Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:GHICIT, GHICIRE, ÎNVÂRTECUȘ, BĂBĂREASĂ, CAPNOMANȚIE, CARTOMANȚIE, CHIROMANȚIE, DESCIFRA, GÂCI, GHICITOR ... Mai multe din DEX...

GHICI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

GHICÍ, ghicesc, vb. IV. Tranz. 1. A descoperi, a afla, a înțelege ceva (mai mult intuitiv sau prin deducție); a intui, a prevedea, a întrezări. * Loc. adv. Pe ghicite = la întâmplare sau în mod intuitiv. ** A dezlega o ghicitoare. 2. (în superstiții) A prezice cuiva viitorul. [Var.: (reg.) gâcí vb. IV] - Et. nec.

Sursa : DEX '98

 

GHICÍ vb. 1. v. intui. 2. a afla, a descoperi, (rar) a bănui. (Ai \~ ce-am vrut spun.) 3. v. bănui. 4. a dezlega. (A \~ o cimilitură.) 5. a prevesti, a prezice, a proroci, (franţuzism înv.) a devina. (A \~ viitorul cuiva.)

Sursa : sinonime

 

ghicí vb., ind prez. 1 sg. și 3 pl. ghicésc, imperf. 3 sg. ghiceá; conj. prez. 3 sg. și pl. ghiceáscă; imper. 2 sg. ghicéște, neg. nu ghicí

Sursa : ortografic

 

A GHIC//Í \~ésc 1. tranz. 1) A afla prin presupunere; a determina intuitiv sau prin deducție. \~ gândurile cuiva. \~ pe cineva după glas. 2) (ghicitori, șarade, enigme) A pătrunde cu mintea, găsind explicația. 3) A vedea foarte vag (din cauza depărtării, a întunericului etc.); a întrezări; a întrevedea. 2. intranz. (în superstiții) A prezice viitorul (trăgând cărțile, în bobi etc.). /cf. bulg. gadkam

Sursa : NODEX

 

ghicí (-césc, -ít), vb. - A descoperi, a afla, a intui. - Var. (înv.) gîci. Mr. angucescu, angucire. Origine obscură. Pare a fi în legătură cu sl. gadati "a ghici" (Cihac, II, 111; Berneker 288), prin intermediul sl. gada?? "ghicitor" (DAR) sau al bg. gatka "ghicitoare" (Pascu, apud Philippide, II, 714), de unde o formă rom. *gîd(ă)ci sau gîtci, redusă ulterior. Cf. și bg. gatkam "a propune o ghicitoare", gadam "a ghici". Der. de la ghioc, propusă de Laurian și păstrată de Scriban, nu pare posibilă. Der. ghicitor, s.m. (om care prezice viitorul); ghicitoare, s.f. (femeie care prezice viitorul; cimilitură; brîndușă-de-toamnă, Colchicum autumnale); ghicitură, s.f. (cimilitură); ghiceală, s.f. (cimilitură).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru GHICI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 146 pentru GHICI.

Vasile Alecsandri - Cinel-cinel

... june de lângă el. Două steluțe cu raze line Lasat-au cerul plin de lumine Și pe-a ta frunte ele-au căzut. Ghici, drăguliță, că le sărut. Nu ghici-ndată Gingașa fată Și pe ochi dulce fu sărutată. Păstorul zise încă: Cinel, Copilei blânde de lângă el. O vezi închisă, rumenă floare, Cum se ... Cinel, Copilei mândre de lângă el. Albe, rotunde, două-aripioare Ne-ncetat saltă, la cer să zboare, Și tu-n robie le-ai tot ținut. Ghici, drăguliță, că le sărut. Nu ghici-ndată Rumena fată Și pe sân fraged fu sărutată. Note [1] Flăcăii și fetele de la țară petrec serile iernii la șezătoare, propuinându-și cimilituri ...

 

Gelu Vlașin - Garuda

Gelu Vlaşin - Garuda Garuda de Gelu Vlașin să-ți ghicesc mi-a zis moartea rânjind să-ți ghicesc printre liniile frânte din palmă din palma palmelor tale din viața vieților tale să-ți ghicesc hai hai hai să-ți ghicesc odată s-a supărat moartea aruncându-și coasa peste umărul

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bunica (Delavrancea)

... crestată în dinți de pieptene, de la nas în jos. Cum dăschidea poarta, îi săream înainte. Ea băga binișor mâna în sân și-mi zicea: - Ghici... - Alune! - Nu. - Stafide! - Nu. - Năut! - Nu. - Turtă-dulce! - Nu. Până nu ghiceam, nu scotea mâna din sân. Și totdauna sânul ei era plin. Îi sărutam ...

 

Constantin Stamati - Omul și cerul

Constantin Stamati - Omul şi cerul Omul și cerul de Constantin Stamati Iată se urcă luna în carul de lumină, Pe albăstrie boltă a cerului senin, Razele ei sunt blânde, lumina ei îi lină, Ea mângâie ș-alină al omului suspin. Și-i zice: "O, ființă mizeră, pieritoare, Ce ești o jucărie lumeștilor furtuni, Nu mai gândi zadarnic la cele viitoare, Nici la cele trecute, căci sunt deșertăciuni. A ta viață scurtă, lumea te-amăgește, Și tu treci ca o floare, a primăverii fiică, Ș-a mea lumină astăzi pe frunte de-ți sclipește, Iar mâine pe mormântu-ți lânced și galeș pică. Numai pe etern cerul stelele lin săltează, Surâd ca ochii veseli și etern luminează. Vezi balul cest faimos ce ca un vis trecură, Căci jucăușii sprinteni au obosit, s-au dus, Muzica, râsuri, vorbe încet-încet tăcură, Luminile prin lustre pe rând s-au stins. Și vezi cum se lățește tăcerea, trist, adâncă, În sala întru care nu-ncăpea săltători; Ea au rămas deșartă, și numai se văd încă, Căzute de la dame, pe jos, câteva flori. Așa repede timpul și făr’ de îndurare, Trece și vă răpește tot ...

 

Constantin Stamati - Zburătorul la zăbrea

Constantin Stamati - Zburătorul la zăbrea Zburătorul la zăbrea de Victor Hugo Traducere de Constantin Stamati Fetiță amată, de ce șezi închisă În aceste ziduri cu porți ferecate? Și de ce zăbreaua nu o ții deschisă, Să privești la lună pân’ la miez de noapte? Fetiță, deschide-mi, căci mi-i frică tare, Pin tuneric, noaptea, când încep să umble Striga, tricoliciul ș-a morților umbre, Cu mantii de neguri pân-în ziua mare. Fetiță, eu nu sunt sahastru de munte, Ce ne spun de lume ce are să fie, Nici tânăr de-aciea ce își ies din minte, Îndrăgind cucoane ce nu vor să-i știe. Eu nu port nici cârjă, nici ostășești straie, Nici am plete negre, nici am barbă albă, Și a mea suflare atâta-i de slabă, Încât nici o iarbă nu poate să-ndoaie. Decât la prunci visul sunt mai ușor încă, Sunt fiu primăverii, și sunt iarna oaspe, Când fetele sara fac clacă de furcă, Căci atunci mă aflu pe-acolo pe-aproape. Iar în ziuă astăzi un flăcău cu-o fată Se dezmierda fraged și c-o sărutare M-au prins de-o aripă între buzișoare, Unde mă ținură ...

 

George Coșbuc - Nedumerire

... nu? Să mi-o spui de altă dată, C-aș roși, să-mi spui acu - Cumpănește bine toate, Până mâine te socoate; Și de vei ghici

 

Petre Ispirescu - Ciobănașul cel isteț sau țurloaiele blendei

... împărați, tot așa de frumos și de cu minte ca și dânsa. - Fata noastră va lua de bărbat pe acela, zise împărăteasa, care îi va ghici semnele ce are pe trup; altfel nu o mărit, Doamne ferește. Împăratul ascultă de vorbele împărătesei și dete sfară în țară și pe la toate ... nici un cuvințel, merseră la dânsul și între altele îi ziseră: - Atâți fii de domni și de împărați au fost și nimeni n-au putut ghici semnele fetei împăratului, și tocmai dumneata, prietene, o să te găsești mai firoscos? - Omul este dator să-și cerce norocul o dată, de două, mult ...

 

Victor Hugo - Zburătorul la zăbrea

Victor Hugo - Zburătorul la zăbrea Zburătorul la zăbrea de Victor Hugo Traducere de Constantin Stamati Fetiță amată, de ce șezi închisă În aceste ziduri cu porți ferecate? Și de ce zăbreaua nu o ții deschisă, Să privești la lună pân’ la miez de noapte? Fetiță, deschide-mi, căci mi-i frică tare, Pin tuneric, noaptea, când încep să umble Striga, tricoliciul ș-a morților umbre, Cu mantii de neguri pân-în ziua mare. Fetiță, eu nu sunt sahastru de munte, Ce ne spun de lume ce are să fie, Nici tânăr de-aciea ce își ies din minte, Îndrăgind cucoane ce nu vor să-i știe. Eu nu port nici cârjă, nici ostășești straie, Nici am plete negre, nici am barbă albă, Și a mea suflare atâta-i de slabă, Încât nici o iarbă nu poate să-ndoaie. Decât la prunci visul sunt mai ușor încă, Sunt fiu primăverii, și sunt iarna oaspe, Când fetele sara fac clacă de furcă, Căci atunci mă aflu pe-acolo pe-aproape. Iar în ziuă astăzi un flăcău cu-o fată Se dezmierda fraged și c-o sărutare M-au prins de-o aripă între buzișoare, Unde mă ținură ...

 

Anton Pann - Povestea vorbei

Anton Pann - Povestea vorbei Povestea vorbii de Anton Pann Publicată în 1847 Cuprins 1 1. Despre cusururi sau urîciuni 1.1 Despre cusururi sau urîciuni 1.2 Povestea vorbei 1.3 (Spun c-a fost odată un crai oarecare) 2 2. Despre pedanți sau copilăroși 2.1 Despre pedanți sau copilăroși 2.2 Povestea vorbii 3 3. Despre vorbire 3.1 Despre vorbire 3.2 Povestea ăluia 4 4. Despre vorbire iarăși 4.1 Despre vorbire iarăși 4.2 Povestea vorbii 4.3 (O slugă flecară pe unde slujise) 5 5. Despre minciuni și flecării 5.1 Povestea vorbii 5.2 (Un împărat mare către răsărit) 6 6. Despre minciuni iarăși 6.1 Povestea vorbii 6.2 (A fost o-nsoțire ce trăia-n iubire) 7 7. Despre năravuri rele 7.1 Povestea vorbii 1. Despre cusururi sau urîciuni Despre cusururi sau urîciuni Aideți să vorbim degeabă, Că tot n-avem nici o treabă. Fiindcă Gura nu cere chirie, Poate vorbi orce fie. De multe ori însă Vorba, din vorbă în vorbă Au ajuns și la cociorbă. Ș-atunci vine proverbul: Vorba pe unde a ieșit Mai bine să fi tușit. De aceea ...

 

Petre Ispirescu - Fata săracului cea isteață

... Și a treia: Ce aleargă mai iute? Aide, duceți-vă acum. Dară să mai știți una: daca nici unul din voi nu va ghici vreuna din întrebările mele, să știți că unde vă stau picioarele o să vă stea și capetele. Amândoi împricinații se întoarseră la casele lor. Bogătașul ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Neghiniță

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Neghiniţă Neghiniță de Barbu Ștefănescu-Delavrancea A fost odată o babă, bătrână, bătrână. Abia zărea de bătrână ce era. Și mâinile îi umblau la ciorap, iar în gândul ei se ruga la Dumnezeu s-o dăruiască cu un copil, că n-avea decât pe unchiașul ei. Și unchiașul, ba la pădure, ba la arie, ba la târg, iar baba sta singură cuc, că toată ziulica i-ar fi țiuit tăcerea în fundul urechilor dacă n-ar fi strănunat și n-ar fi tușit câteodată. Ba uneori, ca să-și mai ție de urât, tot ea vorbea și tot ea răspundea. Și râdea ea de ea, ca și cum ar fi râs ea de altcineva, înșirând ochiurile pe cârlige. — Ei, ei, ce n-ar plăti un flăcău la bătrânțile noastre! — Cât, de? cât? — Ihi, ihi, mult de tot! — Adică ce, nu te-ai mulțumi și c-o fată mare? — Ba, ce să zic, bine ar fi ș-o fată... — Da, dar la fată vrea zestre. — S-ar găsi, că eu și unchiașul avem ce ne trebuie și nu ne trebuie mult, trei coți de pânză albă și câte ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GHICI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 21 pentru GHICI.

GHICIT

... GHICÍT s . n . Faptul de a ghici . - V. ghici

 

GHICIRE

... GHICÍRE , ghiciri , s . f . Acțiunea de a ghici și rezultatul ei . - V. ghici

 

ÎNVÂRTECUȘ

ÎNVÂRTECÚȘ , învârtecușuri , ( 2 ) s . n . 1. ( În sintagma ) Ineluș - învârtecuș = numele unui joc de copii în care unul dintre jucători trebuie să ghicească la cine se găsește un inel care trece din mână în mână . 2. ( Rar ) Întortochetură . [ Var . : ( reg . ) învârticúș s . n . ] - Învârteci ( înv . " a învârti " < învârti ) + suf . -

 

BĂBĂREASĂ

BĂBĂREÁSĂ , băbărese , s . f . ( Reg . ) Babă ( care descântă sau

 

CAPNOMANȚIE

... CAPNOMANȚÍE s . f . ( Rar ) Pretinsă artă de a ghici

 

CARTOMANȚIE

CARTOMANȚÍE s . f . ( Rar ) Ghicit în

 

CHIROMANȚIE

... CHIROMANȚÍE s . f . Procedeu prin care se poate ghici

 

DESCIFRA

... străină , cu caractere complicate sau cu semne convenționale . 2. Fig . A înțelege ceva obscur , a - i prinde sensul ; a ghici

 

GÂCI

... GÂCÍ , gâcesc , vb . IV . Tranz . V . ghici

 

GHICITOR

... versuri , în care se prezintă sub formă metaforică un obiect , o ființă sau un fenomen , cerându - se identificarea acestora prin asocieri logice ( II 1 ) ; cimilitură . - Ghici

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...