Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNTEMEIETOR, CTITOR, FUNDATOR, INSTAURATOR, PĂRINTE, TATĂ ... Mai multe din DEX...

FONDATOR - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FONDATÓR, -OÁRE, fondatori, -oare, adj., s.m. și f. (Persoană) care fundează ceva: întemeietor, ctitor. [Var.: fundatór, -oáre adj., s.m. și f.] - Dir fr. fondateur.

Sursa : DEX '98

 

FONDATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care fundează ceva; întemeietor; ctitor. (< fr. fondateur)

Sursa : neoficial

 

FONDATÓR s. 1. ctitor, întemeietor, (înv.) așezător, (înv. fig.) urzitor. (\~ al unui așezământ.) 2. v. în-temeietor.

Sursa : sinonime

 

fondatór adj. m., s. m., pl. fondatóri; f. sg. și pl. fondatoáre, g.-d. sg. art. fondatoárei

Sursa : ortografic

 

FONDAT//ÓR \~oáre (\~óri, \~oáre) m. și f. Persoană care a fondat ceva; întemeietor. /fondateur

Sursa : NODEX

 

FONDATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Cel) care fondează ceva; întemeietor; ctitor. [Var. fundator, -oare s.m.f. / cf. fr. fondateur].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruFONDATOR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentruFONDATOR.

Grigore Alexandrescu - Cozia

... de aceeași familie și valoros ca și fiul său. Aci se păstrează asemenea comemorarea acelui principe religios, amic al sfântului Nifon și cel mai fanatic fondator de biserici. Am văzut cu părere de rău că, pentru o mănăstire cu venit de 4 sau 5.000.000 lei, Cozia nu era îndestul ...

 

Alexandru Vlahuță - Un an de luptă

Alexandru Vlahuţă - Un an de luptă Un an de luptă de Alexandru Vlahuță Amintiri despre Eminescu Seriozitate Mauriciu Fenerștein Admirație mutuală În templul legilor Zacherlina D-lui Hasdeu Autori și Editori Bene-merenti Familia Artiștilor Impacienții Procesul Lazu-Coșbuc Supărarea D-luI I. L. Caragiale Sectari? Un tînăr Părintele Lucaci și Socialiștii noștri Arta socialistă Artiștii partidului Supărarea Socialiștilor 10 Mai de la fereastra mea Mascarada Socialiștilor Scrisoare deschisă D-lui Gherea A doua scrisoare deschisă d-lui Gherea Un bătrîn Barzii de zile mari „Să ne dumereascăâ€� Marin Făgureanu Geneza unei poezii Din vitejiile Sotiriste Fondatorii, Nuvelă didactică Corespondența „Viețiiâ€� Pastelurile lui Alexandri Fante de seson Anton Bacalbașa și „Spiritul criticâ€� O privire

 

Gheorghe Asachi - În amintirea de 30 ianuarie

... amintirea de 30 ianuarie de Gheorghe Asachi aniversala onomastică a lui Vasile Lupu, domn Moldovei, restauratorul literilor române în biserică și în curte, fondator Academiei naționale la 1644 Trecut-au secoli cu a lor fortune Ce preste Patrie au suflat pieire; Puternici domni, frumsețe de minune, Averi ...

 

Grigore Alexandrescu - Mănăstirea Dintr-un Lemn

Grigore Alexandrescu - Mănăstirea Dintr-un Lemn Mănăstirea Dintr-un Lemn de Grigore Alexandrescu Mulțumiți de buna petrecere de la Cozia, ne pornirăm de acolo în dispozițiile cele mai bune, și întorcându-ne prin Râmnic luarăm drumul Mănăstirii Dintr-un lemn, care este în depărtare ca la două poștii de la cea dintâi mănăstire. Depărtându-ne de oraș și lăsând Oltul în stânga noastră, perspectiva luă altă față : acum n-aveam a mai vedea nici munți înalți, nici ape mărețe. Râuri multe, dar mici, care curg în deosebite direcții, care aci se împreun, aci se despart și se întâlnesc iară, ca să intre deodată în râul cel mare, dealuri în proporția apelor, dar împodobite de crânguri frumoase, în sfârșit, toate mici, dar toate cochete și elegante. Iată ce întâlnești de la Cozia până la Mănăstirea Dintr-un lemn, așezată asemenea în marginea unui deal. Ca să luăm lucrurile pe rând, trebuie mai întâi să vorbim de tradiția ce se păstrează asupra zidirii acestei mănăstiri. Cu vreo treizeci ani înainte de a se zidi biserica, un cioban își avea stâna în locul acela pe coasta dealului. Într-o noapte i se înfățișă în vis Maica Mântuitorului, poruncindu- ...

 

Ion Luca Caragiale - Amicului meu Gion

Ion Luca Caragiale - Amicului meu Gion Amicului meu Gion de Ion Luca Caragiale (Moftul Român, 13 Mai 1901) Marea cu talazurile La mer avec ses vagues Lumea cu necazurile! sau Le monde avec ses blagues! Ei, da, Gion!... Academia este oarbă ca toți orbii... Declarămu-ne-mpotrivă-i și strigăm urbi et orbi, Că ctitoriceasca țâfnă îi dă brânci p-un povârniș, Care-o duce drept la baie... E un fel de va t' fair' fiche, Ce se face cu-atât brio, cu-acel sans-gen', ma parole: Cum un Kubelik ar face-o pizzicând coarda de sol, Cum pe piano mica Cionca, acest genial copil, Cu drăguțele-i mânuțe, ar obține-un triplu tril... Dar, pe sfânta pomenire-a reposatului blajin! Pe-a lui clasică-adiată de blagocestiv creștin! — Înțelege fiecine cum e Take-Anastasiu Ot Tecuciu! — nimeni nu vede cum-că niente non va piu! Cum ritos s-ar zice-n limba lui Alighieri Dante? Încetați nebunul scherzo! treceți într-un demn andante, Sau lasciam' ogni speranza tocm-acuma-n toiul verii, Cum s-ar zice-n bella lingua a lui Dante-Alighieri! Ctitoricește mendre pot în fine să ...

 

Lawrence Lessig - Cultura liberă

Lawrence Lessig - Cultura liberă Cultura liberă de Lawrence Lessig Tradusă în română de www.cartea.info . Distribuită sub licența w:Creative Commons License . Pentru alte formate de fișier, inclusiv PDF vedeți situl oficial . Conținut Prefață Introducere „ Pirateria “ Creatorii Mai mulți copiști Cataloage „Pirații“ „Pirateria“ Piraterie I Piraterie II Proprietatea Fondatorii Înregistratorii Transformatorii Colecționarii Proprietate De ce Hollywood are dreptate Începuturile Legea: durata Legea: scopul Lege și arhitectură: raza de acțiune Arhitectura și legea: forța Piața: concentrarea Împreună Puzzle Himera Daunele Echilibrul Înaintașii Eldred II Concluzii Încheiere Noi, acum Și ei, în

 

Vasile Alecsandri - Prietenii românilor

Vasile Alecsandri - Prietenii românilor Prietenii românilor de Vasile Alecsandri Când mintea își ia zborul de se afundă în hăul de suferințe, de prigoniri și de palme dumnezeiești ce de câteva veacuri au trecut și încă trec pe capul acestui neam român, odinioară atât de mare și puternic, ea rămâne înspăimântată ca și când s-ar găsi la poarta care duce la lăcașul veșnicelor chinuri, și nu poate să înțeleagă cum acest neam a răbdat cu bărbăție atâtea furtuni grozave și cum se mai află încă astăzi pe picioare! Năvăliri de limbi străine, războaie crâncene și necurmate, împilări de tot soiul, înrâuriri fatale de corupție, prigoniri sistematice, focuri, secete, epidemii crude și, mai presus decât toate, dezbinări chiar între frați de același sânge și nume, nimic nu i-a lipsit, nici una dintre aceste grozave rele nu a înconjurat pământul locuit de români, încât două mari adevăruri se înfățișează minții omenești la priveliștea acestui negru tablou de calamități: cea întâi, că mult greșiți au fost romanii în ochii dumnezeirii, dacă, după atâtea veacuri, strănepoții lor sunt încă astfel pedepsiți; cel al doilea, că dumnezeirea pregătește un mare viitor acestui neam strecurat prin atâtea chinuri, ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul

Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul de Dimitrie Bolintineanu   Cunoașteți voi pământul ce Nilul a născut? Ce crivățul cu coama de gheață n-a bătut; În care sub cununa-i se-nalță palmierul Și pare că sprijină cu mândra-i frunte cerul Așa ca o columnă de marmur minunat Ce sprijină un templu cu aur înstelat? În care dulcea Ibis de zefiri legănată, În silvele de cactus suspină amorată, În care zea Isis c-un grațios surâs În tristele deșerte crea un oasis; Cunoașteți voi Egiptul ce n-are semănare Cu nici o altă țară? Loc curios în care Întunecoasa fiie a vechii Ethiopii Contrastă cu evrea cu ochii azurii, Și palida arabă, cu fruntea visătoare, Cu copta cu păr negru și brațe de ninsoare? Pământ ce fecondează în fiecare lună, Și nici un timp n-abate splendida sa cunună! În care frunza cade sub soarele de foc, Și alta vine-ndată de ține al său loc. Aice rar se-ntâmplă să fulgere, să plouă; Un cer senin și splendid adapă cu-a sa rouă Pământul ce rodește și apele din Nil Îneacă ...

 

Titu Maiorescu - Poeziile lui Octavian Goga

Titu Maiorescu - Poeziile lui Octavian Goga Poeziile lui Octavian Goga de Titu Maiorescu 1906 Poeziile d-lui Octavian Goga au avut darul să deștepte o deosebită luare-aminte a publicului român. Mai toate ziarele și revistele noastre le-au consacrat dări de seamă amănunțite, și unele din ele văd în apariția noului volum „evenimentul literar" al anului din urmă. Efectul produs asupra marelui număr de cetitori credem că provine mai întîi din forma frumoasă în care autorul a știut să exprime cuprinsul „patriotic" al multora din versurile sale. In adevăr, emoțiunile ce le simte și ce ni le transmite tînărul poet sunt izvorîte din viața națională a acelei părți a României în care s-a născut și în mijlocul căreia a trăit, din viața românilor transilvăneni în faza ei de astăzi, caracterizată prin lupta împotriva tendințelor de asuprire etnică predomnitoare în statul lor. Ce e drept, patriotismul, ca element de acțiune politică, nu este materie de artă, orcîte abateri s-au comis și se mai comit în contra unei regule așa de simple. Mai ales cei ce n-au destul talent literar caută ...

 

Nicolae Filimon - Ascanio și Eleonora

Nicolae Filimon - Ascanio şi Eleonora Ascanio și Eleonora de Nicolae Filimon Prolog Castelul De Rosenberg Castelul de Rosenberg este situat în una din cele mai frumoase cîmpii ale Tirolului bavarez. Fațada principală este dominată de doi munți carii, prin înălțimea cea colosală și diferita vegetație ce îi acopere, reprezintă mai toate climele globului pămîntesc: de la căldura tropicală ce face să înflorească portocalul și naramzul, pînă la frigul și zăpezile ce reprezintă natura în dezolațiune. În partea opusă are un parc adornat de cei mai frumoși arbori ai climelor calde și de florile cele mai alese și mai odorifere din tot universul. Pe marginea acestui parc curge giganticul fluviu Innul care, prin zgomotul undelor sale ce formează o mulțime de cataracte și cascade îngrozitoare și prin rozele sălbatice și sălciile plîngătoare ce împodobesc marginile albiei sale, reprezintă, într-un chip misterios și încîntător, tot ce are natura mai frumos și teribil în poezia sa. Pe o stîncă de granit, udată de capricioasele unde ale maiestosului fluviu, este clădit un pavilion chinezesc cu două etaje, din a căruia înălțime cineva poate privi și admira feerica panoramă a acestui cadru delicios. În fine, pozițiunea aceasta este atît ...

 

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Al. Macedonski)

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Al. Macedonski) Amintiri literare: Alexandru Macedonski de Cincinat Pavelescu Încă de când eram magistrat la Chișinău (1925 1928), mă gândeam să public un volum de poezii cu titlul: Cântecele unui greier. N-au apărut până acum decât prefața acestor cântece și o mică poemă: Cântă greierul. Am asemuit totdeauna pe bieții cântăreți ai țării noastre eminamente agricole, cu greierii pe care i-a imortalizat Lafontaine în celebra și egoista lui fabulă La cigale et la fourmi. În adevăr, poetul, mare sau mic, celebru sau necunoscut, imită în mod adorabil tactica nepăsătoare și dezinteresată a micuțului greier. El cântă pe chitara lui și viața curge pe lângă dânsul aprigă și tumultuoasă. În freamătul luptei pentru existență, cântecul lui monoton rămâne aproape fără ecou. Învingătorii vieții, ajunși pe culmi, îl ignorează sau îl disprețuiesc. El cântă înainte pentru lună, pentru florile tăcute și îmbălsămate ale primăverii, pentru marea frământată de vânturi, pentru pădurile șoptitoare și tainice, pentru cerul albastru, tivit în amurg cu beteala de aur a soarelui ce scapătă, pentru holdele galbene îmbujorate de pata sângerie a macilor, pentru sufletele naive și smintite ale copiilor și ale nebunilor, ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruFONDATOR

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentruFONDATOR.

ÎNTEMEIETOR

... ÎNTEMEIETÓR , - OÁRE , întemeietori , - oare , s . m . și f . Persoană care a întemeiat ceva ; fondator

 

CTITOR

... și f . Persoană care suportă în total sau în parte cheltuielile pentru ridicarea și înzestrarea unei biserici sau a unei mănăstiri ; p . ext . fondator

 

FUNDATOR

... FUNDATÓR , - OÁRE - OÁRE adj . , s . m . și f . v . fondator

 

INSTAURATOR

... INSTAURATÓR , - OÁRE , instauratori , - oare , s . m . și f . Întemeietor , fondator

 

PĂRINTE

... PĂRÍNTE , părinți , s . m . 1. ( La pl . ) Tata și mama . 2. Bărbat considerat în raport cu copiii săi ; tată . 3. Fig . Fondator

 

TATĂ

... dat unui bărbat ( mai în vârstă ) în semn de respect sau de afecțiune . 5. ( În credința creștină ) Dumnezeu , creatorul lumii . 6. Fig . ( Fam . ) Creator , făuritor , fondator . 7. ( Glumeț ) Cel care întrupează cele mai înalte calități , care este deasupra altora , îi covârșește pe toți . [ Nom . sg . art . : tata și tatăl ; gen . - dat ...