Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ORÂNDUIRE, SUPRASTRUCTURĂ, CARTARE, CULCUȘ, ERGASTOPLASMĂ, JUNCTURĂ, LAMINĂ, MILIAR, MONUMENT, PALEOCLIMĂ, PERICLIN ... Mai multe din DEX...

FORMAȚIUNE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FORMAȚIÚNE s.f. v. formație.

Sursa : DEX '98

 

FORMAȚIÚNE s. f. 1. complex de straturi din scoarța Pământului depuse într-o anumită perioadă geologică. 2. ~ social-economică = categorie a materialismului istoric ce desemnează o treaptă istorică a dezvoltării societății, caracterizată printr-un nivel determinat al forțelor de producție, prin relațiile de producție corespunzătoare acestora și o suprastructură generată de aceste relații. 3. așezare a militarilor (sau a subunităților militare) în cadrul unei unități în vederea executării unei misiuni. (< fr. formation, lat. formatic)

Sursa : neoficial

 

FORMAȚIÚNE s. v. orânduire.

Sursa : sinonime

 

formațiúne (econ., geol., mil.) s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. formațiúnii; pl. formațiúni

Sursa : ortografic

 

FORMAȚIÚNE s.f. v. formație.

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruFORMAȚIUNE

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentruFORMAȚIUNE.

Paul Zarifopol - Proza lirică

... joacă, din care se adapă, cu acră poftă, diletantul. Diletantismul nu e fatalitate, numaidecât; din fericire, el poate fi numai stadiu, una dintre bolile de formațiune care se pot socoti salutare. În această formă de criză pur juvenilă, Sturdza îl schițează astfel: Stăteam ceasuri întregi cu ușa încuiată în universul meu ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra esteticii metafizice și științifice

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra esteticii metafizice şi ştiinţifice Asupra esteticii metafizice și științifice de Constantin Dobrogeanu-Gherea În numărul festiv al Convorbirilor literare , un număr ce a fost tipărit la a douăzeci și cincea aniversare a acestei reviste, sunt două articole de polemică, amândouă îndreptate în contra mea. Această cinste excepțională, precum și faptul că unul din articole a fost iscălit de dl Maiorescu, ar fi trebuit să mă facă să răspund imediat, cu atât mai mult cu cât în general n-am obiceiul de a tăcea când mi se fac observații critice. Meseria de scriitor, ca orice meserie, are și ea obligațiile sale, și una din aceste obligații mai de căpetenie e să-ți aperi vederile expuse, dacă urmezi a crede că sunt adevărate, iar dacă te-ai convins că sunt false, atunci să-ți recunoști sincer și cinstit greșeala. Se înțelege, sunt cazuri când cel care-ți face observări polemice nu merită nici un răspuns, și în acest caz datoria de a răspunde se preface în datoria de a tăcea; acuma însă nu suntem deloc în această situație, cel puțin pe ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei

... odată acoperite tot de apele Mării Negre. Ipoteza aceasta pare cu atât mai verosimilă, cu cât piatra scoasă din pământul acelor stepe e de aceeași formațiune și com­punere ca și cea din solul Mării Negre, adică de culoare gălbie, foarte bortoasă și alcătuită din același nisip și aceleași scoicuțe de ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Decepționismul în literatura română

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Decepţionismul în literatura română Decepționismul în literatura română de Constantin Dobrogeanu-Gherea Înainte de toate să deslușim acest titlu. Vroind să scriem câteva articole asupra literaturii noastre contemporane, asupra celor mai talentați reprezentanți ai ei, am chibzuit cu ce cuvânt am putea caracteriza mai bine epoca noastră literară, care e trăsătura caracteristică prin care această literatură se deosebește de cea care a precedat-o și de cea care, probabil, o va urma? Cum să numim curentul nostru literar? Socoteam să-i zicem pesimist; însă, deși în multe privințe potrivit pentru a caracteriza literatura noastră contemporană, acest termen este prea îngust, după înțelesul ce-i dau unii, și prea larg, prea general, după alții. Unii ar fi vrut să înțeleagă sub numirea de pesimism numai forma care s-a manifestat mai cu seamă la germani în veacul nostru, primind formularea științifică, ajungând sistem filozofic. Înțelegându-l astfel, pesimiști n-ar fi decât Schopenhauer, Hartmann, Leopardi și urmașii lor; pesimismul nu ar fi decât un fenomen al veacului nostru, care în trecut nu s-a arătat decât în India, cu Budha și budismul [1] Alții înțeleg prin pesimism o boală ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul și memoriul unui nebun

Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul şi memoriul unui nebun Testamentul și memoriul unui nebun de Constantin Stamati-Ciurea (Logogrif literar) Călătoria cu calea ferată este cea mai îndemânatică, însă câteodată și foarte ostenitoare. Pornindu-mă de la stațiunea X*** pe o arșiță teribilă din luna iulie și călătorind răstimp de 54 de ore consecutive, mă coceam în cupeul vagonului bucșit de pasageri, care se schimbau necon­tenit, unii ieșind, iar alții intrând în cușca de fier înfierbântată ca un cuptor de tropicele raze ale soarelui. Eram stingherit în toate mișcările mele, neavând loc să-mi întind măcar picioarele; singur numai capul îl puteam rezema de dosala fotoliului. Simțeam că mă topesc, că toată vlaga din corpul meu se scurge din mine în șiroaie de sudoare. Somnul, deși mă cuprin­dea, imediat era întrerupt de ghiontitura vreunui pasager, ce-și lua bagajul portativ, ca să iasă. Și când, în sfârșit, sosii la Mos­cova, coborându-mă pe platforma debarcaderei, totul mi se învârtea înaintea ochilor, așa că-mi părea că sunt beat. O slăbiciune nespusă mă cuprinse și somnolența mă obora de pe picioare. Ieșind din gară, mă suii în prima birjă ce-o întâmpinai, uitând să spun birjarului la ce ...

 

Titu Maiorescu - O cercetare critică asupra poeziei române

Titu Maiorescu - O cercetare critică asupra poeziei române O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867 de Titu Maiorescu Cuprins 1 PREFAȚA AUTORULUI LA EDIȚIA DE LA 1874 2 PREFAȚA LA EDIȚIA DINTÂI 3 PREFAȚA LA EDIȚIA DE LA 1892 4 I - Condițiunea materială a poeziei 5 II - Condițiunea ideală a poeziei PREFAȚA AUTORULUI LA EDIȚIA DE LA 1874 Iluzii pierdute — iată semnul timpului în care trăim. Stăpânirea frazei încetează. Numai deziluzionarea să nu treacă în scepticism. Puținii bărbați eminenți ce-i avem au început să se retragă unul câte unul din viața publică, iar în locul lor năvălește mulțimea mediocrităților și, cu steagul naționalismului și al libertății în frunte, acea gloată de exploatatori, pentru care Dunărea nu e destul de largă ca să-i despartă de Bizanț. În contra lor rezistența, fie și violentă, era o datorie. De aci critica! Însă critica unde trebuie și constructivă unde poate. Paginile următoare cuprind un șir de cercetări critice asupra câtorva forme de cultură română din ultimele decenii. Scrierile astfel împreunate în volumul de față sunt o retipărire din Convorbiri literare. Prezentându-se acum singure înaintea publicului și lipsite de vecinătatea și de sprijinul scriitorilor ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ioan Vodă cel Cumplit

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ioan Vodă cel Cumplit Ioan Vodă cel Cumplit de Bogdan Petriceicu Hasdeu Aventurile, domnia, războaiele, moartea lui; rolul său în istoria universală și în viața poporului român. (1572-1574) Ainsi d'un peuple entier je feuilletais l'istoire! Livre fatal de deuil, de grandeur, de victoire... Astfel răsfoiam istoria unui popor întreg: carte fatală de doliu, de mărire, de victorie! Victor Hugo, oda Ubi defuit orbis Cuprins 1 PREFAȚA LA A II-A EDIȚIUNE 2 PREFAȚA PRIMEI EDIȚIUNI 3 INTRODUCȚIUNE 4 AVENTURIERUL 5 DOMNUL 6 CĂPITANUL 7 CATASTROFA 8 DUPĂ EL... 9 EPILOG PREFAȚA LA A II-A EDIȚIUNE Sunt acum aproape 30 de ani, la 1864, în casele lui Mircousch din Piața Teatrului, am scris pe Ioan-vodă cel Cumplit. Eram tânăr și scriam așa cum nu mai sunt în stare de a scrie astăzi: dar tocmai de aceea, reproducând lucrarea mea de atunci, o las cum a fost, fără a cuteza să-i îmbătrânesc tinerețea, căci orice adaos ar fi un benghi, orice scurtare — o zbârcitură. Fără a adăoga, fără a scurta, fără ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruFORMAȚIUNE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentruFORMAȚIUNE.

ORÂNDUIRE

... a societății , caracterizată printr - un nivel determinat al forțelor de producție , prin relațiile de producție corespunzătoare acestuia și prin suprastructura generată de aceste relații ; formațiune socială , formațiune

 

SUPRASTRUCTURĂ

... SUPRASTRUCTÚRĂ , suprastructuri , s . f . 1. Totalitatea concepțiilor și instituțiilor politice , juridice , religioase , artistice , filozofice etc . dintr - o anumită formațiune social - economică , generate de baza economică a acestei formațiuni . 2. Totalitatea elementelor care formează partea utilă a unei construcții . 3. Construcție ...

 

CARTARE

CARTÁRE , cartări , s . f . 1. Acțiunea de a carta și rezultatul ei . 2. Urmărire pe teren și transpunere , prin semne și prin culori convenționale , pe hărți topografice , a răspândirii și a caracterelor diferitelor elemente din natură ( roci , formațiuni geologice , ape , soluri , animale

 

CULCUȘ

CULCÚȘ , culcușuri , s . n . 1. Locul de culcare sau de adăpost al animalelor și al păsărilor . 2. Loc ( improvizat ) de odihnă sau de dormit pentru oameni . 3. ( Rar ) Strat moale de paie , de frunze etc . pe care se așază lucruri fragile sau alterabile . 4. Strat din baza unei formațiuni geologice . - Culca + suf . -

 

ERGASTOPLASMĂ

... ERGASTOPLÁSMĂ s . f . ( Biol . ) Formațiune

 

JUNCTURĂ

JUNCTÚRĂ , juncturi , s . f . ( Livr . ) Joncțiune ; ( spec . ) locul de unire a două formațiuni

 

LAMINĂ

LAMÍNĂ , lamine , s . f . 1. ( Bot . ) Limb ( 1 ) . 2. Strat subțire care face parte din structura unei formațiuni anatomice . 3. ( Tehn . ) Corp în formă de lamă sau de

 

MILIAR

MILIÁR^2 , - Ă , miliari , - e , adj . ( Med . ; despre unele formațiuni ) De forma unui bob de mei . MILIÁR^1 , - Ă , miliari , - e , adj . , s . n . ( Stâlp sau piatră ) care este așezată din milă ^2 în milă ^2 sau , p . ext . , din kilometru în kilometru la marginea șoselelor și drumurilor principale , pentru a indica distanțele . [ Pr : - li - ar . - Var . : ( înv . ) miliáriu s .

 

MONUMENT

... a unei personalități remarcabile ; p . ext . construcție arhitectonică de proporții mari sau de o deosebită valoare . 2. ( În sintagma ) Monument al naturii = plantă , animal , formațiune

 

PALEOCLIMĂ

PALEOCLÍMĂ , paleoclime , s . f . Climă din trecutul geologic al Pământului , studiată indirect pe baza distribuției geografice a solurilor , a fosilelor de plante și animale , a formațiunilor geologice , precum și pe baza unor trăsături ale reliefului . [ Pr . : - le - o - ] - Paleo - +

 

PERICLIN

PERICLÍN , periclinuri , s . n . 1. ( Bot . ) Totalitatea frunzelor sau bracteelor care formează involucrul florilor din familia compozeelor . 2. ( Geol . ) Zonă de apropiere și de unire a formațiunilor geologice de pe cele două flancuri ale

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...