Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:GALIȘ, LANGUROS, TÂNJITOR, UMED ... Mai multe din DEX...

GALEȘ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

GÁLEȘ, -Ă, galeși, -e, adj. (Despre ochi sau privire; p. ext. despre oameni; adesea adverbial). 1. Drăgăstos, duios. 2. Melancolic, trist. [Var.: (reg.) gáliș, -ă adj.]. - Din bg. kaleš.

Sursa : DEX '98

 

GÁLEȘ adj. v. drăgăstos.

Sursa : sinonime

 

gáleș adj. m., pl. gáleși; f. sg. gáleșă, art. gáleșa, pl. gáleșe

Sursa : ortografic

 

GÁLEȘ \~ă (\~i, \~e) 1) (despre ochi, privire, voci) Care este plin de dragoste; drăgăstos. 2) (despre persoane și despre manifestările lor) Care vădește o stare sufletească apăsătoare; plin de melancolie; melancolic. /kaleš

Sursa : NODEX

 

gáleș (-șe), s.n. - (Înv.) Varietate de pînză. Germ. gallisch (DAR). Sec. XVIII.

Sursa : etimologic

 

gáleș (-și), - 1. Iubitor, drăgăstos, duios. - 2. Melancolic. Sl. (bg., sb.) galiti "a tînji", confundat cu sb. gao, gal(eša) "negru" , bg. kaleš "cu ochi negru", cf. mr., megl. caleș "(oaie) cu ochi negri", de unde ngr. ???????, alb. kalješ, cf. galiță. Influența lui kaleš este evidentă mai ales prin faptul acest cuvînt se folosește aproape exclusiv cu privire la ochi. Totuși, der. directă de la kaleš (Berneker 293; DAR), nu este probabilă; mai curînd este vorba de un der. de la vb. galiti, ca bg. galen "fraged", cu schimbare de suf. ca urmare a contaminării menționate (cf. Lowë 50). - Der. îngălișat, adj. (rar, melancolic, trist).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru GALEȘ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 79 pentru GALEȘ.

Alexandru Vlahuță - Ce te uiți cu ochii galeși%3F

Alexandru Vlahuţă - Ce te uiţi cu ochii galeşi%3F Ce te uiți cu ochii galeși? de Alexandru Vlahuță Ce te uiți cu ochii galeși la copacii triști și goi, Și oftezi, dând pas gândirii să mai lunece-napoi?... Lasă frunzele pustiei și bătăilor de vânt! Tinerețe, farmec, visuri... toate-s țăndări de vas frânt, Ce de mult pieriră-n valma răzvrătitelor talazuri. Strânge-ți gândurile-acasă, nu le mai lăsa-n poghiazuri, Palide-n puterea nopții să mai tremure pe drum... Nici te mai uita în urmă-ți la grămezile de scrum... Nu vezi tu că îndărătu-ți e-ntuneric și pustiu!... Și n-auzi cât de sinistru sun-a groapă ș-a sicriu Glasul tinereții duse ș-al iluziilor șterse?... Înțelege că-i zadarnic pe-un mort lacrimi să se verse!... Negreșit, avut-ai zile de noroc și de iubire... Cine n-are-n lumea asta partea lui de fericire? Ai trăit și tu în basme... Te credeai și tu o zână, Ș-așteptai, ca să te fure, vreun făt-frumos să vină, De-ți roteai pe lanul vieții ochii mari și visători, Nu-ntâlneai decât podoabe, fluturi, pajiște și flori! Și când pentru- ...

 

Ion Luca Caragiale - Premiul întâi - o reminiscență din tinerețele pedagogului

... în promonadă și prin bolți ... — Eu, drept să spun, nu v-am văzut de la balul de astă-iarnă... — Iè răspunse tânărul, privind galeș sub ochelari și zâmbind foarte ciudat. Iè! când tonțolea doamna așa delicat și eșpanzibil... și i-au vint un acțes... cu doi ofițiri, mă rog ...

 

Ștefan Petică - La poalele crângului

Ştefan Petică - La poalele crângului La poalele crângului de Ștefan Petică 1900   Pe iarbă verde, cu capul în mâni, pe gânduri. Visez. Dinaintea mea un cosaș zbârnâie un cântec monoton și un toporaș galben întinde petalele lui lacome de sărutări spre mine. E lumină în aer, lumină multă și toate celea sclipesc, desfășoară o bogăție orbitoare de culori. Soarele trimite raze fierbinți cari-ți amintesc momente de profundă senzualitate... Ridic capul. Un nor cenușiu s-a înfipt în albastrul clasic, adânc al cerului, precum se înfige un cuget rău într-o inimă nevinovată. Sunt fericit. Senzații dulci mă năvălesc și pare că mă doboară, atât sunt de multe și atât sunt de intense. Sufletul meu zboară lin spre Dumnezeu, marele Pan, care pe toate le cuprinde și pe toate le simte. De pe mugurii plini de sevă se desprind sărutări sub îmbrățișarea caldă a razelor de soare, și sărutările zboară prin văzduhul clar și trezesc în minte-mi icoane de dragosti apuse. Iubirea veche, mare, puternică reînvie în sufletul meu pribeag. În noaptea accea, ah, cât n-am simțit eu în noaptea aceea! Sunt fiorii omorâtor de dulci ai iubirii senzuale – iubirea mea era ...

 

Alexandru Vlahuță - În fericire

Alexandru Vlahuţă - În fericire În fericire de Alexandru Vlahuță Informații despre această ediție I A fost să mi te-arăți în cale,       Asupră'mi blînd ochii să'ți pleci, În farmecul privirii tale,       Durerile să mi le 'nneci Ș'in trista mea singurătate       A fost să te înduri să vii, Vieții mele 'ntunecate       Stăpînă pururea să fii: — Din șirul basmelor senine,       Mireasa dulce, te-ai deprins, Și drăgălaș pășind spre mine,       Mînuța albă mi-ai întins. Ș'am stat ca un copil cu minte       În fața ta înfiorat, Uimit de-atîtea gînduri sfinte,       De-atît noroc ne mai visat: De mult a noastre inimi poate,       Fără să știm, s'au cunoscut, Căci prea ne-am înțeles în toate,       Din clipa 'n care ne-am văzut. Nici mai cercarăm a ne spune       Cu vorbe vechiul nostru dor; A noastre gînduri de minune       Se 'nțelegeau în limba lor... Ce vorbe-ar fi putut să'nșire       Adîncul rost din ochii tăi, Din calda, umeda privire       Și din surîsul tău dintăi!... Ș'acum, pe gînduri, lîngă tine,       Cînd amuțesc ceasuri întregi, Și cînd te simt, frumos și bine,       Cum mă ...

 

Alexandru Vlahuță - Dormi în pace

Alexandru Vlahuţă - Dormi în pace Dormi în pace de Alexandru Vlahuță Dormi, iubito, dormi în pace. N-am venit să-ți tulbur somnul, Nici să plâng... La ce-am mai plânge pe-adormiții întru Domnul! Am venit să cuget. Uite, nicăiri nu pot mai bine Gândurile să-mi desfășur, și să stau la sfat cu mine În mai bun răgaz. Aicea, simt că-s mult mai înțelept, Ș-ale lumii toate parcă le văd limpede și drept. Cât de clare mi se-nșiră toate din trecut, în minte, Când de-a crucii muche rece îmi lipesc tâmpla fierbinte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . E uscat-acuma țărna ce te copere, și mie Parcă tot nu-mi vine-a crede că ești dusă pe vecie. Uneori te țin departe și mă-ntreb de ce nu-mi scrii... Dornic căutând în cale-ți, parcă tot aștept să-mi vii. A, cât de pustie-i lumea și viața fără tine! Câteodată, stând aicea, la mormântul tău, îmi vine Ca o furie nebună. Ș-aș voi atunci, aproape, Față-n faț-acolea, lângă piatra astei triste groape, Să-mi descind-acela care, cu puternica lui dreaptă, Lumile le cârmuiește, și-n văzduh ...

 

Alexandru Vlahuță - Eternul cântec

... fost pe urmă? Zadarnic! Cuvintele-s tulburi și grele. Se-ntunecă-n juru-mi, și cântecul moare. Nici farmecul celor dintăi micșunele, Nici zâmbetu-ți galeș

 

Alexandru Vlahuță - Liga domnișoarelor romîne

... o floare. El, printre gene dese, grele, Ca 'n somn privirile 'și strecoară — Ce cauți, gingașă fecioară, În preajma suferinții mele? Ea, surîzîndu'i galeș, blînd, Întinde mîna'i delicată, Atinge lanțul... și de-o dată S'aud verigile căzînd, Și robul se ridică domn: El pare-un leu trezit ...

 

Alexandru Vlahuță - Nu-i de-ajuns

Alexandru Vlahuţă - Nu-i de-ajuns Nu-i de-ajuns de Alexandru Vlahuță Publicată în Revista literară , an VI, nr. 17, 9 iunie 1885 Negreșit, ești prea frumoasă. Ce ochi mari !... Ce gură mică !... Cine n-ar putea să-ți zică: Venere din valuri scoasă !... Dar ieșind — sub val viața Ți-ai lăsat-o să se-nece; Căci ca marmura de rece Ți de albă-ți este fața. Și de-aceea nu te mire Că-n serate și petreceri Nici o inimă nu seceri Și nu clatini nici o fire... Cine firea să-și aprindă, Ș-a lui inimă să-și plece La o frumusețe rece, Ca răsfrîntă din oglindă? Cine dorul să-și închine Unei statui ambulante?... Sigur s-o găsi vrun fante Să te-admire, să-ți suspine Și să-și mintă lui și ție; Însă n-ei ști niciodată Dragostea adevărată Ș-a ei dulce nebunie ! Căci n-ai zîmbet, nici privire Dulce, galeșă, fierbinte, Ca să scoți pe om din minte Și să tulburi vreo simțire. Căci atît de nemișcatu-i Chipul tău, și-n ochiu-ți mare Zace-atîta nepăsare, Parcă-i ochiul unei statui ! Orice dor e scris ...

 

Alphonse de Lamartine - Crucelița soției mele

Alphonse de Lamartine - Cruceliţa soţiei mele Crucelița soției mele de Alphonse de Lamartine Traducere de Constantin Stamati O, cruceliță sântă! eu plângând te-am luat De pe-a ei buze arse la cea de-apoi suflare; Simbol dumnezeirei, de ea mie lăsat, Să-mi fie mângâietoare. Cu câte fierbinți lacrimi te spăl, o, cruceliță, De când mi te-au dat mie, ca să te port la sân, Așa cum te purtară amata muceniță A boalelor cu chin! O, Doamne, ce durere simți sufletul meu Când preotul rostiră molitva de iertare, Întocmai ca și maica cântând pruncului său, Cântec de dormitare! Atunci pe a ei frunte speranța se iviră, Pe a soției față grații au seninat, Și pare că și moartea ceva îngăduiră, Al său lacom vânat. Vântul îi clătea părul lung pân’ la pământ, Aruncând câte o viță pe palida ei față, Precum și chiparosul își mută pe mormânt A sa umbră măreață. Din patul ei căzuse una din mânușițe, Iar cealaltă gingaș pe piept o îndoia, Și ridicând la gură draga sa cruceliță, S-o sărute vroia. Ea buzele gătise pentru acel sărutat... Dar cu-acea sărutare sufletul ...

 

Artur Stavri - În fericire

Artur Stavri - În fericire În fericire de Alexandru Vlahuță Informații despre această ediție I A fost să mi te-arăți în cale,       Asupră'mi blînd ochii să'ți pleci, În farmecul privirii tale,       Durerile să mi le 'nneci Ș'in trista mea singurătate       A fost să te înduri să vii, Vieții mele 'ntunecate       Stăpînă pururea să fii: — Din șirul basmelor senine,       Mireasa dulce, te-ai deprins, Și drăgălaș pășind spre mine,       Mînuța albă mi-ai întins. Ș'am stat ca un copil cu minte       În fața ta înfiorat, Uimit de-atîtea gînduri sfinte,       De-atît noroc ne mai visat: De mult a noastre inimi poate,       Fără să știm, s'au cunoscut, Căci prea ne-am înțeles în toate,       Din clipa 'n care ne-am văzut. Nici mai cercarăm a ne spune       Cu vorbe vechiul nostru dor; A noastre gînduri de minune       Se 'nțelegeau în limba lor... Ce vorbe-ar fi putut să'nșire       Adîncul rost din ochii tăi, Din calda, umeda privire       Și din surîsul tău dintăi!... Ș'acum, pe gînduri, lîngă tine,       Cînd amuțesc ceasuri întregi, Și cînd te simt, frumos și bine,       Cum mă ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cântecul de leagăn

... soarelui foc! Spicele de grâu parcă moțăiesc din cap lenevos; Colo-n stejăriș fâlfăie-n văzduh fragedul miros, Noaptea-ncetinel Învălește tot de jur-împrejur, Galeș adiind suflu-i răcoros c-un tainic susur. Paserea pe somn Ș-asterne-nchizând ochiul cel zglobiu, Iar cernitul corb s-ascunde pitiș În zidul ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GALEȘ

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru GALEȘ.

GALIȘ

... GÁLIȘ , - Ă - Ă adj . v . galeș

 

LANGUROS

... LANGURÓS , - OÁSĂ , languroși , - oase , adj . ( Adesea peior . sau ir . ; și adverbial ) Plin de sentimentalism ; galeș

 

TÂNJITOR

... TÂNJITÓR , - OÁRE , tânjitori , - oare , adj . ( Rar ) 1. Care tânjește ( 1 ) ; slab , bolnav . 2. Plin de dor , duios , galeș

 

UMED

... stropit cu un lichid și nu s - a uscat încă ; jilav ; umezit . 2. ( Despre ochi ) Plin de lacrimi , înlăcrimat ; p . ext . lucitor , strălucitor ; galeș