Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:BREZAIE, CALOIAN, DOINĂ, ETNOFOLCLORIC, FOLCLORISM, FOLCLORIST, FOLCLORISTIC, JAZ, MINNESANG, POP ... Mai multe din DEX...

FOLCLORIC - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FOLCLÓRIC, -Ă, folclorici, -ce, Adj. Care aparține folclorului, privitor la folclor; folcloristic. - Din fr. folklorique.

Sursa : DEX '98

 

FOLCLÓRIC, -Ă adj. referitor la folclor, de folclor; folcloristic. (< fr. folklorique)

Sursa : neoficial

 

FOLCLÓRIC adj. folcloristic. (Literatură \~.)

Sursa : sinonime

 

folclóric adj. m. (sil. mf. folc-), pl. folclórici; f. sg. folclórică, pl. folclórice

Sursa : ortografic

 

FOLCLÓRI//C (?i, ?e) Care ține de folclor; propriu folclorului. Colecție. /

Sursa : NODEX

 

FOLCLÓRIC, -Ă adj. Referitor la folclor, de folclor; folcloristic. [Cf. fr. folklorique].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruFOLCLORIC

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentruFOLCLORIC.

Dorin Ștef - Istoria folcloristicii maramureșene

Dorin Ştef - Istoria folcloristicii maramureşene Istoria folcloristicii maramureșene de Dorin Ștef Notă asupra ediției → Editura Ethnologica, Baia Mare (2006), ISBN 973-87117-9-7 Notă asupra ediției I. Primele atestări documentare Secolul al XVII-lea. Codicele Petrovay (1672) / Secolul al XVIII-lea. Cronicarii moldavi și Școala Ardeleană. II. Epoca veche (1800-1900) Copiști maramureșeni: Uibardi, Botezat Lupu, Dumitru Țicală, Ioan Koman / 1869. Orientul. Ioniță Bădescu; S. Botezanu. Familia / Primii culegători maramureșeni: 1871.Teodor Michnea, A.P. Alexi; 1878. Grigore Balint, Ilie Pop; 1879. T. Mărgineanu; 1884. Colecție lăpușeană în manuscris; 1886 /1887. Florian Danciu; 1887/1888. Gavril Timiș, Ioana Bonațiu, Simion Sabo, Emil Bran; 1889. Ioan P. Coman, Gutinul; 1891/1892. Sieoanul; 1894. Petre Dulfu; 1897. Colecție anonimă. III. Epoca clasică (1900-1950) 1903-1904. Vasile Goja / 1906. Alexandru Țiplea / 1908. Tit Bud / 1909. Ion Bârlea / 1910-1913. T. Brediceanu, B. BartĂ³k, I. Bârlea / 1923. BĂ©la BartĂ³k, Pompei Hossu-Longin / 1924. Ion Bârlea / 1925. Tache Papahagi / 1931. Andrei Grobei / 1938. Petre Lenghel Izanu / 1945. Gheorghe Dăncuș IV. Epoca modernă (1950 – 2005) Urgia comunistă / Folclorul de tip nou / 1956. Centrul Creației Populare / 1957. Tiberiu Brediceanu / 1962. Folclor din Transilvania (culegere colectivă): N.I. Dumitrașcu, Petre Lenghel Izanu, ...

 

Elisabeta de Wied - Mihai Eminescu

Elisabeta de Wied - Mihai Eminescu Mihai Eminescu ()  n. 15 ianuarie 1850 , Botoșani  d. 15 iunie 1889 , București  Cel mai cunoscut poet din literatura română    Biografie în limba română    Citate în limba română    Multimedia la Commons Mihai Eminescu , poet român Cuprins 1 Opere 1.1 Poezie 1.1.1 După an 1.1.1.1 1866 1.1.1.2 1867 1.1.1.3 1868 1.1.1.4 1869 1.1.1.5 1870 1.1.1.6 1871 1.1.1.7 1872 1.1.1.8 1873 1.1.1.9 1874 1.1.1.10 1875 1.1.1.11 1876 1.1.1.12 1877 1.1.1.13 1878 1.1.1.14 1879 1.1.1.15 1880 1.1.1.16 1881 1.1.1.17 1882 1.1.1.18 1883 1.1.1.19 1884 1.1.1.20 1885 1.1.1.21 1886 1.1.1.22 1887 1.1.2 Din volumul Poezii (1884) 1.1.3 Din periodice 1.1.4 Poezii publicate postum 1.1.5 Poeme originale de inspirație folclorică 1.2 Proză 1.2.1 Proză antumă 1.2.2 Proză postumă ...

 

Ion Luca Caragiale - O cronică de Crăciun...

Ion Luca Caragiale - O cronică de Crăciun... O cronică de Crăciun... de Ion Luca Caragiale Într-o urâtă dimineață, pe la sfârșitul lui noiemvrie — ploaie, ninsoare, vifor, să nu scoți un câne afară din bordei — chem pe cel mai încercat colaborator al Revoltei naționale și-i zic: — Stimate domnule Caracudi, dumneata, care de atâta timp ne-ai dat ca reporter dovezi de strălucită imaginație, ești designat să faci ziarului nostru un important serviciu. — Care, domnule director? — Scoatem de Crăciun un număr „literar, științific și artistic". Avem în sertare destulă materie; vom face o frumoasă selecțiune. Ne lipsește numai cronica specială pentru sărbătoarea nașterii... Ce zici? — Cu plăcere... — Crăciunul cade luni; trebuie să apărem cel mai târziu joi la 21 de dimineață... Un numar de lux, îngrijit, nu rasolit ca numerele cotidiane; bine aranjat, tipărit frumos și nu ciuruit de greșeli... — Binențeles; ...dar... — Dar ce?... — ...Ia priviți afară, ce vreme! În adevăr, e un vifor strajnic. — Ce are-a face vremea — zic eu — cu cronica noastră? — Nu prea are; dar... mă cheamă părintele la masă; mereu îmi face semne: i-e foame — ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruFOLCLORIC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentruFOLCLORIC.

BREZAIE

... BREZÁIE , brezăi , s . f . 1. Joc cu caracter de pantomimă , asemănător cu capra sau cu turca , aparținând teatrului folcloric , întâlnit mai ales în Muntenia . 2. Personaj mascat , cu cap de animal sau de pasăre , îmbrăcat cu zeghe , împodobit cu panglici și petice colorate . - Et ...

 

CALOIAN

... CALOIÁN s . m . Obiect de ritual folcloric în forma unui om de lut împodobit cu flori , care , în timp de secetă , se îngropa sau se arunca în apă ca să aducă ploaie ...

 

DOINĂ

DÓINĂ , doine , s . f . Poezie lirică specifică folclorului românesc , care exprimă un sentiment de dor , de jale , de revoltă , de dragoste etc . , fiind însoțită , de obicei , de o melodie adecvată ; specie muzicală a creației folclorice românești , având caracteristicile de mai sus . - Et .

 

ETNOFOLCLORIC

... ETNOFOLCLÓRIC , - Ă , etnofolclorici , - ce , adj . Privitor la folclorul unui popor . - Etno [ grafic ] + folcloric

 

FOLCLORISM

... FOLCLORÍSM s . n . Tendință de a exagera elementul folcloric

 

FOLCLORIST

... FOLCLORÍST , Ă , folcloriști , - ste , s . m . și f . Persoană care se ocupă cu culegerea și cu studierea materialului folcloric

 

FOLCLORISTIC

... FOLCLORÍSTIC , - Ă , folcloristici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Folcloric

 

JAZ

JAZ , jazuri , ( 2 ) s . n . 1. Muzică ușoară ( de dans ) , adesea cu caracter de improvizație , provenită din împletirea elementelor folclorice nord - americane ( muzica populară a negrilor ) cu muzica popoarelor europene , caracterizată printr - un ritm vioi , sincopat . 2. Orchestră formată de obicei din instrumente de suflat și de percuție care execută această muzică ; jazband . [ scris și :

 

MINNESANG

... MINNESANG s . n . Poezie lirică de curte creată de cavalerii medievali , în sec . XII , după model folcloric

 

POP

POP ^2 , s . n . invar . , adj . invar . 1. S . n . invar . Bucată de muzică ușoară cu temă și linie melodică inspirată din muzica folclorică . 2. Adj . invar . ( În sintagma ) Muzică pop = muzică ușoară sau rock , cu largă audiență la public . - Cuv . engl . POP ^1 , popi , s . m . 1. Stâlp , bârnă , par , prăjină etc . având diverse întrebuințări , mai ales ca element de susținere sau de sprijin : a ) bucată lungă de lemn , prăjină sau par , folosite pentru a sprijini în mod provizoriu un gard , crengile unui pom etc . ; proptea , sprijin ; b ) stâlp sau bârnă groasă de lemn cu care se susține provizoriu sau se consolidează un zid , un planșeu , un acoperiș ; c ) fiecare dintre stâlpii unei prispe sau ai unui pridvor care , având unul dintre capete înfipt în talpa prispei , susțin cu celălalt capăt streașina acoperișului ; d ) ( reg . ) fiecare dintre stâlpii care , având unul dintre capete înfipt în pământ , susțin un gard sau o poartă . 2. ( Reg . ) Nume dat mai multor piese , obiecte sau părți ale acestora , asemănătoare ca formă sau ca întrebuințare cu un pop ^1 ( 1 ) ori executate dintr - un pop ^1 . 3. Grămadă de snopi sau de mănunchi de cânepă ori de alte plante , ...