Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ESTETIC, BUN, COZ, FRUMUSEȚE, IELE, PREAFRUMOS, SUPERB, ÎNFRUMOȘA, ÎNFRUMUSEȚA, ÎNFRUMUSEȚAT ... Mai multe din DEX...

FRUMOS - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FRUMÓS, -OÁSĂ, frumoși, -oase, adj., adv., s.n. I. Adj. 1. (Adesea substantivat; despre ființe și părți ale lor, despre lucruri din natură, obiecte, opere de artă etc.) Care place pentru armonia liniilor, mișcărilor, culorilor etc.; care are valoare estetică; estetic. * Arte frumoase = pictură, sculptură, gravură (în trecut și arhitectură, poezie, muzică, dans) ** (Substantivat, f. pl. art.) Ielele. 2. Care place, care trezeşte admirația din punct de vedere moral. * Expr. (Substantivat) A lua (pe cineva) cu frumosul = a trata (pe cineva) blajin, cu menajamente. 3. (Despre timp) Senin, calm (din punctul de vedere al stării atmosferice). 4. (Despre lucruri sau fapte) Important, considerabil, remarcabil. II. Adv. 1. În mod plăcut, armonios, estetic. 2. Potrivit, bine; așa cum se cuvine. * Expr. A sta (sau a ședea) frumos = (despre obiecte de îmbrăcăminte) a i se potrivi (cuiva), a-i veni bine; (despre purtări) a fi așa cum trebuie, cum se cere. A face frumos = (despre câini) a sta sluj. A fi frumos (din partea cuiva) = a se cuveni, a fi cuviincios; a fi lăudabil. III. S.n. Categorie fundamentală a esteticii prin care se reflectă însușirea omului de a simți emoție în fața operelor de artă, a fenomenelor și a obiectelor naturii etc. și care are ca izvor obiectiv dispoziția simetrică a părților obiectelor, îmbinarea specifică a culorilor, armonia sunetelor etc. - Lat. formosus.

Sursa : DEX '98

 

Frumoshidos, nearătos, oribil, ridicol, slut, urâcios, urât, hâd, neplăcut

Sursa : antonime

 

FRUMÓS adj. 1. v. estetic. 2. arătos, chipeș, (pop.) chipos, fălos, mândru, ochios, (înv. și reg.) vederos, (reg.) marghiol, tâmbuș, (Transilv.) hireș, (prin vestul Transilv.) mușat, (Transilv.) nialcoș, (înv.) ghizdav, iscusit, (fam.) gigea, (arg.) mișto. (Un flăcău \~.) 3. arătos, aspectuos, falnic, impozant, (pop.) mândru. (O casă \~oasă.) 4. v. plăcut. 5. bun, favorabil, prielnic. (Timp \~.) 6. însorit, senin, (rar) soros, (pop.) sorit. (O zi \~oasă.) 7. senin, (înv.) seninos. (Nopți \~oase.) 8. v. bun.

Sursa : sinonime

 

frumós adj. m., s. m., pl. frumóși; f. sg. frumoásă, g.-d. art. frumoásei, pl. frumoáse

Sursa : ortografic

 

frumós s. n.

Sursa : ortografic

 

FRUM//ÓS^3 \~oásă (\~óși, \~oáse) 1) Care este plin de armonie; cu valoare estetică; estetic. Față \~oasă. 2) Care provoacă admirație sau satisfacție sufletească. Faptă \~oasă. /<lat. formosus

Sursa : NODEX

 

FRUMÓS^1 adv. 1) Într-un mod care place. A scrie \~. 2) Așa cum trebuie; bine. A se purta \~. /<lat. formosus

Sursa : NODEX

 

FRUMÓS^2 n. Însușire a obiectelor naturale și a creațiilor omenești care provoacă emotie estetică. /<lat. formosus

Sursa : NODEX

 

frumós (-oásă), adj. - 1. Care place, care trezeşte admirația. - 2. (S.m.) Categorie fundamentală a esteticii prin care se reflectă însușirea omului de a simți emoție în fața operelor de artă etc. - 3. (Adv.) În mod plăcut, armonios, estetic. - 4. (Adv.) Bine, potrivit, perfect. - 5. (S.f. pl.) În mitologia populară, ielele. Lat. form?sus (Pușcariu 665; Candrea-Dens., 655; REW 3450; DAR), cf. it., port. formoso (calabr. fumusu), prov. formos, sp. hermoso. În mr. și megl., mușat (‹ *frumușat). Der. frumușel, adj. (drăguț; adv., bine, comod), cf. Pascu, Suf., 27; frumusețe, s.f. (însușirea a ceea ce este frumos), var. frum(u)seţă, frîm(u)seață; înfrumușa, vb. (înv., Trans. și Mod., a face fie frumos); (în)frîm(u)seța, (în)frîmseți, vb. (a face fie frumos); înfrumusețitor, adj. (care înfrumusețează). Din rom. trebuie provină v. pol. frymušny, frymu(s)zny "capricios, delicat, mofturos" și, de asemenea, "ciudat, neobișnuit", pe care Berneker 286 îl consideră de origine necunoscută.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruFRUMOS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1432 pentruFRUMOS.

Cincinat Pavelescu - Frumoasa mea...

... cei verzi Ca două mistice smaralde. Veni-vor mulți să-ți spuie-n versuri Că te iubesc, și cum, și cât: Vor spune-o mai frumos

 

Ștefan Octavian Iosif - Frumoasa Irină

Ştefan Octavian Iosif - Frumoasa Irină Frumoasa Irină de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție La Curțile Nouă, din capăt de țară, Tremură din vîrfuri plopi cu frunza rară... Nu știu : mîndrul soare străluci deodată, Ori în prag frumoasa Irină s-arată ? În cosiță-și prinde garoafa-nflorită... Pleacă la fîntînă și vine zorită. Șuieră mierlița, strigă cucu-n leasă : „Cucule, azi-noapte m-am visat mireasă...â€� Pune jos oleacă albele cofițe, Scutură de rouă negrele-i cosițe ; Cată peste umăr, inima-i îngheață : Soarele pe dealuri s-a-nvălit în ceață... Galbenă de spaimă vine-n fuga mare : — Mamă ! grea furtună amenință-n zare... Negri ca păcatul nouri se ridică... Inimioara toată mi-a-nghețat de frică ! — Draga mamii, dragă! Vestea ta nu-i bună ! Nu-s nici nouri negri, nu-i nici grea furtună... Ci păgînătatea într-acoace vine, Ca să mi te ceară, Irino, pe tine... Crește-n zare goana pulberii stîrnite, Zguduie pămîntul ropot de copite... Aleargă prin casă bătrîna și plînge, Frumoasa Irină mînuțile-și frînge : — De-acu, mamă dulce, rămîi sănătoasă, De te-a-mpins păcatul să mă faci frumoasă... Fost-ar ...

 

Heinrich Heine - Frumos e pe lume...

... Heinrich Heine - Frumos e pe lume... Frumos e pe lume... de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Din Romanțe și cîntece , 1901 Frumos e pe lume și-n cer e senin, Și vîntul adie șagalnic și lin, Și rîd fericite cîmpiile-n floare, Și tremură-n roua bătută ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Frumos e pe lume...

... Ştefan Octavian Iosif - Frumos e pe lume... Frumos e pe lume... de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Din Romanțe și cîntece , 1901 Frumos e pe lume și-n cer e senin, Și vîntul adie șagalnic și lin, Și rîd fericite cîmpiile-n floare, Și tremură-n roua bătută ...

 

Alexandru Vlahuță - Sonet (A revenit frumoasa primăvară)

Alexandru Vlahuţă - Sonet (A revenit frumoasa primăvară) Sonet de Alexandru Vlahuță A revenit frumoasa primăvară; Copacii parcă-s ninși de-atâta floare; Dorinți copilărești, renăscătoare, Fac inimile noastre să tresară... Iubire e în razele de soare, Și farmec în a codrului fanfară, Și visuri dulci în liniștea de sară; În cer și pe pământ e sărbătoare. Ascult, privesc, respir cu lăcomie, Căci toată frumusețea asta-mi pare Că niciodată n-are să mai fie! Și-s fericit c-am fost o clipă-n stare Să simt, în marea lumii simfonie, A gândurilor mele

 

Andrei Mureșanu - Omul frumos

... Andrei Mureşanu - Omul frumos Omul frumos de Andrei Mureșanu Frumos e omul, Doamne, când mintea e regină, Și simțul ce ca șerpe spre rele îl înclină, Supus, loial și drept; Vârtutea-atunci măreață răsare ca ... sferă când pășește De nori neturburat; E crimă, se retrage, e silă, se ferește, E negură,-o străbate, e nor, îl împărțește Și iesă nepătat. Frumos e omul, Doamne, cu inimia curată Cu floarea conștiinței de crime nepătată, Sincer, nefățărit; Conspire lumea toată, răzbată-l orice soarte, Închidă-l să nu ... zburătoare, Ci șerpi veninători; Vârtutea-i va fi scutul ș-azilul de scăpare, Întocma ca și cedrul, cu umbra sa cea mare, La oameni călători; Frumos e omul, Doamne, cu generozitate, Când iartă pe tiranul ce-apasă p-al său frate, Cu scop d-a-l subjuga; Și-n ...

 

Mihai Eminescu - Frumoasă-i...

Mihai Eminescu - Frumoasă-i... Frumoasă-i... de Mihai Eminescu În lacul cel verde și lin Răsfrânge-se cerul senin, Cu norii cei albi de argint, Cu soarele nori sfâșiind. Dumbrava cea verde pe mal S-oglindă în umedul val, O stâncă stârpită de ger Înalț-a ei frunte spre cer. Pe stânca sfărmată mă sui, Gândirilor aripi le pui; De-acolo cu ochiul uimit Eu caut colo-n răsărit Și caut cu sufletul dus La cerul pierdut în apus. Cobor apoi stânca în jos, Mă culc între flori cu miros, Ascult la a valului cânt, La geamătul dulce din vânt. Natura, de jur împrejur, Pe sus e o boltă de-azur, Pe jos e un verde covor, Țesut cu mii tinere flori. Văd apa ce tremură lin Cum vântul o-ncruntă-n suspin, Simt zÄ�firi cu-aripi de fiori Muiate în miros de flori, Văd lebede, barcă de vânt, Prin unde din aripe dând, Văd fluturi albaștri, ușori, Roind și bând miere din flori. De ce nu am aripi să zbor! M-aș face un flutur ușor, Un flutur ușor și gentil Cu suflet voios de copil, M-aș pune pe-o floare de ...

 

Mihai Eminescu - Frumoasă-i

Mihai Eminescu - Frumoasă-i Frumoasă-i... de Mihai Eminescu În lacul cel verde și lin Răsfrânge-se cerul senin, Cu norii cei albi de argint, Cu soarele nori sfâșiind. Dumbrava cea verde pe mal S-oglindă în umedul val, O stâncă stârpită de ger Înalț-a ei frunte spre cer. Pe stânca sfărmată mă sui, Gândirilor aripi le pui; De-acolo cu ochiul uimit Eu caut colo-n răsărit Și caut cu sufletul dus La cerul pierdut în apus. Cobor apoi stânca în jos, Mă culc între flori cu miros, Ascult la a valului cânt, La geamătul dulce din vânt. Natura, de jur împrejur, Pe sus e o boltă de-azur, Pe jos e un verde covor, Țesut cu mii tinere flori. Văd apa ce tremură lin Cum vântul o-ncruntă-n suspin, Simt zÄ�firi cu-aripi de fiori Muiate în miros de flori, Văd lebede, barcă de vânt, Prin unde din aripe dând, Văd fluturi albaștri, ușori, Roind și bând miere din flori. De ce nu am aripi să zbor! M-aș face un flutur ușor, Un flutur ușor și gentil Cu suflet voios de copil, M-aș pune pe-o floare de ...

 

Mihai Eminescu - Frumoasă și jună

Mihai Eminescu - Frumoasă şi jună Frumoasă și jună de Mihai Eminescu Frumoasă și jună, oh, dragă-mi mai ești! Eu caut și caut în ochii-ți cerești, Și-n veci nu mă satur și-n veci aș căta, Iubită, dorită, o gură ­ așa! Tu tremuri, tu cauți, tu murmuri, tu râzi, Cu glasul tău dulce tu raiu-mi deschizi, Cu părul tău moale tu viața mi-o legi­ O știi și te faci că nu o-nțelegi! Șireată și dulce ­ copil vinovat ­ De ce nu mă-mbii cu al tău sărutat, De ce-aștepți să-l fur de pe ochii-ți profunzi Și-n blondele plete tu capul ți-ascunzi! Cu mâna ți-acoperi tu ochii tăi dragi, Prin degete cauți, nu râde, ci taci; Pedeapsa ce meriți, columbă a mea, O gură-i. Oh, dă-mi-o mi-ai dat-o

 

Grigore Alexandrescu - Frumoasă e natura

... natura, frumoasă dimineața, Plăcut este al undei murmur melodios: Și roua și zefirul, și floarea și verdeața, Dar lumea nimic n-are ca tine de frumos. A mea inimă, suflet pe pasurile-ți zbor, Și vântul îți șoptește misterul de amor. Sunt dulci ale prunciei dorite suvenire Și visuri ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Făt-Frumos (Bolintineanu)

... Dimitrie Bolintineanu - Făt-Frumos (Bolintineanu) Făt-Frumos de Dimitrie Bolintineanu Într-o zi cu dulce soare, Drăgălașul Făt-Frumos, Prin troiene de ninsoare, Trece mândru și voios. Pentru dalbe păsărele Poartă arc săgetător, Pentru fete tinerele Poartă-n față flori ce-omor. El zăreste ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruFRUMOS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 84 pentruFRUMOS.

Cintarea cintarilor Capitol 1

... înhămată la carăle lui Faraon, te asemăn eu pe tine, scumpa mea. 10 Ce frumoși îți sînt obrajii în mijlocul lănțișoarelor dela gît, și ce frumos îți este gîtul în mijlocul șirurilor de mărgăritare! 11 Îți vom face deci lănțișoare de aur, cu stropituri de argint. - 12 Cît stă împăratul la ... un strugure de măliniță, din viile din En-Ghedi. - 15 Ce frumoasă ești, iubito, uite ce frumoasă ești, cu ochii tăi de porumbiță! - 16 Ce frumos

 

Genesa Capitol 41

Genesa Capitol 41 Genesa 40 Genesa Capitol 41 1 După doi ani, Faraon a visat un vis. I se părea că stătea lîngă rîu (Nil). 2 Și iată că șapte vaci frumoase la vedere și grase la trup s`au suit din rîu, și au început să pască prin mlaștini. 3 După ele s`au mai suit din rîu alte șapte vaci urîte la vedere și slabe la trup, și s`au așezat lîngă ele pe marginea rîului. 4 Vacile urîte la vedere și slabe la trup au mîncat pe cele șapte vaci frumoase la vedere și grase la trup. Și Faraon s`a trezit. 5 A adormit din nou, și a visat un al doilea vis. Se făcea că șapte spice de grîu grase și frumoase au crescut pe acelaș pai. 6 Și după ele au răsărit alte șapte spice slabe și arse de vîntul de răsărit. 7 Spicele slabe au înghițit pe cele șapte spice grase și pline. Și Faraon s`a trezit. Iată visul. 8 Dimineața, Faraon s`a turburat, și a trimes să cheme pe toți magii și pe toți înțelepții ...

 

1 Samuel Capitol 16

... văzut pe un fiu al lui Isai, Betleemitul, care știe să cînte; el este și un om tare și voinic, un războinic, vorbește bine, este frumos la chip, și Domnul este cu el.`` 19 Saul a trimes niște oameni la Isai, să -i spună: ,,Trimete-mi pe fiul tău ...

 

Estera Capitol 2

Estera Capitol 2 Estera 1 Estera Capitol 2 1 După aceste lucruri, cînd s`a potolit mînia împăratului Ahașveroș, s`a gîndit la Vasti, la ce făcuse ea, și la hotărîrea luată cu privire la ea. 2 Atunci cei ce slujeau împăratului au zis: ,,Să se caute pentru împărat niște fete, fecioare și frumoase. 3 Împăratul să pună în toate ținuturile din împărăția lui dregători însărcinați să strîngă pe toate fetele, fecioare și frumoase, în capitala Susa, în casa femeilor, supt privegherea lui Hegai, famenul împăratului și păzitorul femeilor, care să le dea cele trebuincioase pentru gătit. 4 Și fata care -i va plăcea împăratului, să fie împărăteasă în locul Vastii.`` Părerea aceasta a fost primită de împărat, și așa a făcut. 5 În capitala Susa era un Iudeu numit Mardoheu, fiul lui Iair, fiul lui Șimei, fiul lui Chis, bărbat din Beniamin, 6 care fusese luat din Ierusalim printre robii strămutați împreună cu Ieconia, împăratul lui Iuda, de Nebucadnețar, împăratul Babilonului. 7 El creștea pe Hadasa, adică Estera, fata unchiului său; căci ea n`avea nici tată nici mamă. Fata era frumoasă la statură și plăcută la vedere. După moartea ...

 

Cintarea cintarilor Capitol 4

Cintarea cintarilor Capitol 4 Cintarea cintarilor 3 Cintarea cintarilor Capitol 4 1 Ce frumoasă ești, iubito, ce frumoasă ești! Ochii tăi sînt ochi de porumbiță, supt măhrama ta. Părul tău este ca o turmă de capre, poposită pe coama muntelui Galaad. 2 Dinții tăi sînt ca o turmă de oi tunse, cari ies din scăldătoare, toate cu gemeni, și nici una din ele nu este stearpă. 3 Buzele tale sînt ca un fir de cîrmîz, și gura ta este drăguță; obrazul tău este ca o jumătate de rodie, supt măhrama ta. 4 Gîtul tău este ca turnul lui David, zidit ca să fie o casă de arme; o mie de scuturi atîrnă de el, toate scuturi de viteji. 5 Amîndouă țîțele tale sînt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare, cari pasc între crini. 6 Pînă se răcorește ziua, și pînă fug umbrele, voi veni la tine, munte de mir, și la tine, deal de tămîie. 7 Ești frumoasă de tot, iubito, și n`ai nici un cusur. 8 Vino cu mine din Liban, mireaso, vino cu mine din Liban! Privește din vîrful muntelui Amana, din vîrful muntelui Senir și Hermon, din vizuinile leilor, din munții pardoșilor! ...

 

Cintarea cintarilor Capitol 6

Cintarea cintarilor Capitol 6 Cintarea cintarilor 5 Cintarea cintarilor Capitol 6 1 Unde s`a dus iubitul tău, cea mai frumoasă dintre femei? Încotro a apucat iubitul tău, ca să -l căutăm și noi împreună cu tine? - 2 Iubitul meu s`a pogorît la grădina lui, la stratul de mirezme, ca să-și pască turma în grădini, și să culeagă crini. 3 Eu sînt a iubitului meu și iubitul meu este al meu; el își paște turma între crini. - 4 Frumoasă ești, iubito, ca Tirța, plăcută ca Ierusalimul, dar cumplită ca niște oști supt steagurile lor. 5 Întoarce-ți ochii dela mine, căci mă turbură. Perii tăi sînt ca o turmă de capre, cari poposesc pe coama Galaadului. 6 Dinții tăi sînt ca o turmă de oi, cari ies din scăldătoare, toate cu gemeni, și niciuna din ele nu este stearpă. 7 Obrazul tău este ca o jumătate de rodie, supt măhrama ta... 8 Am șasezeci de împărătese, optzeci de țiitoare, și fete fără număr, 9 dar numai una singură este porumbița mea, neprihănita mea; ea este singură la mamă-sa, cea mai aleasă a celei ce ...

 

Ezechiel Capitol 31

... își făceau cuiburi în crengile lui; toate fiarele cîmpului fătau supt ramurile lui, și tot felul de neamuri multe locuiau supt umbra lui. 7 Era frumos prin mărimea lui, prin întinderea ramurilor lui; căci rădăcinile îi erau înfipte în ape mari. 8 Cedrii din grădina lui Dumnezeu nu -l întreceau, chiparoșii ... lui, și platanii nu erau ca ramurile lui; niciun copac din grădina lui Dumnezeu nu era ca el în frumuseță. 9 Îl făcusem atît de frumos prin mulțimea crăcilor lui, că -l pismuiau toți copacii Edenului, cari se aflau în grădina lui Dumnezeu. 10 De aceea, așa vorbește Domnul Dumnezeu: ,Pentrucă ...

 

1 Imparati Capitol 1

... oameni cari alergau înaintea lui. 6 Tatăl său nu -l mustrase niciodată în viața lui, zicînd: ,,Pentru ce faci așa?`` Adonia, de altfel, era foarte frumos la chip, și se născuse după Absalom. 7 El a vorbit cu Ioab, fiul Țeruiei, și cu preotul Abiatar: și aceștia au trecut ...

 

Genesa Capitol 12

Genesa Capitol 12 Genesa 11 Genesa Capitol 12 1 Domnul zisese lui Avram: ,,Ieși din țara ta, din rudenia ta, și din casa tatălui tău, și vino în țara pe care ți -o voi arăta. 2 Voi face din tine un neam mare, și te voi binecuvînta; îți voi face un nume mare, și vei fi o binecuvîntare. 3 Voi binecuvînta pe ceice te vor binecuvînta, și voi blestema pe cei ce te vor blestema; și toate familiile pămîntului vor fi binecuvîntate în tine. 4 Avram a plecat, cum îi spusese Domnul, și a plecat și Lot împreună cu el. Avram avea șaptezeci și cinci de ani, cînd a ieșit din Haran. 5 Avram a luat pe Sarai, nevastă-sa, și pe Lot, fiul fratelui său, împreună cu toate averile, pe cari le strînseseră și cu toate slugile pe cari le cîștigaseră în Haran. Au plecat în țara Canaan, și au ajuns în țara Canaan. 6 Avram a străbătut țara pînă la locul numit Sihem, pînă la stejarul lui More. Cananiții erau atunci în țară. 7 Domnul S`a arătat lui Avram, și i -a ...

 

1 Samuel Capitol 9

... Țeror, fiul lui Becorat, fiul lui Afiah, fiul unui Beniamit, un om tare și voinic. 2 El avea un fiu cu numele Saul, tînăr și frumos, mai frumos decît oricare din copiii lui Israel. Și -i întrecea pe toți în înălțime dela umăr în sus. 3 Măgărițele lui Chis, tatăl lui Saul, s ...

 

Cintarea cintarilor Capitol 7

Cintarea cintarilor Capitol 7 Cintarea cintarilor 6 Cintarea cintarilor Capitol 7 1 Ce frumoase îți sînt picioarele în încălțămintea ta, fată de domn! Marginile rotunde ale coapsei tale sînt ca niște lănțișoare de pus la gît, lucrate de mînile unui meșter iscusit. 2 Pîntecele tău este un pahar rotund, de unde nu lipsește vinul mirositor; trupul tău este un snop de grîu, încins cu crini. 3 Amîndouă țîțele tale sînt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare. 4 Gîtul tău este ca un turn de fildeș; ochii tăi sînt ca iazurile Hesbonului, de lîngă poarta Bat-Rabim; nasul tău este ca turnul Libanului, care privește spre Damasc. 5 Capul tău este cum e Carmelul, și părul capului tău este ca purpura împărătească: pînă și un împărat ar fi înlănțuit de pletele tale!... 6 Ce frumoasă și ce plăcută ești, tu, iubito, în mijlocul desfătărilor! 7 Statura ta este ca finicul, și țîțele tale ca niște struguri. 8 Îmi zic: ,,Mă voi sui în finic, și -i voi apuca crăcile!`` Atunci țîțele tale vor fi ca strugurii din vie, mirosul suflării tale ca al merelor. 9 Și gura ta toarnă un vin ales, care curge lin ca răspuns ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruFRUMOS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 98 pentruFRUMOS.

ESTETIC

... și al fenomenelor studiate de estetică ( 1 ) . 3. Adj . Care aparține esteticii ( 1 ) , privitor la estetică ( 1 ) ; care privește frumosul , care corespunde cerințelor esteticii ( 1 ) ; frumos

 

BUN

... Care face în mod obișnuit bine altora , care se poartă bine cu alții ; binevoitor . 2. Care se achită de obligațiile morale și sociale ; corect , cuviincios ; frumos , milos . 3. ( Despre copii ) Cuminte , ascultător , îndatoritor ; care are grijă de părinți . 4. Caracteristic omului mulțumit , vesel , bine dispus . II. Adj . 1. Care face sau ...

 

COZ

COZ adv . ( Reg . ; după adjective ca frumoasă , mândră ) Din cale - afară , extrem de . . . , foarte . Frumoasă

 

FRUMUSEȚE

... FRUMUSÉȚE , frumuseți , ( 2 ) s . f . 1. Însușirea a ceea ce este frumos . 2. ( Concr . ) Obiect , faptă , lucru frumos

 

IELE

IÉLE s . f . pl . ( Mai ales art . ) Ființe imaginare din mitologia populară românească , înfățișate ca niște fete frumoase , îmbrăcate în alb , care apar numai noaptea , vrăjind , prin cântecul și prin jocul lor , pe bărbați , asupra cărora au puteri nefaste ; frumoasele , mândrele , dânsele , șoimanele , vântoasele ,

 

PREAFRUMOS

... PREAFRUMÓS , - OÁSĂ , preafrumoși , - oase , adj . ( Înv . ) Foarte frumos , minunat . - Prea + frumos

 

SUPERB

... SUPÉRB , - Ă , superbi , - e , adj . 1. Plin de grandoare , măreț , impunător ; impresionant . 2. Foarte frumos , excepțional de frumos

 

ÎNFRUMOȘA

... ÎNFRUMOȘÁ , înfrumoșez , vb . I . Refl . ( Reg . ) A se înfrumuseța . - În + frumos

 

ÎNFRUMUSEȚA

... ÎNFRUMUSEȚÁ , înfrumusețez , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) face mai frumos

 

ÎNFRUMUSEȚAT

... ÎNFRUMUSEȚÁT , - Ă , înfrumusețați , - te , adj . Care a devenit mai frumos

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...