Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:GHIOLD, ÎMBOLDI, ÎMBRÂNCITURĂ, ÎMPINSĂTURĂ, ÎNGHIONTI, BUCHISI, GHIONTI ... Mai multe din DEX...

GHIONT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

GHIONT, ghionți (ghionturi), s.m. (n.) Lovitură dată cuiva cu pumnul sau cu cotul (pentru a-l îmbrânci, a-i atrage atenția etc.); ghiold, brânci^2. - Et. nec.

Sursa : DEX '98

 

GHIONT s. v. îmbrâncitură.

Sursa : sinonime

 

ghiont s. m./s. n., pl. ghionți/ghiónturi

Sursa : ortografic

 

GHIÓN//T \~ți m. Lovitură slabă dată cu cotul sau cu pumnul (pentru a-i atrage atenția cuiva). [Pl. și ghionturi] /Orig. nec.

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruGHIONT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 25 pentruGHIONT.

Ion Luca Caragiale - Ion...

Ion Luca Caragiale - Ion... Ion... de Ion Luca Caragiale Pe un zăduf de nămiez, la un han, cum erau în vremuri hanurile, a poposit un flăcău, drumeț sărac, ostenit și prăfuit. Cum a sosit, răsuflând greu de oboseală, a dat bună vremea la toată lumea și s-a așezat cuviincios pe o laviță, la un colț de masă subt umbrar, unde ospătau călători mulți, care treceau unii la deal și alții la vale; și a cerut hangiului să-i dea și lui un sfert de pâine, brânză și o bărdacă de vin mai ieftior. Stând așa la un loc cu atâția inși, l-au întrebat unul și altul: cum îl cheamă, dincotro vine, încotro se duce, cu ce rost și daraveri, dacă are părinți și rude; în sfârșit, cum fac toți drumeții când se întâlnesc care de pe unde. El le-a răspuns bucuros... că pe el îl cheamă Ion; că mai are o soră gemenă, cu care de mititel nu s-a putut împăca; iar părinții, văzându-i că necontenit se ceartă, și, cu cât cresc, din ce în ce mai rău se ocărăsc ...

 

Cincinat Pavelescu - Lui C. Argetoianu

Cincinat Pavelescu - Lui C. Argetoianu Lui C. Argetoianu de Cincinat Pavelescu I care fuma o țigară primită de la un ziarist grec Când ziaristul o țigară Grecească ți-a făcut ofrandă, N-a bănuit că și ministrul, Fumând-o, face contrabandă. II Aceluiași, de care, în calitate de ministru, depindea aducerea lui C. P. la București, la Curtea de Conturi Știi să mângâi și să dai ghionturi, Dar ia-mă, rogu-te, de păr, Și fă-mă repede să săr Din Curtea de Apel la... Conturi. III Aceluiași, care răspunsese: Când toată viața-ai dat aconturi / Din păr și astă zi chel papuc, / Cum te-aș putea zvârli la Conturi, / Când n-am de ce să te apuc? Când ești un om cu-atât talent Și spirit ai chiar în papuci, De ce nu cauți mai atent? Și vei găsi de ce s-

 

George Coșbuc - Nuntă în codru

... gândăcel . Vin de-ar fi, că cearta vine, Astfel cum s-o zici? Să te superi tu, creștine, Pentru dinții scoși din gură? Pentr-un ghiont și-o-mbrâncitură Cheful să ți-l strici? Și țipau de-a valma-n ramuri, Miile de guri ! N-alegeai, străini și neamuri ...

 

George Coșbuc - Voci din public

George Coşbuc - Voci din public Voci din public de George Coșbuc Cuprins 1 Unul din high-life 2 Vorbește măgarul 3 Exploatații 4 Unul de la Mărcuța Unul din high-life Iar omul în lume se naște Cuminte-ori netot, Și scopul său ultim: să caște. Trudit că vieții nu poate Să-i afle menirea și rostul, Cumintele cască; iar prostul Stă gură căscată la toate — Și-atîta e tot Vorbește măgarul Intrat-ar și-n sfînta cetate Știutul Isus, De nu l-aș fi dus eu pe spate? Clădirăți degeaba sofismul ! Puteam să-l azvîrl de pe mine, Și-adio, Isuse, cu tine! Dar vrui ca să nasc creștinismul. Voi ce-aveți de spus? Exploatații Plec capul puternic, iar jugul Îmi geme pe gît, Dar fără de mine nici plugul, Nici carul! Din negur-adîncă Prin mine se nalță popoare. Eu ar, gîfîind pe răzoare, Ovăzul. Dar caii-l mănîncă, Nu boii.Și-atît. Unul de la Mărcuța Aici sunt nebunii? Și-afară Cuminții? Frumos. S-aude gîlceavă și-ocară, Discută bărbații politici Și toți decadenții fac gură, Pe stradă dau ghionturi și-njură Sergenții și vajnicii critici — Ce lume pe dos ! (

 

Gheorghe Asachi - Clopotul și limba lui

Gheorghe Asachi - Clopotul şi limba lui Clopotul și limba lui de Gheorghe Asachi Ah, ce soartă înfiorată! Zicea clopotul odată Cătră limba ce-l lovea. Ușor lucru ți se pare A urla fără-ncetare Atât vuiet și de ce? Di ce, nu știu, limba-i zice, Aninatu-m-au aice Să-ți dau ghionturi nencetat. Pe frânghie-ntreabă, vere, Ea mă trage cu putere, De-am lovit, am ascultat. Clopotul de la frânghie Di se mișcă vra să știe, Di ce trage cu amar? Dar frânghia răsucită Zice că pre ea învită Însetatul palamar. Palamarul de-altă parte Zice: Popa știe carte Ș-a suna m-au rânduit. Dar, aleu, de-atâta sunet, Gemet, vuiet și răsunet Bietul popa-au asurzit. Di-l întrebi di ce, de unde? El n-aude, nici răspunde, Ce din cap semne făcea, Și pre clopot îl supune Vuietul tot să răsune, Fără a ști macar di

 

Gheorghe Asachi - Oala de aramă și oala de lut

... Ș-înc-o mie urme nu-s Ce-n a lor voiaj s-au dus, Când arama în moale pele Așa foarte-un ghiont au dat, Că-n mănunte hârburele, Gemând, oala s-au stricat. Cu acel mai tare foarte Nu umbla, ci cu mai moale, De nu vrei ...

 

Ioan I. Ciorănescu - Rustică

... vaită că uda-i e ia.     Flăcăul minteanul pe spate i-aruncă     Și-o strânge cu brațul, crezând că-i pe luncă,     Dar fata un ghiont

 

Ion Luca Caragiale - Cum devine cineva revoluționar și om politic...%3F

Ion Luca Caragiale - Cum devine cineva revoluţionar şi om politic...%3F Cum devine cineva revoluționar și om politic...? de Ion Luca Caragiale Un fel de răspuns la această întrebare găsesc în una din vechile mele notițe, care cred că poate interesa pe mulți dintre numeroșii noștri cititori. Din rândurile de mai la vale se va vedea că poate cineva deveni revoluționar și om politic nu numai prin vocațiune, ci și prin noroc. Se va vedea cum, dintr-un copil care era hotărât să se devoteze altarului credinței, poate ieși un brav slujitor al unui altar și mai sfânt — altarul libertăților publice. Pe Niță îl luasem de la mamă-sa, o văduvă săracă, pe procopseală: dorea să se facă popă. Era băiat voinic, blajin și cinstit. Pentru aceasta, câtăva vreme, îmi păru foarte bine că luasem sarcina întreținerii și educației acestui tânăr. Veni însă un moment când nu mă putui căi îndestul că l-am luat de la țară și i-am înlesnit șederea în Capitală. Locuiam în fundul unei mahalale depărtate de centru, tocma spre Obor. Într-o zi îl trimet pe Niță al meu să-mi cumpere cărbuni de la magazia de lângă gară. De la locuința ...

 

Ion Luca Caragiale - O conferință

Ion Luca Caragiale - O conferinţă O conferință de Ion Luca Caragiale S-a hotărât! trebuie sâmbătă să țiu la S.P.M.D.R. o conferență în ședință plenară. Imposibil să scap: am apucat, într-un moment de slăbiciune, să promit junei mele amice din tinerețe, madam Parigoridi — este pentru mine o chestiune de conștiință, de onoare, de inimă. Eu țiu la madam Parigoridi, fiindcă și dumneei ține la mine. De atâta vreme suntem buni prietini, și nici un nor n-a venit să întunece... în sfârșit, ce să mai vorbim? îmi zice: „nene Iancule". Asta, ce-i drept, nu-mi prea place... Când eram sufler la teatru, acu vreo patruzeci de ani, damele aveau obicei să-mi zică „Iancule", ba, unele, chiar „mă Iancule" — nici un respect! Apoi, au mai trecut așa cam douăzeci de ani, îmi ziceau „domnule Iancule". Când am ajuns director, îmi ziceau „stimate domnule director..." Acu, după alți vreo douăzeci, toate — adică toate câte-mi mai sunt prietine — din „nene Iancule" nu vor să mai mă scoată. Toată lumea în serviciu public înaintează — numai eu, din zece-n zece ani, regulat, degradat! De ...

 

Ion Creangă - Soacra cu trei nurori

Ion Creangă - Soacra cu trei nurori Soacra cu trei nurori de Ion Creangă Publicată în Convorbiri literare , 1875 Era odată o babă, care avea trei feciori nalți ca niște brazi și tari de virtute, dar slabi de minte. O răzeșie destul de mare, casa bătrânească cu toată pojijia ei, o vie cu livadă frumoasă, vite și multe păsări alcătuiau gospodăria babei. Pe lângă acestea mai avea strânse și părăluțe albe pentru zile negre; căci lega paraua cu zece noduri și tremura după ban. Pentru a nu răzleți feciorii de pe lângă sine, mai dură încă două case alăture, una la dreapta și alta de-a stânga celei bătrânești. Dar tot atunci luă hotărâre nestrămutată a ținea feciorii și viitoarele nurori pe lângă sine — în casa bătrânească — și a nu orândui nimic pentru împărțeală până aproape de moartea sa. Așa făcu; și-i râdea inima babei de bucurie când gândea numai cât de fericită are să fie, ajutată de feciori și mângâiată de viitoarele nurori. Ba de multe ori zicea în sine: "Voi privighea nurorile, le-oi pune la lucru, le-oi struni și nu le-oi lăsa nici ...

 

Ion Creangă - Ivan Turbincă

Ion Creangă - Ivan Turbincă Ivan Turbincă de Ion Creangă 1880 Era odată un rus, pe care îl chema Ivan. Și rusul acela din copilărie se trezise în oaste. Și slujind el câteva soroace de-a rândul, acuma era bătrân. Și mai-marii lui, văzându-l că și-a făcut datoria de ostaș, l-au slobozit din oaste, cu arme cu tot, să se ducă unde-a vrea, dându-i și două carboave de cheltuială. Ivan atunci mulțumi mai-marilor săi și apoi, luându-și rămas bun de la tovarășii lui de oaste, cu care mai trase câte-o dușcă, două de rachiu, pornește la drum cântând. Și cum mergea Ivan, șovăind când la o margine de drum, când la alta, fără să știe unde se duce, puțin mai înaintea lui mergeau din întâmplare, pe-o cărare lăuntrică, Dumnezeu și cu Sfântul Petre, vorbind ei știu ce. Sfântul Petre, auzind pe cineva cântând din urmă, se uită înapoi și, când colo, vede un ostaș mătăhăind pe drum în toate părțile. — Doamne, zise atunci Sfântul Petre, speriat: ori hai să ne grăbim, ori să ne dăm într-o parte, nu cumva ostașul cela să ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruGHIONT

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentruGHIONT.

GHIOLD

... GHIOLD , ghiolduri , s . n . ( Reg . ) Ghiont . - Probabil contaminare între ghiont

 

ÎMBOLDI

ÎMBOLDÍ , îmboldesc , vb . IV . 1. Tranz . A împunge un animal cu prăjina , cu bățul , cu nuiaua sau , p . ext . , a lovi un animal cu bățul , cu nuiaua spre a - l îndemna la mers , la tras . 2. Tranz . Fig . A îndemna , a împinge pe cineva la o acțiune ; a stimula . 3. Refl . recipr . și tranz . A ( se ) lovi cu coatele , a ( - și ) da ghionturi sau brânci ; a ( se ) îmbrânci . - În +

 

ÎMBRÂNCITURĂ

... ÎMBRÂNCITÚRĂ , îmbrâncituri , s . f . Faptul de a ( se ) îmbrânci ; împinsătură ( violentă ) , ghiont

 

ÎMPINSĂTURĂ

... ÎMPINSĂTÚRĂ , împinsături , s . f . ( Rar ) Ghiont

 

ÎNGHIONTI

ÎNGHIONTÍ , înghiontesc , vb . IV . Tranz . și refl . recipr . A ( se ) lovi cu cotul sau cu pumnul , a ( - și ) da ghionți ; a ( se ) ghionti . [ Var . : înghioldí vb . IV ] - În +

 

BUCHISI

BUCHISÍ , buchisesc , vb . IV . ( Pop . și fam . ) 1. Tranz . , intranz . și refl . A face un lucru cu mare caznă și migală , fără spor . 2. Tranz . și intranz . A citi sau a învăța ceva cu efort și cu migală ; a buchirisi . 3. Tranz . Fig . A bate pe cineva ( dându - i pumni , ghionți ) . [ Var . : buchisá vb .

 

GHIONTI

GHIONTÍ , ghiontesc , vb . IV . Tranz . și refl . recipr . A ( - și ) da ghionți ; a ( se )