Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:GROS-PLAN, ȚURCAN, GROSUȚ, BOTGROS, BUTUC, CARTON, COARDĂ, ODGON, PAR, PIPĂ ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului GROS: GROȘ.

 

GROS - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

GROS^1, GROÁSĂ, groși, groase, adj., GROS adv., s.n., GROS, groși, s.m. I. Adj. 1. (Despre corpuri cilindrice) Care are diametrul sau circumferința mai mari decât dimensiunile obișnuite. Trunchi gros. * Intestinul gros = parte a tubului digestiv cu secțiunea mai mare cuprinsă între ileon și anus. ** (Despre ființe sau despre părți ale corpului lor) Dezvoltat mult în lățime. ** (Pop.; la f.) Gravidă, însărcinată. 2. Care are volum mare, care depășește prin volum dimensiunile obișnuite; voluminos. Carte groasă. * Expr. Gros la pungă = bogat. ** (Despre litere) Care este mai lat decât literele obișnuite. 3. Mare, în sens vertical, de la suprafață în adâncime sau de la suprafață până la bază. Strat gros. * Expr. Gros la (sau de) obraz = a) obraznic; b) nesimțit. Gros la piele sau cu pielea groasă = nesimțit. Gros la (sau în) ceafă sau cu ceafa groasă = bădăran. ** Care este țesut^2 din fire groase ( I 1). Haină groasă. 4. (Despre fluide) Care curge sau se împrăștie greu; dens. ** Fig. (Despre întuneric, umbră, ceață etc.) Adânc, compact. II. Adj. Fig. 1. (Despre voce, glas, sunete, adesea adverbial) Adânc, grav. 2. (Înv.) Grosolan, bădăran; incult; care trădează pe omul bădăran sau incult. III. Adv. 1. (Pop. și fam.) Mult, din plin, din belșug. Câștigă gros. 2. (Înv.) În linii mari, superficial, în mod grosolan. IV. S.n. 1. Partea cea mai numeroasă dintr-o colectivitate, dintr-un ansamblu de obiecte, de fenomene (de același fel); greu. * Loc. adv. Din gros = în cantitate mare, din belșug. 2. (Pop. și fam.) Închisoare. V. S.m. (Reg.) Buștean, trunchi; bârnă (groasă). - Lat. grossus.

Sursa : DEX '98

 

GROS^2, groși, s.m. Măsură folosită în comerț pentru mărfuri sub formă de obiecte mici de același fel, egală cu 12 duzini, adică 144 de bucăți. * Mic gros = depozit care livrează mărfuri în cantități comerciale. - Din germ. Gros.

Sursa : DEX '98

 

Grossubțire, pițigăiat

Sursa : antonime

 

GROS s. v. arest, buștean, butuc, buturugă, ciot, închisoare, obadă, ocnă, penitenciar, pușcărie, temniță.

Sursa : sinonime

 

GROS adj., s. v. bădăran, grosolan, ignorant, incult, mitocan, mârlan, mârlănoi, mocofan, mojic, necivilizat, necultivat, neinstruit, neînvățat, nepoliticos, ordinar, prost, simplu, țărănoi, țoapă, țopârlan, vulgar.

Sursa : sinonime

 

GROS adj., s. 1. adj. v. gras. 2. adj. mare, voluminos. (Un tom, un dosar \~.) 3. s. mulțime, (înv. și pop.) mijloc, (înv.) greime, greu, temei, toi. (\~ul armatei.) 4. adj. v. borcănat. 5. adj. v. dens. 6. adj. v. adânc. 7. adj. v. călduros. 8. adj. adânc, grav, jos, profund, (fig.) cavernos. (O voce \~oasă; un timbru \~.)

Sursa : sinonime

 

gros adj. m., pl. groși; f. sg. groásă, pl. groáse

Sursa : ortografic

 

gros (buștean, bârnă) s. m., pl. groși

Sursa : ortografic

 

gros (majoritate, închisoare) s. n.

Sursa : ortografic

 

GROS^3 n. Parte mai numeroasă, mai mare din ceva (dintr-un colectiv, dintr-un ansamblu de obiecte, dintr-o lucrare etc.). /<lat. grossus

Sursa : NODEX

 

GROS^2 groásă (groși, groáse) (în opoziție cu subțire) 1) (despre corpuri cilindrice) Care are circumferință și diametru mare. Stâlp \~. 2) (despre ființe sau despre părțile corpului lor) Care are multă grăsime; gras. * (A fi) \~ de (sau la) obraz a) (a fi) nerușinat; b) (a fi) nesimțit. 3) pop. (despre femei) Care este gravidă; însărcinată. 4) (despre obiecte) Care are un volum mare; voluminos. * \~ la pungă cu mulți bani; bogat. 5) (despre corpuri) Care are dimensiunea mare între bază și suprafață. 6) Care are dimensiunea secțiunii transversale în plan orizontal mare. Perete \~. 7) (despre țesături) Care este țesut din fire cu diametru mare. 8) (despre fluide) Care curge sau se împrăștie greu. 9) (despre medii) Care este foarte compact; de nepătruns; des; dens. Ceață groasă. Umbră groasă. 10) (despre voci, sunete etc.) Care este produs de oscilații cu frecvență joasă; profund; jos; grav. /<lat. grossus

Sursa : NODEX

 

GROS^1 adv. pop. fam. În cantitate mare; mult. * Din \~ din plin; din belșug. /<lat. grossus

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruGROS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 287 pentruGROS.

Vasile Alecsandri - Răzbunarea lui Statu-Palmă

... și codri, ducând viscol, ducând larmă, Plopul nalt l-a lui suflare ca o creangă se mlădie, Ulmul cade, fagul crapă și stejarul gros se darmă.    El pătrunde prin desime, trece iute prin zăvoaie, Și sub brațul său puternic totul pârâie, trăsnește, Tot se rumpe, se răstoarnă, se sucește ...

 

Vasile Alecsandri - Ghemiș

Vasile Alecsandri - Ghemiş I Frunză verde de-aluniș: Tace cucul la răriș, La răriș, la cărpeniș De frica celui Ghemiș, Că de-i mic și ghemuit, Are fața de-ngrozit, Și de-i mare cât un ghem, [1] Turcii toți de el se tem. Cât a fost vara de mare, El a mas pe la coșare Cu vânăta cea frumoasă, Iapă scurtă și vânoasă, Cu dungi negre pe spinare, Și scântei de foc în nare. Ea-i ogarcă pe sub foale, [2] Cât aleargă, nu domoale Și-i lăcustă săritoare... Unde-o vede Ghemiș moare! Într-o zi Ghemiș punea Șapte buți alăturea, Cu vânăta le sărea, Pe vânăta o spetea! Iar Ghemiș ca un nebun O lega de un alun Și trei zile o plângea, Nici că se mai mângâia! Apoi, mări, se-ndrăcea, Colea-n vale se ducea, O falangă-n drum scotea, [3] Pe drumeți pe toți bătea Ca să-i spuie de știa Dacă-n lume cunoștea Alt fugar ca vânăta, Să-i se dreagă inima. Când la urma tuturor, Iat-un biet de cerșetor. [4] În spinare cu desag Și în mână c-un toiag. Iar Ghemiș cum îl vedea, ...

 

Vasile Alecsandri - Mihu copilul

Vasile Alecsandri - Mihu copilul I La dealul Bărbat, Pe drumul săpat, Merge hăulind, Merge chiuind Mihu copilaș, Mândru Păunaș, Păunaș de frunte, Copilaș de munte. [1] Merge el cântând, Din cobuz sunând, [2] Codrii dezmierdând Din cobuz de os Ce sună frumos. Merge cel voinic Pe-un murgușor mic Prin mezul nopții, Prin codrul Herții. [3] Mult e frunza deasă, Noaptea-ntunecoasă, Și calea pietroasă! Dar când se urca Și murgul călca Piatra scăpăra, Noaptea lumina, Noaptea ca ziua. Merge, mări, merge, Ș-urma li se șterge Printre frunzi căzute Pe cărări pierdute. Merge tot mereu Voinicelul meu, Din frunze pocnind, Codrii vechi trezind Și mereu grăind: ,,Hai, murgule, hai, Pe coastă de plai, Ce lași tu drumul Ș-apuci colnicul? Ori zaua te-apasă, [4] Ori șaua te-ndeasă, Ori frâul cu fluturi, Ori scumpele rafturi, Ori armele mele Ce lucesc ca stele, De duci așa greu Trupușorul meu?" ,,Zaua nu mă-ndeasă, Șaua nu m-apasă, Frâul nu mă strânge, Chinga nu mă frânge, Dar ce mă apasă Și-n drum nu mă lasă, Că s-ațin pe-aici Patruzeci și cinci, Cincizeci fără cinci De haiduci levinți [5] Duși de la părinți De când erau mici ...

 

Ion Luca Caragiale - Lună de miere

... invers, ca un pendant arhitectonic, este un bărbat oacheș de vreo treizeci de ani, voinic și frumos, totuși cu o expresie foarte blândă. Domnul cel gros — care acuma și-a găsit pernița și s-a culcat, ghemuit pe jumătatea banchetei, cu fața la perete cum s ... vremea ei; un tip picant, și niște ochi scânteietori plini de vioiciune și de viclenie. Îndată ce și-a culcat pe domnul cel gros, cocoana se urcă pe banchetă și dă la loc perdeluța peste lampă. În toată vremea asta, eu mă fac că dormitez trăgând cu ochiul pe ... cea tânără, cine știe cum, din somn, a alunecat de pe bancheta ei și a lovit cu picioarele pe domnul cel gros, care s-a deșteptat speriat și el. Ce e însă curios e că toți din compartiment ne-am deșteptat; numai tânărul domn doarme ...

 

Ion Luca Caragiale - Luna de miere

... invers, ca un pendant arhitectonic, este un bărbat oacheș de vreo treizeci de ani, voinic și frumos, totuși cu o expresie foarte blândă. Domnul cel gros care acuma și-a găsit pernița și s-a culcat, ghemuit pe jumătatea banchetei, cu fața la perete cum s-ar ... vremea ei; un tip picant, și niște ochi scânteietori, plini de vioiciune și de viclenie. Îndată ce și-a culcat pe domnul cel gros, cocoana se urcă pe banchetă și dă la loc perdeluța peste lampă. În toată vremea asta, eu mă fac că dormitez trăgând cu ochiul pe ... cea tânără, cine știe cum, din somn, a alunecat de pe banchetă ci și a lovit cu picioarele pe domnul cel gros, care s-a deșteptat speriat și el. Ce e însă curios e că toți din compartiment ne-am deșteptat; numai tânărul domn doarme ...

 

Emil Gârleanu - Ochiul lui Turculeț

... pomenit cu Turculeț că vine să-mi vorbească. Dar întâi să ți-l descriu. Închipuie-ți un băietan încă o dată mai înalt și mai gros ca mine, bălan, cu niște buze cărnoase, cu fața rotundă, ce, dimpreună cu părul cârlionțat, ieșea de sub pălăria mare, purtată pe ceafă, ca o ... de pe un raft, trimițându-le să zboare până jos. Câteva cucoane ce erau înăuntru se făcură nevăzute. M-am îndreptat către stăpân, un neamț gros cu ochelari, pe care-l cunoșteam, și i-am spus să-i puie băiatului un ochi. Turculeț se apropie și adăugă sfătuitor: — Da vezi ...

 

Emil Gârleanu - Ucigașul

... credea să moară Dămian, așa, dintr-o lovitură, și-mi spusese, acolo, pe loc, să-l las pe dânsul să facă cele câteva luni de gros, că el tot îi bătrân și eu muncesc mai din greu acasă, și ajut mai mult mămucăi. Și eu am lăsat să fie așa, că ... pe la spate. Și dacă a murit, Dumnezeu să-l ierte. Da eu tot nu puteam să trăiesc să știu pe tătuca în gros pentru mine, că m-ar fi muncit gândul. Bătrâna bocea mai tare. Moșneagul își șterse fruntea de sudoarea ce-i picura pe față. Ceilalți rămăseseră ...

 

Ion Luca Caragiale - O blană rară

Ion Luca Caragiale - O blană rară O blană rară de Ion Luca Caragiale E ger și ceață... ceață-nghețată... o vreme, să nu scoți un câine afară. Lumina fanarelor, roșie, e îmbrobodită într-o stranie aureolă irizată. În gangul palatului d-lui Psaridi, mare proprietar, arde, clipind arare, o mare lampă electrică cu arc, e ca un vis albastru și rece de poet dezgustat. Pe ferestrele mari, mate de abureală, ale palatului — ce cald trebuie să fie înăuntru! — ies, rupând pâcla groasă în bande largi și drepte, lumină și sunete armonioase și alegre. E un bal sus! Un ceas despre ziuă, și încă intră trăsuri închise pe gang. Aha! iată doamna Cuțopolu! iată cea mai splendidă, cea mai infatigabilă dintre elegantele bucureștene! E o arătare ca din povești... O rochie de catifea vânetă-deschis ca opalul... Pe cap, pe umeri, pe gât, pe brațe, în degete, în urechi, o avere, o avere întreagă în pietre scumpe! De unde vine această scânteietoare apariție? De la Capșa... A fost la Teatrul Național. A luat apoi la patisierul Ă  la mode, en petite chambrĂ©, un pahar de șampanie... și acum vine la amica sa madam Psaridi ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Palatul de cleștar

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Palatul de cleştar Palatul de cleștar de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Cam pe la începutul vremilor, până unde praștia minții nu azvârle, se povestește, așa, ca din scorneală, că omul era croit din alte foarfeci și cioplit din altă bardă. Tot cu mâini și cu picioare era și pe-atunci, tot cu ochi și cu urechi, tot cu nasul deasupra gurii și cu călcâiele la spate, dar de învârtea copacul smuls din rădăcină și mi-ți izbea la mir leii pustiilor, dihăniile cădeau tumba, cu labele în sus, marghiolindu-se a moarte. Apele curgeau la vale și munții se ridicau în sus. Nu se pomeneau flori pe cer și stele pe pământ — ca pe la pârdalnicii noștri de stihari —, dar multe nu erau așa după cum sunt. Împărații de mureau în luptă de buzdugan, bine, iar de nu, li se uitau de zile. Numai dacă barba le mătura țărâna la nouă coți în urmă, chemau pe unul din feciori, pe cel mai viteaz și mai cu minte, și-i dăruiau naframa, inelul, paloșul, stema și gonaciul, ca să poată împărăți și război în locul lor. Apărarea și dreptatea atârnau de tăișul paloșului. Cu ...

 

Constantin Negruzzi - Cârjaliul

... și Sofiano au rămas cei de pe urmă pe malul turcesc. Cârjaliul, ce să rănise de cu seara, era acum în carantină. Contoguni, fiind foarte gros, se răni de o suliță în pântece. El c-o mână a ridicat sabia, cu ceealaltă a apucat sulița dușmănească, a ... neobicinuită putere firească; o cealma pestriță îi înfășură d-a curmezișul capul; o cingătoare lată împrejura talia lui supțire; o dulamă de postav gros, vânăt, creții înguști a cămășii, ce-i cădea mai sus de genuchi, și frumoșii iminii alcătuia restul îmbrăcămintei lui. Chipul său era fudul ...

 

Ion Grămadă - O noapte de groază

... îndepărtară. De acolo, din pat, căutam să prind cu urechea trosnetul pașilor ca să știu în ce parte se îndreaptă, dar din pricina omătului celui gros, n-am putut. Cât voi fi stat așa, nu știu, dar, de la o vreme, nemaiauzind nimic, mă furișai încet pe lângă pereți și trasei ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruGROS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentruGROS.

Exodul Capitol 19

... Moise a spus Domnului cuvintele poporului. 9 Și Domnul a zis lui Moise: ,,Iată, voi veni la tine într-un nor gros, pentruca să audă poporul cînd îți voi vorbi, și să aibă totdeauna încredere în tine.`` Moise a spus Domnului cuvintele poporului. 10 Și ... gata în trei zile; să nu vă apropiați de vreo femeie.`` 16 A treia zi dimineața, au fost tunete, fulgere, și un nor gros pe munte; trîmbița răsuna cu putere, și tot poporul din tabără a fost apucat de spaimă. 17 Moise a scos poporul ...

 

Ezechiel Capitol 41

... coți și în lățime douăzeci de coți; și mi -a zis: ,,Acesta este Locul prea sfînt!`` 5 A măsurat zidul casei: gros de șase coți, și lățimea odăilor lăturalnice de jur împrejurul casei, patru coți. 6 Odăile lăturalnice erau unele peste altele, în număr de treizeci, așezate ... jur împrejur. 12 Clădirea din fața locului gol, din partea de apus, avea o lățime de șaptezeci de coți, un zid de cinci coți de gros de jur împrejur, și era lung de nouăzeci de coți. 13 A măsurat și casa, care avea o lungime de o sută de ...

 

Judecatorii Capitol 20

... 38 După un semn asupra căruia se învoiseră cu bărbații lui Israel, cei dela pîndă aveau să facă să se înalțe din cetate un fum gros. 39 Atunci bărbații lui Israel s`au întors în luptă. Beniaminții le omorîseră aproape treizeci de oameni, și ziceau: ,,Negreșit, iată -i bătuți înaintea noastră ...

 

Exodul Capitol 16

... că Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.`` 13 Seara, au venit niște prepelițe și au acoperit tabăra; și, dimineața, s`a așezat un strat gros de rouă în jurul taberii. 14 Cînd s`a luat roua aceasta, pe fața pustiei era ceva mărunt ca niște grăunțe, mărunt ca ...

 

2 Samuel Capitol 22

... foc mistuitor ieșea din gura Lui: cărbuni aprinși țîșneau din ea. 10 A plecat cerurile, și S`a pogorît: un nor gros era subt picioarele Lui. 11 Călărea pe un heruvim, și sbura, venea pe aripile vîntului; 12 era înconjurat cu întunerecul ca și cu un cort ...

 

1 Imparati Capitol 12

... vorbit astfel: ,Tatăl tău ne -a îngreuiat jugul, tu ușurează-ni -l!` Să le vorbești așa: ,Degetul meu cel mic va fi mai gros decît coapsele tatălui meu. 11 Acum, tatăl meu a pus peste voi un jug greu, dar eu vi -l voi face și mai ...

 

2 Cronici Capitol 10

... vorbit așa: ,,Tatăl tău ne -a îngreuiat jugul, iar tu ușurează-ni -l!`` să le vorbești așa: ,,Degetul meu cel mic este mai gros decît coapsele tatălui meu. 11 Acum, tatăl meu a pus peste voi un jug greu, dar eu îl voi face și mai greu ...

 

Iov Capitol 3

Iov Capitol 3 Iov 2 Iov Capitol 3 1 După aceea, Iov a deschis gura și a blestemat ziua în care s`a născut. 2 A luat cuvîntul și a zis: 3 ,,Blestemată să fie ziua în care m`am născut, 4 Prefacă-se în întunerec ziua aceea, să nu se îngrijească Dumnezeu de ea din cer, și să nu mai strălucească lumina peste ea! 5 S`o cuprindă întunerecul și umbra morții, nori groși să vină peste ea, și neguri de peste zi s`o înspăimînte! 6 Noaptea aceea! S`o acopere întunerecul, să piară din an, să nu mai fie numărată între luni! 7 Da, stearpă să fie noaptea aceea, ducă-se veselia din ea! 8 Blestemată să fie de ceice blastămă zilele, de ceice știu să întărîte Leviatanul; 9 să se întunece stelele din amurgul ei, în zădar să aștepte lumina, și să nu mai vadă genele zorilor zilei! 10 Căci n`a închis pîntecele care m`a zămislit, nici n`a ascuns suferința dinaintea ochilor mei. 11 Dece n`am murit în pîntecele mamei mele? Dece nu mi-am ...

 

Psalmii Capitol 18

... foc mistuitor ieșea din gura Lui: cărbuni aprinși țîșneau din ea. 9 A plecat cerurile, și S`a pogorît: un nor gros era supt picioarele Lui. 10 Călărea pe un heruvim, și sbura, venea plutind pe aripile vîntului. 11 Întunerecul Și -l făcuse învelitoare, iar cortul Lui ...

 

Proverbele Capitol 4

... celor neprihăniți este ca lumina strălucitoare, a cărei strălucire merge mereu crescînd pînă la miezul zilei. 19 Calea celor răi este ca întunerecul gros: ei nu văd de ce se vor poticni. 20 Fiule, ia aminte la cuvintele mele, pleacă-ți urechea la vorbele mele! 21 Să nu se ...

 

Ieremia Capitol 52

... care nu se putea cîntări. 21 Înălțimea unuia din stîlpi era de optsprezece coți, și un fir de doisprezece coți îl cuprindea; era gol și gros de patru degete; 22 deasupra lui era un coperiș de aramă, și înălțimea unui coperiș era de cinci coți; împrejurul coperișului era o rețea și ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruGROS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 268 pentruGROS.

GROS-PLAN

GROS - PLAN , gros

 

ȚURCAN

ȚURCAN , - Ă , țurcani , - e , s . f . , adj . 1. S . f . Rasă de oi cu lână lungă , aspră și groasă ; oaie care face parte din această rasă . 2. Adj . ( Despre lână ) Lungă , groasă și aspră ; ( despre oi ) cu lână groasă , lungă și aspră . 3. S . f . Țurcă ^2 . - Et .

 

GROSUȚ

... GROSÚȚ , - Ă , grosuți , - e , adj . Diminutiv al lui gros ; destul de gros ; groscior . - Gros

 

BOTGROS

... BOTGRÓS , botgroși , s . m . Pasăre mică , cu penele roșietice , pe piept și brune pe restul corpului , cu ciocul conic , gros și tare ; cireșar . ( Coccothraustes coccothraustes ) . - Bot + gros

 

BUTUC

BUTÚC , butuci , s . m . 1. Bucată dintr - un trunchi de copac tăiat și curățat de crengi ; butură . 2. Fig . Om prost și necioplit . 3. Partea de jos , mai groasă , a tulpinii viței de vie ( de la pământ până la punctul de ramificație ) . 4. Partea centrală a unui corp rotativ , care se montează pe un arbore și în care sunt înfipte spițe ( la roți ) , pale ( la elice ) etc . Butucul roții . 5. Bucată groasă de lemn prevăzută cu găuri , în care se prindeau în vechime picioarele , mâinile sau gâtul arestaților și prizonierilor . 6. Partea superioară a jugului . 7. Talpa sau scaunul războiului de țesut . - Et .

 

CARTON

CARTÓN^2 , cartoane , s . n . ( Reg . ) Pânză tare de cânepă , in , bumbac ; creton . CARTÓN^1 , cartoane , s . n . 1. Hârtie groasă și compactă cu flexibilitate redusă . 2. Schiță inițială a unui tablou sau a diverselor lui detalii ; studiu . Cartoanele lui Leonardo da Vinci . 3. Tub mic de hârtie groasă la capătul unor țigări , prin care se trage fumul . 4. Tăviță de carton ^1 ( 1 ) pentru prăjituri , bomboane etc . ; p . ext . conținutul

 

COARDĂ

COÁRDĂ^2 , coarde , s . f . ( Reg . ) Spadă , sabie . [ Var . : coártă s . f . ] COÁRDĂ^1 , coarde , s . f . 1. Fir elastic confecționat din metal , din intestine de animale etc . , care întins pe anumite instrumente muzicale , produce , prin vibrare , sunete ; strună . 2. Fir împletit de sfoară , păr etc . care ține întinse capetele unui arc . 3. ( Mat . ) Segment de dreaptă care unește două puncte ale unei curbe sau extremitățile unui arc de cerc . 4. Sfoară care leagă brațele ferăstrăului și care , prin răsucire cu o pană , întinde pânza metalică a uneltei . 5. ( La pl . ) Cele trei rânduri de frânghii întinse pe laturile ringului de box pentru a împiedica pe boxeri să iasă sau să cadă de pe ring . 6. Frânghie sau sfoară mai groasă de care se servesc gimnaștii pentru a executa diverse exerciții ; frânghie cu care se joacă copiii , sărind ritmic peste ea ; frânghie folosită de alpiniști în ascensiuni . 7. Ramură ( tânără și elastică ) a butucului viței de vie . 8. ( Pop . ) Vână , nerv , mușchi , tendon , ligament ( care se încordează la anumite mișcări ) . 9. Șuviță consistentă desprinsă dintr - o masă de sirop de zahăr care a fiert prea mult și este prea ...

 

ODGON

ODGÓN , odgoane , s . n . Funie groasă și lungă , îmbibată , de obicei , cu gudron și întrebuințată în marină , la pescuit , în transporturi etc . ; cablu , parâmă , pălămar ^2 ; p . gener . orice funie groasă . [ Var . : otgón s . n . ] - Et .

 

PAR

PAR ^2 , - Ă , pari , - e , adj . ( Despre numere întregi , puteri etc . ) Divizibil cu numărul doi . PAR ^1 , pari , s . m . 1. Bucată de lemn lungă și ( relativ ) groasă , de obicei ascuțită , folosită mai ales ca element de susținere , de fixare etc . în diferite construcții sau ca pârghie , ca ciomag etc . 2. Cracă groasă de

 

PIPĂ

PÍPĂ , pipe , s . f . 1. Obiect format dintr - o parte mai groasă și scobită , în care se pune tutunul , și dintr - un tub ( curbat ) prin care se trage fumul ; p . restr . partea mai groasă și scobită a acestui obiect ; p . ext . ( cantitatea de ) tutun care intră în această parte a obiectului ; lulea . 2. Piesă de porțelan curbată la un capăt , folosită pentru protejarea instalațiilor electrice împotriva apei de ploaie la intrarea lor în pereții unei clădiri . 3. Piesă a distribuitorului motorului cu aprindere electrică , care închide succesiv circuitele electrice ale bujiilor

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...