Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: FRÂNA

  Vezi și:FRÂNARE, TIMONERIE, ÎNFRÂNAT, CONDIȚIE, DESFRÂNA, FRÂNA, FRÂNAR, FRÂNAT, INHIBA, INHIBAT, LIBERALIZAT ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului FRÂNĂ: FRÂNA.

 

FRÂNĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FR?NĂ, frâne, s.f. Dispozitiv folosit pentru încetinirea vitezei sau pentru oprirea mișcării unui vehicul. ** Fig. Ceea ce ține în loc cursul sau dezvoltarea unui proces în desfășurare, a unei acțiuni, a unui sentiment etc.; piedică, obstacol. - Din fr. frein (după frâne, pl. lui frâu).

Sursa : DEX '98

 

FRÂ'NĂ s. f. dispozitiv adaptat la un vehicul pentru a-i micșora sau opri viteza. * (fig.) ceea ce oprește, încetinește o acțiune, un proces etc. (după fr. frein)

Sursa : neoficial

 

FRÂNĂ s. v. obstacol, piedică.

Sursa : sinonime

 

frână s. f., g.-d. art. frânei; pl. frâne

Sursa : ortografic

 

FRÂN//Ă \~e f. 1) Dispozitiv pentru micșorarea vitezei sau oprirea unui vehicul. 2) fig. Factor care zădărnicește desfășurarea unui proces sau a unei acțiuni. [G.-D. frânei] /frein

Sursa : NODEX

 

FRÂNĂ s.f. Aparat adaptat la un vehicul pentru a-i micșora viteza sau a-l opri din mers. ** (Fig.) Ceea ce opreşte, încetinește, îngreuiază o acțiune, un proces etc. [După fr. frein].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru FRÂNĂ

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru FRÂNĂ.

Gheorghe Asachi - Elegie scrisă pe ținterimul unui sat

Gheorghe Asachi - Elegie scrisă pe ţinterimul unui sat Elegie scrisă pe ținterimul unui sat de Gheorghe Asachi Imitație Al aramei sunetoare aud tristul semn și sânt Menind soarelui repaos în a lui zilnic mormânt; Obosit acum săteanul lucrul câmpului său curmă. Fluierând păstorul vine la cotun cu a sa turmă. A pierdut a lor frumˇsețe înfloritele câmpii, În negură misterioasă ascunzând a ei mândrii; Firea-n inimă-mi insuflă o adâncă întristare, Lumea-o părăsește-n umbră și-ntru a mea cugetare, Ca-n paragină câmpie un greu gemăt amorțit La auzul meu răsună de pe turnul învechit; Bufa cea posomorâtă, când natura să-ntristează, Pe a nopței înturnare prin un bocet crud serbează. Câtu-i dulce a ta soartă, în sat, o, locuitor, Lângă soața credincioasă, în îngustul foișor! Nimic lin cursul turbură de-o viață fericită, Ziua este ostenelei, noapte-amoriului menită. Mușchiul, care anii repezi în țărână-a prefăcut, Pe părinții voștri-ascunde în mormântul cel tăcut; Acolo, pe cea movilă, unde sălcile umbrează, Ale inimei duioase lacrimile rourează; Dulcea boare-a dimineței, buciumarea de ...

 

Mateiu Caragiale - Sub pecetea tainei

Mateiu Caragiale - Sub pecetea tainei Sub pecetea tainei de Mateiu Caragiale Sphinx (Iconol.) monstre fabuleux auquel Ies anciens donnaient ordinairement un visage de fentme... DICT. DE LA FABLE De când am apucat a ne prelungi șederile afară din București, el la Valea Rugului, eu la Sionu, el la crama unde a fost ucisă Sita Gârbu, eu la armanul unde a fost răpus Nicolache Schina, adică de vreo doi ani, nu mi se mai întâmplase până săptămâna trecută să-l întâlnesc pe Teodor, veche cunoștință moștenită, conu Rache cum i se zicea în deobște. L-am găsit la "Carul cu bere", în partea din stânga a localului, singur la o masă, în fund. Sta cu ochii aproape închiși; pentru cine n-ar fi știut că la dânsul ăsta era semnul că atunci cugeta adânc, ar fi crezut că ațipise. înaintea lui se trezea, neîncepută, o halbă, alături de o carte proaspătă cu filele netăiate : cel din urmă roman detectiv franțuzesc. îi cerui, de cum luai loc lângă dânsul, așa cum mă poftise, părerea asupra scrierilor de acest soiu, azi atât de răspândite. îl știam hârșit în meserie; îmbătrânise în slujba poliției, fiind ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FRÂNĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentru FRÂNĂ.

FRÂNARE

... FRÂNÁRE , frânări , s . f . 1. Acțiunea de a frâna

 

TIMONERIE

... unde se găsește timona și unde își face serviciul timonierul . 2. ( În sintagma ) Timonerie de frână = ansamblu de piese ( pârghii , bare și tije ) care acționează frâna

 

ÎNFRÂNAT

... ÎNFRÂNÁT , - Ă , înfrânați , - te , adj . 1. ( Despre animale de ham ) Căruia i s - a pus frâu . 2. ( Despre mașini ) Care merg cu frâna

 

CONDIȚIE

... CONDÍȚIE , condiții s . f . 1. Fapt , împrejurare de care depinde apariția unui fenomen sau care influențează desfășurarea unei acțiuni , putând - o frâna sau stimula . 2. ( La pl . ) Împrejurările în care se petrece un fenomen . 3. Clauză a unei înțelegeri , a unei convenții , a ...

 

DESFRÂNA

... DESFRÂNÁ , desfrânez , vb . I . Refl . ( Rar ) A se deda destrăbălării , a duce o viață necumpătată , de plăceri ușoare . - Des ^1 - + [ în ] frâna

 

FRÂNA

FRÂNÁ , frânez , vb . I . Tranz . A încetini sau a opri mersul unui vehicul cu ajutorul

 

FRÂNAR

FRÂNÁR , frânari , s . m . Muncitor la căile ferate însărcinat cu manevrarea frânei de mână . - Frână + suf . -

 

FRÂNAT

... FRÂNÁT s . n . Frânare ( 1 ) . - V. frâna

 

INHIBA

... INHIBÁ , inhíb , vb . I. 1. Tranz . A frâna , a împiedica , a încetini un proces fiziologic , o reacție chimică etc . 2. Refl . A se abține , a se ...

 

INHIBAT

INHIBÁT , - Ă , inhibați , - te , adj . 1. ( Despre acțiuni , procese fiziologice , reacții chimice etc . ) Care este frânat , împiedicat , încetinit în desfășurare . 2. ( Despre oameni ) Care nu se manifestă spontan , care se abține ; reținut . - V.

 

LIBERALIZAT

LIBERALIZÁT , - Ă , liberalizați , - te , adj . Care a devenit liber , care nu mai este dirijat , frânat . - V.

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...