Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: FORMULA

  Vezi și:FORMULA, FORMULARE, JURĂMÂNT, RECURENȚĂ, REFORMULA, STRUCTURAL, ÎNTÂLNIȘ, ȘABLON, ADJURAȚIE, ALTEȚĂ, AMIN ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului FORMULĂ: FORMULA.

 

FORMULĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FORMÚLĂ, formule, s.f. 1. Enunț precis al regulii de urmat pentru efectuarea unei anumite operații; expresie precisă, generala și invariabilă a unei idei, a unei relații, a unei legi etc. (care se poate aplica mai multor cazuri particulare). * Formulă de politețe = formă convențională de exprimare, consacrată prin uz, cu care te adresezi unei autorități sau unei persoane. ** Frază-tip folosită oral în anumite ocazii sau care, scrisă, cuprinde termenii expreși în care trebuie redactat un act, o sentință etc. 2. Relație alcătuită din litere, cifre și semne matematice, constituind o identitate în care unul dintre membri este considerat ca expresie a celuilalt sau ca regulă de urmat pentru a calcula valoarea celuilalt. 3. Expresie în simboluri chimice care reprezintă compoziția calitativă și cantitativă a moleculei unei substanțe. 4. Parolă. 5. Mijloc, soluție. - Din fr. formule, lat. formula.

Sursa : DEX '98

 

FORMÚLĂ s. f. 1. expresie generală și invariabilă a unei idei, a unei relații etc. care poate fi aplicată în mai multe cazuri particulare. o ~ de politețe = formă convențională de exprimare, pentru a se adresa unei autorități sau unei persoane. * frază-tip în anumite ocazii sau la redactarea unor sentințe etc. 2. (mat.) expresie reprezentând o relație generală între mai multe mărimi. 3. reprezentare în simboluri a compoziției unei combinații chimice. 4. soluție; mijloc, mod de a face ceva. 5. parolă. (< fr. formule, lat. formula)

Sursa : neoficial

 

FORMÚLĂ s. 1. enunț. (O \~ matematică.) 2. parolă. (Nu cunoaște \~.)

Sursa : sinonime

 

formúlă s. f., g.-d. art. formúlei; pl. formúle

Sursa : ortografic

 

FORMÚL//Ă \~e f. 1) Exprimare generalizată, concisă și exactă a unei legități sau a unui principiu. 2) mat. Expresie care reprezintă o relație generalizată între mai multe mărimi, fixată în simboluri și în semne speciale. \~ algebrică. 3) chim. Expresie care reprezintă compoziția și structura unei substanțe cu ajutorul simbolurilor. \~a apei. /formule, lat. formula

Sursa : NODEX

 

FORMÚLĂ s.f. 1. Expresie generală și invariabilă a unei idei, a unei relații etc. care poate fi aplicată în mai multe cazuri particulare. * Formulă de politețe = formă convențională de exprimare folosită pentru a se adresa unei autorități sau unei persoane. ** Frază-tip care cuprinde termenii formali și expreși în care trebuie compus un act, o sentință etc. 2. Expresie matematică reprezentând o relație generală între mai multe mărimi. 3. Expresie în simboluri care reprezintă compoziția unei combinații chimice. 4. Soluție; mod de a face ceva, mijloc. 5. Parolă. [< lat., it. formula, fr. formule].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruFORMULĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 70 pentruFORMULĂ.

Paul Zarifopol - Despre ideologia lui Eminescu

... capabil de a fi fericit. El n-are moarte, dar n-are nici noroc. Despre consacratul pesimism al lui Eminescu, autorul ne propune formula că în poezie pesimismul este invers proporțional cu vârsta. Tocmai în tinerețe, când poetul se agita cu atâta frenezie naționalistă în vederea serbării de la ...

 

Garabet Ibrăileanu - Spiritul creator

Garabet Ibrăileanu - Spiritul creator Spiritul creator de Garabet Ibrăileanu 1. A fi adevărat poet însemnează a simți. Simțirea se produce prin impresiuni din lume. Lumea azi e plină de nenorociri, impresiunile vor fi dară dezgustătoare. Ceea ce va simți poetul va fi trist. Așadar, tonul scrierilor unui adevărat poet va fi trist. 2. Dacă un geniu își aruncă cugetarea cu două veacuri, de pildă, mai înainte de cugetarea veacului său, atunci la orice moment un geniu își aruncă cugetarea cu două veacuri înainte, așa că, după o trecere de două veacuri, cugetarea geniului e aruncată peste alte două veacuri și tot așa mai departe. 3. A spune că un scriitor are mult de spus e tot una cu a spune că e sincer . Sinceritatea , aceasta e însușirea cea mai mare și mai simpatică a unui scriitor, când are și altele. N-am să uit niciodată cum caracterizează Taine pe Alfred de Musset: ,, C'etait plus qu'un poÄ�te, c'etait un homme ". 4. ...a scrie este a avea deprinderea de a grupa elementele psihice în jurul ideii sau tendinței dominante (tema, subiectul), ...

 

Paul Zarifopol - G. Ibrăileanu: Studii literare

... scriitor că Turgheniev, nu rămâne decât să notăm această memorabilă ciudățenie. De altfel, îmi pare că istoria literaturii ruse a casat de mult formula indistinctă pe care o repetam aproape toți acum patruzeci de ani: Turgheniev-Tolstoi-Dostoievski. În fond, Taine n-a acceptat niciodată pe Flaubert ...

 

Paul Zarifopol - O biografie, în sfârșit

Paul Zarifopol - O biografie, în sfârşit O biografie, în sfârșit de Paul Zarifopol G. Călinescu: Viața lui Mihai Eminescu De câțiva ani biografia e înnămolită în o situație delicată. Oamenilor cu spirit delicat, adică, ea li se arată în primejdie de a deveni o specie literară inferioară. Cu puterea deosebită pe care le-o dă momentul de față, romanul prost și melodrama felurit deghizată au tras biografia în jos, spre treapta și teapa lor grosolan falsă și de gust mitocănos. Fusese lungă vreme modă serioasă printre literați și artiști, chiar de bună calitate, să disprețuiască batjocoritor pe erudiți și metoda lor în întregime; acum, în zilele noastre, acest dispreț a fost pedepsit, ironic, prin invazia biografiilor romanțate. Pare, orișicum, că a pregăti meticulos un memoriu pentru a fixa data nașterii unui om considerabil, zămislirea unei opere, vicisitudinile unui capitol sau ale unei strofe este o întrebuințare mai demnă a puterilor mintale, mai isteață, și în care e loc și pentru bunul-gust, pentru tactul și finețea istorică, decât a petici discursuri sau scrisori, a îngăla dialoguri de dragoste pe seama poeților, artiștilor sau personajelor politice ...

 

Paul Zarifopol - Alecsandri (Zarifopol)

... a nu fi decât imitator. E preocupat de a se emancipa de Apus, cum se emancipase de Orient; și bucuros ar fi adoptat formula naționalistă din timpurile noastre: prin noi înșine! Alecu Russo, unul dintre prietenii de aproape ai lui Alecsandri și insuflător de idei al acestuia, formulează precis ...

 

Paul Zarifopol - Creație și analiză

Paul Zarifopol - Creaţie şi analiză Creație și analiză de Paul Zarifopol Cu răbdare profesorală, cu fină pătrundere și inteligentă cumpătare, definește și explică dl Ibrăileanu, în 32 de paragrafe substanțiale, caracterul și procedările literare a 22 de scriitori. Pentru a da o idee despre varietatea exemplelor cercetate, aleg câteva nume: Gide, Ionel Teodoreanu, Dostoievski, Marcel Prevost, Brătescu-Voinești, Proust, Spiridon Popescu, La Rochefoucauld, Agârbiceanu, Tolstoi... În fața vieții literare, dl Ibrăileanu a avut totdeauna o cumințenie senină de biolog. De aceea, tot ce scrie el odihnește de impresionismul iritat care ne domină cu exces, și cărul nimeni, cred, nu i-a rezistat atât de bine ca dânsul. Odihna aceasta e salutară; ea dă ocazie spiritului științific să tempereze subiectivismul literar. Nu-i vorba să reabilităm de mult trecuta critică științifică cu rigiditățile el naive, ci numai de obligația neînlăturabilă de a ne clarifica impresiile, și a ne completa înțelegerea prin comunicare cu sensibilitatea și fantezia altora. Cultivarea impresiei în ea însăși, fără a căuta să o determinăm cu ajutorul unor elemente intelectuale, nu-i decât o treaptă pregătitoare în teoria literară; iar negarea radicală ...

 

Dimitrie Anghel - În expoziția lui Verona

Dimitrie Anghel - În expoziţia lui Verona În expoziția lui Verona de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul VI. 47. 18 nov. 1907, p. 961—963. Nu țin să precizez o formulă de artă. Sînt destui critici savanți cari, din două linii și trei culori, vor zidi un sistem, vor înjgheba o problemă, opunînd asemănări sau stabilind comparații. Da, sînt destui cari se vor tăvăli prin cobalt sau indigo, etalîndu-se pe paleta bietului pictor, ca, în sfîrșit, să-și afirme personalitatea lor multiplă de oameni cari au colindat toate muzeele și pinacotecile din lume și, prin urmare, pot decreta. Ceea ce vreau să însemn aci sînt numai impresiile primite direct, bucuria sufletească ce mi-a dat-o o oră trăită în expoziția deschisă de curînd la Ateneu. Las la o parte pentru astăzi delicatele acuarele ale d-lui Grant, care expune alături, și trec în sala unde domnește Verona. Pe vremea asta tristă și ploioasă, în care negurile stăpînesc și toate s-arată sub formă de pată și umbră, este o adevărată mulțumire să te izolezi în lumea asta minunată de culori. Aci Moldova noastră toată se dezvăluiește ochiului, și amintirile obscure păstrate de demult se redeșteaptă și ...

 

Ioan Slavici - Jidanii militanți

Ioan Slavici - Jidanii militanţi Jidanii Militanți de Ioan Slavici Ioan Slavici, “Jidanii militanți,â€� în Apărarea Națională, III (1902), nr. 105 (3 Noiembrie), p. 1. CeÄ­ mai răÄ­ dușmanÄ­ aÄ­ Evreilor sunt JidaniÄ­ îndârjițÄ­, care aleargă neastâmpÄ•rațÄ­ de icÄ­ până colo, ca să asmute, umplu gazete, broșurÄ­ orÄ­ volume costisitĂ³re de calomiÄ­ formulate în pripa împulsiuniÄ­ veninĂ³se și amăgesc pe ceÄ­ lipsițÄ­ de pricepere, ademenesc pe ceÄ­ slabi de înger orÄ­ siluesc pe ceÄ­ ajunșÄ­ în strâmtorare, ca să-șÄ­ câștige ast-fel ajutătorÄ­ și printre ceÄ­ ce’n fundul inimiÄ­ lor numaÄ­ cu viuă repulsiune se aproprie de dânșiÄ­. CeÄ­ maÄ­ mulțÄ­ dintre aceștÄ­ luptătorÄ­ aÄ­ luÄ­ Iuda aÅ­ cu tĂ³te aceste multă știință de carte și sunt destul de deștepțÄ­, ca să-șÄ­ pĂ³tă da sĂ©mă, că relele ce se nasc din reaua lor faptuire se rÄ•varsă în cele din urmă numaÄ­ asupra acelora, pe care pretind a-Ä­ apăra. Nu e între dânșiÄ­ nicÄ­ unul, care nu e în stare să înțeleagă, că cu cât maÄ­ nerușinate sunt calomiile publicate de dânsul la adresa Românilor, cu atât maÄ­ grea are să fie posițiunea Evreilor din ...

 

Ion Luca Caragiale - Camera din Stambul

Ion Luca Caragiale - Camera din Stambul Camera din Stambul de Ion Luca Caragiale Ședința dela 24 Ibricgie 1294 Ședința se deschide cu formalitățile obijnuite la orele 7 1/2 turcești, sub președinția lui Haham-bașa, prezenți fiind 125 deputați. Sumarul ședinței precedente se ascultă în tăcere, fără să dea loc la nicio cerere de îndreptare, fiindcă toți deputații dorm. Dupe citirea sumarului, prezidentul trage clopotul, și toți deputații se deșteaptă. La ordinea zilei, desvoltarea interpelării, anunțată de onor. deputat Zăuc-aga, asupra falsurilor și ingerințelor făcute de fostul mare vizir Midat-pașa în alegerile din urmă. Hogea-Cauc arată, că nefiind încă de față interpelatorul, trebue intervertită ordinea zilei. Propune dar, ca Adunarea până la sosirea lui să se ocupe cu fleacurile, adică cu legile mărunte. Se votează un credit de 5 lei turcești pentru cumpărarea unei harte a resbelului și a unei duzine de stegulețe, trebuincioase statului major al bașabuzucilor dela Dunăre. Se aprobă un viriment de fonduri de 33 de parale, făcut de ministrul trebilor din afară, prin cumpărarea a câte un exemplar din cele trei numere d'întâi ale Claponului - aprobându-se și o subvenție acestei foițe de 12 lei ...

 

Ion Luca Caragiale - Cum se naște o revistă%3F

Ion Luca Caragiale - Cum se naşte o revistă%3F Cum se naște o revistă? de Ion Luca Caragiale Iată o întrebare la care desigur se poate răspunde în mai multe feluri. Eu, om practic, în loc să răspund prin o formulă teoretică, prefer să arăt cum s-a născut revista noastră AVÂNTUL TINERIMII, Litere, Științe, Arte etc. Într-o zi m-am pomenit cu următoarea circulară: „Domnule, Un cerc compus de mai mulți tineri, dorind a da la lumină o Revistă literară, stiințifică și artistică, cunoscându-vă ca iubitor al literelor, științelor și artelor, va roagă să luați parte la dezbaterile prealabile, ce se vor face asupra chestiunii înființării acelei publicațiuni periodice. La ordinea zilei, fixarea titlului și alegerea comitetului de redacțiune. Întrunirea se va ținea la cafeneaua Fialkowsky, sâmbătă, 15 ale curentei la 8 ore seara. Pentru comitetul provizoriu, N. Ilie Constantinescu de la Țurloaia" Comitetul provizoriu nu greșise. Da, sunt, în adevăr, un pasionat iubitor al literelor, științelor și artelor, pe care le-am cultivat cu o egală mediocritate, ca să nu zic și modestie. Dar nu face nimica: asta nu mă poate descuraja. Când cineva începe, fie începutul cât de prost, ...

 

Ion Luca Caragiale - Cum se naște o revistă

Ion Luca Caragiale - Cum se naşte o revistă Cum se naște o revistă? de Ion Luca Caragiale Iată o întrebare la care desigur se poate răspunde în mai multe feluri. Eu, om practic, în loc să răspund prin o formulă teoretică, prefer să arăt cum s-a născut revista noastră AVÂNTUL TINERIMII, Litere, Științe, Arte etc. Într-o zi m-am pomenit cu următoarea circulară: „Domnule, Un cerc compus de mai mulți tineri, dorind a da la lumină o Revistă literară, stiințifică și artistică, cunoscându-vă ca iubitor al literelor, științelor și artelor, va roagă să luați parte la dezbaterile prealabile, ce se vor face asupra chestiunii înființării acelei publicațiuni periodice. La ordinea zilei, fixarea titlului și alegerea comitetului de redacțiune. Întrunirea se va ținea la cafeneaua Fialkowsky, sâmbătă, 15 ale curentei la 8 ore seara. Pentru comitetul provizoriu, N. Ilie Constantinescu de la Țurloaia" Comitetul provizoriu nu greșise. Da, sunt, în adevăr, un pasionat iubitor al literelor, științelor și artelor, pe care le-am cultivat cu o egală mediocritate, ca să nu zic și modestie. Dar nu face nimica: asta nu mă poate descuraja. Când cineva începe, fie începutul cât de prost, asta ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruFORMULĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 61 pentruFORMULĂ.

FORMULA

FORMULÁ , formulez , vb . I . Tranz . A da o formă precisă unui gând , unei idei , unei hotărâri etc . , a exprima prin

 

FORMULARE

... FORMULÁRE , formulări , s . f . Acțiunea de a formula și rezultatul ei . - V. Formula

 

JURĂMÂNT

JURĂMÂNT , jurăminte , s . n . 1. Afirmare , promisiune , făgăduială solemnă făcută de o persoană ( adesea printr - o anumită formulă în care este invocată divinitatea ) de a spune adevărul în legătură cu anumite fapte ; jur ^3 . 2. Angajament solemn , exprimat de obicei printr - o anumită formulă , prin care cineva se obligă să - și facă datoria ( față de popor , de stat etc . ) . 3. Promisiune , făgăduială fermă de a face

 

RECURENȚĂ

RECURÉNȚĂ , recurențe , s . f . 1. Caracterul a ceea ce este recurent ^1 ; revenire . 2. ( Mat . ; în sintagma ) Formulă de recurență = formulă care exprimă un termen dintr - un șir în funcție de valorile unor anumiți termeni

 

REFORMULA

... REFORMULÁ , reformulez , vb . I . Tranz . A formula din nou ( în alți termeni ) . - Re ^1 - + formula

 

STRUCTURAL

STRUCTURÁL , - Ă , structurali , - e , adj . 1. ( Adesea adverbial ) Care aparține structurii , privitor la structură ; care formează o structură . 2. ( Chim . ; în sintagma ) Formulă structurală = formulă care reprezintă compoziția unei combinații și legătura atomilor ei în

 

ÎNTÂLNIȘ

ÎNTÂLNÍȘ , întâlnișuri , s . n . Bun întâlnișul ! ( Pop . ; în expr . ) formulă de salut adresată cuiva pe care îl întâlnești în drum . - Întâlni + suf . -

 

ȘABLON

ȘABLÓN , șabloane , s . n . 1. Model în mărime naturală al unei piese , care servește la ghidarea unei unelte pentru prelucrarea prin așchiere ori prin deformare , pentru limitarea unor porțiuni de suprafață pe care se aplică o vopsea etc . 2. Fig . Formulă stereotipă ; repetare mecanică , lipsită de interes și de originalitate a unui model oarecare ; clișeu

 

ADJURAȚIE

ADJURÁȚIE , adjurații , s . f . Formulă a exorcismului care începe cu cuvintele " adjuro

 

ALTEȚĂ

ALTÉȚĂ , altețe , s . f . ( Adesea folosit ca formulă de adresare ) Titlu dat principilor și principeselor dintr - o casă domnitoare ; persoană care poartă acest

 

AMIN

AMÍN interj . , s . n . 1. Interj . ( În texte religioase sau în practica bisericii creștine , folosit ca formulă de încheiere ) Adevărat ! așa să fie ! 2. S . n . ( În expr . ) Cât ( u - i ) aminul sau până ( ori nici ) la amin = niciodată ,

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...