Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:AMOROSO, DELICATEȚE, DRĂGĂLĂȘENIE, DUIOȘIE, GRAȚIE, GRAȚIOS, SUAV, SUAVITATE, TANDREȚE, TANDRU ... Mai multe din DEX...

GINGĂȘIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

GINGĂȘÍE, gingășii, s.f. 1. Calitate a ceea ce este gingaș, plăpând, firav, delicat, fin^1; frăgezime, grație, delicatețe. ** Manifestare plină de delicatețe, de sensibilitate, de duioșie. 2. Însușirea unei plante de a nu putea rezista frigului sau căldurii excesive. - Gingaș + suf. -ie.

Sursa : DEX '98

 

Gingășieindelicatețe, nedilicatețe

Sursa : antonime

 

GINGĂȘÍE s. 1. v. delicatețe. 2. tandrețe. (\~ lui am simțit-o cu emoție.)

Sursa : sinonime

 

gingășíe s. f., art. gingășía, g.-d. art. gingășíei; pl. gingășíi, art. gingășíile

Sursa : ortografic

 

GINGĂȘÍ//E \~i f. 1) Caracter gingaș; duioșie. 2) Comportare gingașă. /gingaș + suf. \~ie

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru GINGĂȘIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 33 pentru GINGĂȘIE.

Paul Zarifopol - Delicate lucruri vechi

... că el o iubește. Însă doctorul Codrescu nimic! El face analiză. 0 face până la deplorabila încheiere: am pentru dumneata un sentiment curios. Delicios de gingășie este acest flirt moldovenesc de pe vremuri cu mata și cu duduie. Este aici prilej de a regreta încă o dată aplatizarea acestor ...

 

Alexandru Vlahuță - Pentru ochii tăi răpit-ai...

Alexandru Vlahuţă - Pentru ochii tăi răpit-ai... Pentru ochii tăi răpit-ai... de Alexandru Vlahuță Publicată în Convorbiri literare , an XIV, nr. 9, 1 decembrie 1880 Pentru ochii tăi răpit-ai Foc din stele și din soare, Pentru buza ta furat-ai De la roz' a ei coloare. Gingășia, frăgezimea Ce se joacă pe-al tău sîn, E plăcută, dar furată, Ai furat-o de pe crin. Rîsul, nevinovăția De la îngeri le-ai furat. Ai răpit tot ce-a fost farmec Din seninul nepătat. Glasul tău de privighetoare, Glasul mierlei mult plăcut L-ai răpi și cînți cu dînsul, Ș-a rămas codrul tăcut. ................................ Înțeleg. Astea-s podoabe; Dar din inimioara mea Ce podoabă-ți poți tu face, De-ai răpit-o și pe

 

Dimitrie Anghel - Moartea narcisului

Dimitrie Anghel - Moartea narcisului Moartea narcisului de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul , 5 februarie 1906 Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Trăiește încă floarea frumoasă de ieri sară, Surîde lîngă mine, pe-o margine de cupă; Căci eu îi port de grijă cu drag, ca să nu moară, În amintirea mînii ce s-a întins s-o rupă. Trăiește încă floarea, dar inima mea bate, Văzînd-o cum pălește din ce în ce mai tare. Sunt alte flori desigur mai mîndre și bogate; Dar numai eu știu taina Narcisului ce moare. Trăiește floarea încă, dar mîne-ncet va plînge Alăturea de cupă, petală cu petală, Și flacăra ce arde în mine se va stinge, Ca focul care-l uită pe vatră o vestală... II Mă urmărește floarea într-una, și mi-i teamă, Iar inima-mi se strînge de-o grijă nențeleasă; Mă urmărește-ntr-una, și pare că mă cheamă, Ca o ființă scumpă ce sufere, acasă.   Mă dojenește dulce, și lung mi-aține drumul, Trimite după mine neliniștita floare : Sfioasă își trimite pe urma mea parfumul, Ș-atunci mă-ntorn acasă învins ca de-o mustrare. Învins mă-ntorn ...

 

Matei Milu - Asupra istericalilor

Matei Milu - Asupra istericalilor Asupra istericalilor de Matei Milu Informații despre această ediție     O boală nouă ivită,     În modă acum ișită,     Stîrnită de flocane,     Ce-i zic istericale.     Aceasta patimă grecească     La țigance este firească.     Iar grecele o au de gingășii     Să se zbuciume ca d-epilepsii.     Apoi și din moldovence     Ca să samene a grece,     Și ele se fac c-amețescu,     Socotind ca să arate delicate,     Fără pricină, de-orice cad leșinate,     Să afumă cu pene     Pe subt nas, ochi și gene.     Dar spre acești patimi vindecari     Ne face gazeta înștiințari,     De o doftorii ispitită,     Acum în public prevestită.     În vreme cînd năbădaica vine     Să aibă bărbatul un bici bun la sine     Și la c... să-i deie una sută bine     Șăptezăci sau noăzăci și unul la vine,     Cinzăci, șăsăzeci la spati,     Să o umple de sănătati.     Cu aceasta pre mult să folosăscu,     Grece, moldovence să tămăduiescu ;     Iar la țigance să nu ispitească,     Fiind boala la ele

 

Ion Luca Caragiale - Cronica fantastică

... ușa căruia se văd încrucișate două cotoare de lemn de banan - emblemă ce reprezintă libertatea-n alegeri - este așa numita de chinezi Muma Tutulor. Câtă gingășie în nume chiar. Sunt foarte picanți Chinezii într-ale lor. Priviți dincoace, pe poartă, această imagine alegorică: Plin de sudoare și despoiat, un chinez, condamnat ...

 

Ion Luca Caragiale - Teatrul cel Mare - "Urâta satului"

... societară în Teatrul cel mare, d-abia acum iese pentru întâia oară în această stagiune pe scenă. Are un organ plăcut și cânta cu multă gingășie și gust, așa că, de la întâiele măsuri, s-a arătat a fi vrednică elevă a d-lui Ștefănescu ...

 

Alecu Russo - Poezia poporală

... spirit, care se traduce în mii de cugetări fine și înțelepte, o simțire adâncă de dragoste pentru natură și o limbă armonioasă, care exprimă cu gingășie și totodată cu energie toate aspirările sufletului, toate iscodirile minții. Să luăm de exemplu aceste versuri dintr-o baladă: Viața omului Floarea câmpului! Câte flori ...

 

Mihai Eminescu - Părintele Ermolachie Chisăliță

... Cotcodac, și pe tine, Neagule a lui Șolomon. Iară asemenea unui chip nepieritor prin chipuri omenești și trecătoare, asemenea unui cârnațiu făcut cu gingășie între cartaboșii cei mari, strălucește un tânăr viteaz în întunecata mulțime. Tânăr plin de speranță, el salută cu entuziasm pericolul și fericita* victorie. El a ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Prolog

Ion Budai-Deleanu - Ţiganiada:Prolog Prolog Să fie preceput ș-alte neamuri a Europei prețul voroavei și dulceața graiurilor bine rânduită, adecă ritĂ²rica și poesia, cum au înțălesu-o elinii și romanii, o! câți erĂ²i slăviți să ar ivi dintre vĂ rvari, sau doară din cei ce să numea sălbateci, pe carii oameni luminați, lipsind, întru neamul lor și pe vremile când au trăit, un Omèr ș-un Virghil, vecinică i-au acoperit nepomenire. Ș-unde era Ector, cel a Troii naltă sprijană, și Ahil, tăria și zidul grecilor, de nu să ar fi născut cântărețul Omèr? Deci nu pentru că numai Ellada și Roma au putut naște oameni înalți și viteji luminați, ne mirăm cetind viețile slăviților eroi elinești și romani, ci mai vârtos pentru că Ellada și Roma au crescut oameni întru podoaba și măestria voroavei deplin săvârșiți, carii cu supțirimea și gingășia condeiului său, au știut într-atâta frumsăța pe eroii săi, cât noi astezi, necunoscând pe alții asemene, ne uimim de mare-sufleția, naltă-cugetarea, bărbăția ș-alte vărtuți a lor, și doară nu luĂ²m sama că mai mare partea întru aceasta este ...

 

Petre Ispirescu - Broasca țestoasă cea fermecată

Petre Ispirescu - Broasca ţestoasă cea fermecată Broasca țestoasă cea fermecată de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat, și el avea trei feciori. Când le-a venit și lor vremea de însurătoare, le-a zis împăratul: - Dragii mei copii, v-ați făcut mari; mergeți de vă căutați ursitele, ca să intrați și voi în rândul oamenilor. - Vorbele tale, tată, sunt pentru noi ca o icoană la care ne închinăm, răspunseră copiii și, după ce îi sărutară mâna, se gătiră, care mai de care, să plece mai curând. Fiul cel mare se îmbrăcă cu hainele ce le avea el mai bune, luă oaste cu dânsul și bănet de ajuns. Mergând spre răsărit, ajunse la curtea unui împărat care avea o fată, singură la părinți. O peți de la tatăl ei, împăratul, și învoiala se și făcu. Asemenea și cel mijlociu, după ce se dichisi și el cum știu mai bine, plecă și el înspre apus. Ajunse și el la curtea unui alt împărat, carele asemenea avea o fată. Făcură vorba, și iute, iute, se logodi și el cu dânsa. Pe fiul cel mai mic, însă, nu- ...

 

Petre Ispirescu - Zâna zânelor

... într-un colț al cămărei, șapte piei de bufnițe, aruncate una peste alta. Se miră tată-său, se miră mumă-sa de așa frumusețe și gingășie, ce nu mai văzuseră de când erau ei. Ziua de nuntă a fratelui celui mai mare viind, se duse și fiul ce mic ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GINGĂȘIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru GINGĂȘIE.

AMOROSO

... AMORÓSO adv . ( Indică modul de executare al unei bucăți muzicale ) Cu gingășie

 

DELICATEȚE

... DELICATÉȚE , delicateți , s . f . Însușirea a ceea ce este delicat ; finețe , gingășie

 

DRĂGĂLĂȘENIE

... DRĂGĂLĂȘÉNIE , drăgălășenii , s . f . Gingășie

 

DUIOȘIE

... DUIOȘÍE , duioșii , s . f . 1. Simțire gingașă , delicată , pornită din inimă ; gingășie

 

GRAȚIE

... GRÁȚIE , grații , s . f . 1. Drăgălășenie , finețe , gingășie demonstrate de o ființă în mișcări , atitudini etc . ; atracție particulară pe care o provoacă cineva sau ceva prin aspect , mișcare etc . ; farmec . 2. Bunăvoință , preferință ...

 

GRAȚIOS

... GRAȚIÓS , - OÁSĂ , grațioși , - oase , adj . 1. Plin de grație ( 1 ) , de gingășie

 

SUAV

... SUÁV , - Ă , suavi , - e , adj . Care produce o impresie de gingășie

 

SUAVITATE

... SUAVITÁTE s . f . Însușirea a ceea ce este suav ; delicatețe , gingășie

 

TANDREȚE

... TANDRÉȚE s . f . Afecțiune plină de duioșie , de delicatețe , de gingășie

 

TANDRU

... TÁNDRU , - Ă , tandri , - e , adj . Care manifestă sau denotă tandrețe , plin de duioșie , de gingășie