloritură, s.f. (ornament); înflora, vb. (a împodobi cu flori; Bucov., a pregăti culorile vegetale; a ciopli, a sculpta). Cf. flor. Din rom. provine sb. flore?ika "varietate de guvid".

Sursa : etimologic

 

floáre s. f., g.-d. art. flórii; pl. flori

Sursa : ortografic

 

FLOÁR//E flori f. 1) Organ de reproducere al plantelor superioare având o corolă frumoasă și viu colorată. \~ de tei. * În \~ a) care se află în perioada înfloririi; b) frumos și puternic. A da în \~ a începe înflorească. În \~ea vârstei tânăr. \~ la ureche se spune despre un lucru ușor de îndeplinit. De florile mărului (sau de flori de cuc) fără nici un folos; degeaba. 2) Plantă erbacee cu organul reproducerii frumos colorat și plăcut mirositor. \~ de câmp. * Copil din flori copil născut în afara căsătoriei; bastard. \~ea-soarelui plantă erbacee agricolă cu flori mari galbene, cultivată pentru semințele ei, din care se extrage ulei comestibil. \~ea brumei brândușă. \~ea-grâului albăstriță. \~ -domnească garofiță de munte. 3) Orice plantă cultivată în scopuri ornamentale. Flori de cameră. 4) Imagine în forma organului de reproducere al plantelor (desenată, pictată etc.). Rochie cu flori. 5) Strat de mucegai care acoperă unele lichide (vin, moare, dulceață etc.). 6) Partea superioară mai lată a unui obiect alungit (cui, caracter tipografic etc.). 7) fig. Partea cea mai de frunte; elită. \~ea tineretului. 8) pop. Roșeața obrazului. 9) înv. Culoare frumoasă. [G.-D. florii] /<lat. flos, \~oris

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruFLOARE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1302 pentruFLOARE.

Cincinat Pavelescu - Flori risipite

... dus pe drumuri până Către seară! De-ntâlnea în cale fete Palide sau zâmbitoare, Iubitoare sau șirete, Le prindea la toate-n plete Câte-o floare. Îi spusese la plecare Biata-i mamă ce plângea: Drumu-i lung și viața-i mare, Din buchet la orișicare Să nu dea! Dar, pe ...

 

Dimitrie Anghel - Floarea de aloes

... a stînjeneilor ; de te vei întoarce spre răsărit, floarea soarelui ce poartă un nimb în jurul ei, nu te va mira că o biată floare îți arată imaginea soarelui pe pămînt... Dar eu, nu le puteam ști acestea la vîrsta mea și intrînd în casa străină pe care o cumpărase ... vîrstă amândoi, ca doi prieteni vechi ce au aceleași amintiri, dar care tac așteptînd să-și deschidă sufletul cînd va veni timpul; unul odrăslind o floare ca o pară de foc, singura și cea de pe urmă floare

 

Dimitrie Anghel - Floarea-soarelui

... arta română , 25 septembrie 1899 Dă-n sînge lăurusca pală și cîrtița-și face mormîntul, S-adoarmă, cu venirea iernii, sub țarina din moșunoaie, O floare-a-soarelui uitată se scutură și își despoaie Podoaba razelor apuse, încetinel, cînd bate vîntul. Și s-a făcut parcă-ntuneric ... desprins lucind în aer, din nimbul palid de lumină: De-ajuns i-o candelă-ntr-un templu și-i de ajuns într-o grădină O floare ca să-nveselească un suflet singur ce visează. Căci vezi, în ea lucea lumina întîi cînd pasările cîntă, Și iarăși, ca un frate dulce, cînd ...

 

Traian Demetrescu - Floare de drum

... Traian Demetrescu - Floare de drum Floare de drum de Traian Demetrescu Pe-o margine de drum, departe, Ca un pribeag pierdut în lume, Creștea o floare solitară, Ce poartă cel mai dulce nume. Înstrăinată-ntr-o mulțime De ierburi șide grâne-nalte, Părea batjocorită, moartă, Uitată, printre celelalte. Sub vântul ce ...

 

Vasile Alecsandri - Floarea oceanului

... Vasile Alecsandri - Floarea oceanului Floarea oceanului de Vasile Alecsandri Pe vîrful aprig acestor maluri O floare mică a răsărit, Și între ceruri, și între valuri E clătinată de vînt cumplit. Naltă e stînca, marea-i adîncă ! Spumegă valul jos ...

 

Dimitrie Anghel - Florile (Anghel)

... un cuib din tort de promoroacă !   Slavă ! căci trist-ar fi fost viața, și-ntunecat pe veci pâmîntul, De n-ar fi fost macar o floare, ce-am fi sădit noi pe morminte ? Ce-ar fi cernut, în primăvară, cînd trece prin grădină vîntul, Și eu ce dar ți-aș da ...

 

Cincinat Pavelescu - Floarea mistică

... ca și un cerșetor încremenit, De-a lungul drumului cel lung și prăfuit, Cu glas mâhnit, un cântec rugător Îngân mereu, și-o floare vă implor. O floare e prinosul ce vă cer! Vă cer numai o floare, vă-ndurați, Și din mănunchiul vostru aruncați O floare cântărețului stingher! Pe sâni la voi, o floare

 

Duiliu Zamfirescu - Flori de paște

... de portocale. Vin, Bălcescule, din somnul Adormiților în Domnul, Să vezi firea cum renaște: Totul cere Mângâiere Pentru florile de Paște. Unde ești, în care floare Clipa ta nemuritoare Și-a luat ființă nouă? Care plantă Elegantă Poartă sufletu-ți în rouă? Căutând urmele tale, M-am oprit la ...

 

Mihai Eminescu - Floare albastră

... Mihai Eminescu - Floare albastră Floare albastră de Mihai Eminescu - "Iar te-ai cufundat în stele Și în nori și-n ceruri nalte? De nu m-ai uita încalte, Sufletul vieții ... pasă că-mi ești drag?" Înc-o gură - și dispare... Ca un stâlp eu stam în lună! Ce frumoasă, ce nebună E albastra-mi, dulce floare! ........................ Și te-ai dus, dulce minune, Ș-a murit iubirea noastră - Floare-albastră! floare

 

Panait Cerna - Floare și genune

... Panait Cerna - Floare şi genune Floare și genune de Panait Cerna Alături de genuni răsai, o, floare, Și pari a fericirilor icoană... Ce mână te-a sădit, încrezătoare, Pe margini de prăpastie dușmană? Din adâncime, Ielele-ți cântară ... ca vântul! Noi singuri, noi, ne adâncim mormântul! ...Ci tu rămâi de-a pururi zâmbitoare, Neturburată de-al genunei glas Sălbatecă și neștiută floare? Surâsul tău în suflet mi-a rămas... Aș vrea să mă avânt în lumi senine, Dar țelul este sus și drumul greu; Ce ...

 

Traian Demetrescu - Flori de seră

Traian Demetrescu - Flori de seră Flori de seră de Traian Demetrescu Sunt flori uitate într-o seră, Cum într-un suflet trist și gol Rămân speranțele din urmă         Din risipitul stol... Nici o femeie nu le-atinge, Deși au cel mai blând parfum, Nici cel puțin nu le omoară         În pagini de album. Când umbre din apus, prin geamuri, În jurul lor sfios se strâng, Par niște ochi ascunși de lume,         Ce-n taina serei

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruFLOARE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 44 pentruFLOARE.

Exodul Capitol 25

... brațe ale sfeșnicului dintr`o parte, și trei brațe ale sfeșnicului din cealaltă parte. 33 Pe un braț să fie trei potirașe în chip de floare de migdal, cu gămălioarele și florile lor, și pe celalt braț trei potirașe în chip de floare de migdal, cu gămălioarele și florile lor; tot așa să fie și cele șase brațe cari ies din sfeșnic. 34 Pe fusul sfeșnicului, să fie ...

 

Exodul Capitol 37

... lui ieșeau șase brațe: trei brațe dintr`o lature, și trei brațe din cealaltă lature. 19 Pe un braț erau trei potirașe în chip de floare de migdal, cu gămălioarele și florile lor, și pe un alt braț alte trei potirașe în chip de floare de migdal, cu gămălioarele și florile lor; așa era la toate cele șase brațe, cari ieșeau din sfeșnic. 20 Pe fusul sfeșniciului erau patru potirașe ...

 

Numeri Capitol 28

Numeri Capitol 28 Numeri 27 Numeri Capitol 28 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Poruncește copiilor lui Israel, și spune-le: ,Să aveți grijă să-Mi aduceți la vremea hotărîtă, darul Meu de mîncare, hrana jertfelor Mele mistuite de foc, cari Îmi sînt de un plăcut miros.` 3 Să le spui: ,Iată jertfa mistuită de foc pe care o veți aduce Domnului: în fiecare zi, cîte doi miei de un an fără cusur, ca ardere de tot necurmată. 4 Să aduci un miel dimineața, și celalt miel seara1; 5 iar, ca dar de mîncare, să aduci a zecea parte dintr`o efă de floarea făinii, frămîntată într`un sfert de hin de untdelemn de măsline sfărîmate. 6 Aceasta este arderea de tot necurmată, care a fost adusă la muntele Sinai; o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului. 7 Jertfa de băutură să fie de un sfert de hin pentru fiecare miel; jertfa de băutură de vin s`o faci Domnului în locul sfînt. 8 Al doilea miel să -l aduci seara1, ca un dar de mîncare și o jertfă de băutură ca cele de ...

 

Numeri Capitol 7

... de argint în greutate de o sută treizeci de sicli, un lighean de argint de șaptezeci de sicli, după siclul sfîntului locaș, amîndouă pline cu floare de făină, frămîntată cu untdelemn, pentru darul de mîncare; 56 o cățuie de aur de zece sicli, plină cu tămîie; 57 un vițel, un berbece ... argint în greutate de o sută treizeci de sicli, un lighean de argint de șapte zeci de sicli, după siclul sfîntului locaș, amîndouă pline cu floare de făină, frămîntată cu untdelemn, pentru darul de mîncare; 62 o cățuie de aur de zece sicli, plină cu tămîie; 63 un vițel, un berbece ... de argint în greutate de o sută treizeci de sicli, un lighean de argint de șaptezeci de sicli, după siclul sfîntului locaș, amîndouă pline cu floare de făină, frămîntată cu untdelemn, pentru darul de mîncare; 68 o cățuie de aur, plină cu tămîie; 69 un vițel, un berbece, un miel de ... de argint în greutate de o sută treizeci de sicli, un lighean de argint de șaptezeci de sicli, după siclul sfîntului locaș, amîndouă pline cu floare de făină, frămîntată cu untdelemn, pentru darul de mîncare; 74 o cățuie de aur de zece sicli, plină cu tămîie; 75 un vițel, un berbece ...

 

Leviticul Capitol 2

... să toarne untdelemn peste ea, și să adauge și tămîie. 2 S`o aducă preoților, fiilor lui Aaron; preotul să ia un pumn din această floare a făinii, stropită cu untdelemn, împreună cu toată tămîia, și s`o ardă pe altar ca jertfă de aducere aminte. Acesta este un ... Domnului. 4 Dacă vei aduce ca jertfă de mîncare un dar din ceea ce se coace în cuptor, să aduci niște turte nedospite, făcute din floare de făină, frămîntate cu untdelemn, și niște plăcinte nedospite, stropite cu untdelemn. 5 Dacă darul tău, adus ca jertfă de mîncare, va fi o turtă ...

 

1 Imparati Capitol 6

1 Imparati Capitol 6 1 Imparati 5 1 Imparati Capitol 6 1 În al patru sute optzecilea an după ieșirea copiilor lui Israel din țara Egiptului, Solomon a zidit casa Domnului, în al patrulea an al domniei lui peste Israel, în luna Ziv, care este luna a doua. 2 Casa pe care a zidit -o împăratul Solomon Domnului, era lungă de șase zeci de coți, lată de douăzeci, și înaltă de treizeci. 3 Pridvorul dinaintea templului casei avea o lungime de douăzeci de coți, în lățimea casei, și zece coți lărgime în fața casei. 4 Împăratul a făcut casei ferestre largi înlăuntru și strîmte afară. 5 A zidit lipite de zidul casei mai multe rînduri de odăi, unul peste altul, de jur împrejur, cari înconjurau zidurile casei, Templul și sfîntul locaș; și a făcut astfel odăi lăturalnice de jur împrejur. 6 Catul de jos era lat de cinci coți, cel dela mijloc de șase coți, iar al treilea de șapte coți; căci pe partea deafară a casei a făcut arcade strîmte împrejur ca grinzile să nu fie prinse în zidurile casei. 7 Cînd ...

 

Numeri Capitol 15

... 4 cel ce își va aduce darul său Domnului să aducă Domnului ca dar de mîncare a zecea parte dintr`o efă de floare de făină frămîntată într`un sfert de hin de untdelemn; 5 iar vin pentru jertfa de băutură la arderea de tot sau la jertfă, să ...

 

Numeri Capitol 29

Numeri Capitol 29 Numeri 28 Numeri Capitol 29 1 În luna a șaptea, în cea dintîi zi a lunii, să aveți o adunare sfîntă: atunci să nu faceți nicio lucrare de slugă. Ziua aceasta să fie vestită între voi cu sunet de trîmbiță. 2 Să aduceți ca ardere de tot, de un miros plăcut Domnului, un vițel, un berbece, și șapte miei de un an fără cusur. 3 Să mai adăugați și darul lor de mîncare din floarea făinii, frămîntată cu untdelemn, trei zecimi pentru vițel, două zecimi pentru berbece, 4 și o zecime pentru fiecare din cei șapte miei. 5 Să aduceți și un țap ca jertfă de ispășire, ca să facă ispășire pentru voi. 6 Să aduceți aceste jertfe, afară de arderea de tot și darul ei de mîncare din fiecare lună, afară de arderea de tot necurmată, darul ei de mîncare, și jertfele de băutură, cari se adaugă la ele, după rînduielile așezate. Acestea sînt niște jertfe mistuite de foc, de un miros plăcut Domnului. 7 În ziua a zecea a acestei luni a șaptea, să aveți o adunare sfîntă, și să vă smeriți sufletele; atunci ...

 

2 Imparati Capitol 7

... 1 Elisei a zis: ,,Ascultați cuvîntul Domnului! Așa vorbește Domnul: ,,Mîne, la ceasul acesta, se va vinde la poarta Samariei o măsuță de floare de făină cu un siclu și două măsuri de orz cu un siclu.`` 2 Călărețul pe brațul căruia se rezema împăratul a răspuns ... au spus împăratului. 16 Poporul a ieșit, și a jăfuit tabăra Sirienilor. Și s`a vîndut o măsură de floare de făină cu un siclu și două măsuri de orz cu un siclu, după cuvîntul Domnului. 17 Împăratul încredințase paza porții în mîna călărețului pe ... Dumnezeu spusese atunci împăratului: ,,Mîne, la ceasul acesta, se vor vinde la poarta Samariei două măsuri de orz cu un siclu și o măsura de floare de făină cu un siclu.`` 19 Iar călărețul răspunsese omului lui Dumnezeu: ,,Chiar dacă ar face Domnul ferestre în cer, cum s`ar putea întîmpla ...

 

Isaia Capitol 40

Isaia Capitol 40 Isaia 39 Isaia Capitol 40 1 ,,Mîngîiați, mîngîiați pe poporul Meu, zice Dumnezeul vostru. 2 ,Vorbiți bine Ierusalimului, și strigați -i că robia lui s`a sfîrșit, că nelegiuirea lui este ispășită; căci a primit din mîna Domnului de două ori cît toate păcatele lui. 3 Un glas strigă: ,,Pregătiți în pustie calea Domnului, neteziți în locurile uscate un drum pentru Dumnezeul nostru! 4 Orice vale să fie înălțată, orice munte și orice deal să fie plecate, coastele să se prefacă în cîmpii, și strîmtorile în vîlcele! 5 Atunci se va descoperi slava Domnului, și în clipa aceea orice făptură o va vedea; căci gura Domnului a vorbit. 6 Un glas zice: ,Strigă!` -Și eu am răspuns: ,Ce să strig?` -,Orice făptură este ca iarba, și toată strălucirea ei ca floarea de pe cîmp. 7 Iarba se usucă, floarea cade, cînd suflă vîntul Domnului peste ea.`` -În adevăr, poporul este ca iarba: 8 iarba se usucă, floarea cade; dar cuvîntul Dumnezeului nostru rămîne în veac. 9 Suie-te pe un munte înalt, ca să vestești Sionului vestea cea bună; înalță-ți glasul cu putere, ca să vestești Ierusalimului vestea cea ...

 

Leviticul Capitol 6

Leviticul Capitol 6 Leviticul 5 Leviticul Capitol 6 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Cînd va păcătui cineva și va săvîrși o nelegiuire față de Domnul, tăgăduind aproapelui său un lucru încredințat lui, sau dat în păstrarea lui, sau luat cu sila, sau va înșela pe aproapele lui, 3 tăgăduind că a găsit un lucru perdut, sau făcînd un jurămînt strîmb cu privire la un lucru oarecare pe care -l face omul și păcătuiește; 4 cînd va păcătui astfel și se va face vinovat, să dea înapoi lucrul luat cu sila sau luat prin înșelăciune, sau încredințat lui, sau lucrul perdut pe care l -a găsit, 5 sau lucru pentru care a făcut un jurămînt strîmb-ori care ar fi-să -l dea înapoi întreg, să mai adauge a cincea parte din prețul lui, și să -l dea în mîna stăpînului lui, chiar în ziua cînd își va aduce jertfa lui pentru vină. 6 Iar ca jertfă pentru vină, să aducă Domnului pentru păcatul lui un berbece fără cusur, luat din turmă, după prețuirea ta, și să -l dea preotului. 7 Și preotul ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruFLOARE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 958 pentruFLOARE.

FLORII

FLORÍI s . f . pl . Sărbătoare creștină , care cade în duminica dinaintea Paștelui ; duminica

 

FLORIȘOARĂ

... FLORIȘOÁRĂ , florișoare , s . f . ( Rar ) Floricea ( 1 ) . - Floare

 

IARBĂ

IÁRBĂ , ierburi , ( 2 ) s . f . 1. Nume generic dat plantelor erbacee , anuale sau perene , cu părțile aeriene verzi , subțiri și mlădioase , folosite pentru hrana animalelor . 2. Buruieni de tot felul . 3. Pajiște . 4. Compuse : iarbă - de - mare = plantă erbacee cu frunze liniare și cu flori verzi , care crește pe fundul mării și ale cărei frunze uscate sunt folosite în tapițerie ; zegras ( Zostera marina ) ; iarba - broaștei = mică plantă acvatică , cu frunze rotunde , lucitoare , care ( datorită pețiolului lung ) plutesc la suprafața apei , și cu flori albe ( Hydrocharis morsus - ranae ) ; iarba - ciutei = plantă perenă din familia compozeelor , cu flori galbene dispuse în capitule ( Doronicum austriacum ) ; iarba - fiarelor = a ) plantă erbacee veninoasă , cu frunze opuse , acoperite cu peri , cu flori albe - gălbui ( Cynanchum vincetoxicum ) ; b ) ( în basme ) iarbă cu putere miraculoasă , cu ajutorul căreia se poate deschide orice ușă încuiată ; p . ext . putere supranaturală , care poate ajuta la ceva greu de obținut ; iarba - găii = plantă erbacee cu frunze dințate , acoperite cu peri aspri , cu flori galbene ( Picris hieracioides ) ; iarbă - creață = izmă - creață ; iarbă - deasă = plantă erbacee cu tulpini subțiri , cu frunze înguste și flori verzi , dispuse în panicule ( Poa nemoralis ) ; iarbă - grasă = plantă erbacee cu tulpina ramificată și întinsă pe pământ , ...

 

LIMBĂ

LÍMBĂ , limbi , s . f . I. Organ musculos mobil care se află în gură , servind la perceperea gustului , la mestecarea și la înghițirea alimentelor , la om fiind și organul principal de vorbire . II. 1. Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate , specific oamenilor , prin care aceștia își exprimă gândurile , sentimentele și dorințele ; limbaj , grai . 2. Limbajul unei comunități umane , istoric constituită , caracterizat prin structură gramaticală , fonetică și lexicală proprie . 3. Totalitatea altor mijloace și procedee ( decât sunetele articulate ) folosite spre a comunica oamenilor idei și sentimente . Limba surdomuților . 4. ( Înv . și reg . ) Vorbă , cuvânt ; grai , glas . 5. ( Înv . ) Prizonier folosit ca informator asupra situației armatei inamice . 6. ( Înv . și arh . ) Comunitate de oameni care vorbesc aceeași limbă ; popor , neam , națiune . III. Nume dat unor obiecte , instrumente etc . care seamănă formal sau funcțional cu limba ( I ) . 1. Bară mobilă de metal , agățată în interiorul clopotului , care , prin mișcare , lovește pereții lui , făcându - l să sune . 2. Fiecare dintre arătătoarele ceasornicului . 3. Obiect de metal , de os , de material plastic etc . care înlesnește încălțarea pantofilor ; încălcător . 4. Bucată de piele , de pânză etc . lungă și îngustă , care acoperă deschizătura încălțămintei în locul unde aceasta se încheie cu șiretul . 5. Lama ...

 

OCHI

OCHÍ^2 , ochesc , vb . IV . 1. Intranz . A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ținta ; a fixa linia de ochire a unei arme ; a lua ținta , a ținti . 2. Tranz . A urmări , a fixa cu privirea , a descoperi pe cineva ( printre mai multe persoane ) cu o anumită intenție ; a ( - și ) pune ochii pe cineva . 3. Refl . unipers . ( Reg . , despre întinderi acoperite de zăpadă ) A face din loc în loc pete , ochiuri ( negre sau de verdeață ) prin topirea zăpezii . ÓCHI^1 , ochi , ( I , II 4 , 7 , 11 , 12 , III ) s . m . ochiuri , ( II 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 8 , 9 , 10 , 13 ) s . n . I. S . m . 1. Fiecare dintre cele două organe ale vederii , de formă globulară , sticloase , așezate simetric în partea din față a capului omului și a unor animale ; globul împreună cu orbita , pleoapele , genele ; irisul colorat al acestui organ ; organul vederii unui animal sau al unei insecte , indiferent de structura lui . 2. Facultatea de a vedea , simțul văzului , vedere ; privire , uitătură . 3. ( La pl . ) Obraz , ...

 

BRÂNDUȘĂ

BRÂNDÚȘĂ , brândușe , s . f . 1. Plantă erbacee cu flori violete în formă de pâlnie , care înflorește primăvara timpuriu ( Crocus heuffelianus ) . 2. ( În sintagma ) Brândușă galbenă = plantă erbacee perenă cu florile galbene - aurii , ocrotită de lege ( Crocus moesiacus ) . 3. Plantă veninoasă din familia liliaceelor , cu frunze mari alungite și cu flori roșietice sau liliachii , care înflorește toamna și care este folosită în medicină ( Colchicum autumnale ) ; floarea -

 

CEAPĂ

CEÁPĂ , cepe , s . f . 1. Plantă erbacee legumicolă , bienală , din familia liliaceelor , comestibilă , cu miros puternic , specific , cu tulpina aeriană dreaptă , cilindrică și verde și cu cea subterană în formă de bulb , cu frunze cilindrice și cu flori albe numeroase , dispuse în inflorescențe dese ( Allium cepa ) . 2. Compus : ceapa - ciorii = numele a trei plante erbacee bulboase din familia liliaceelor , una cu flori galbene ( Gagea pratensis ) , alta cu flori albastre ( Muscari comosum ) , iar a treia cu flori albe - verzui sau violete ( Muscari

 

GĂLBENEA

GĂLBENEÁ , gălbenele , s . f . 1. Plantă erbacee cu tulpina groasă , cu frunze lanceolate și dințate , cu flori galbene , care crește în locuri umede ( Rorippa amphibia ) . 2. ( La pl . ) Plantă erbacee cu tulpina păroasă în partea de jos , cu frunze palmate și cu flori galbene - aurii ( Ranunculus pedatus ) . 3. ( La pl . ) Numele a trei plante erbacee din familia primulaceelor : a ) plantă cu tulpina dreaptă , cu frunzele ovale acoperite cu peri și cu flori galbene ( Lysimachia punctata ) ; b ) plantă cu tulpina dreaptă , cu frunze ovale - lunguiețe și cu flori galbene dispuse în panicule terminale ( Lysimachia vulgaris ) ; c ) drețe ( Lysimachia nummularia ) . - Galben + suf . -

 

GAROFIȚĂ

... plantă erbacee cu flori mari , purpurii ( Dianthus compactus ) . Garofița Pietrei Craiului = plantă erbacee a cărei tulpină de 10 - 20 cm poartă o singură floare

 

MĂZĂRICHE

MĂZĂRÍCHE s . f . I. Nume dat mai multor specii de plante furajere din familia leguminoaselor : a ) plantă agățătoare cu frunze perechi , terminate cu un cârcel , și cu flori roșii , galbene sau violete ( Vicia dumetorum ) ; b ) Plantă cu flori de culoare violet - deschis , cu frunze terminate printr - un vârf țepos ( Vicia lathyroides ) ; c ) borceag ; d ) plantă cu tulpina înaltă acoperită cu perișori și cu flori de culoare violetă ( Vicia villosa ) ; e ) plantă cu frunzele compuse și cu florile de culoare albă ( Vicia pannonica ) ; f ) bob ^1 . II. Precipitație atmosferică sub formă de bobițe de zăpadă sau de gheață , care cade în timpul iernii . III. ( Med . ) Cisticercoză . [ Var . : ( reg . ) măzeríche s .

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...