Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNDULCI, ÎNFRUPTA, BARBUN, BECAȚĂ, BIBAN, BUN, CĂPȘUNĂ, CAISĂ, CARIDĂ, CHEFIR ... Mai multe din DEX...

GUSTOS - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

GUSTÓS, -OÁSĂ, gustoși, -oase, adj. (Despre mâncăruri și băuturi) Care are gust bun, plăcut. - Gust + suf. -os.

Sursa : DEX '98

 

Gustosfad, neplăcut, searbăd

Sursa : antonime

 

GUSTÓS adj. apetisant, bun, delicios, îmbietor, plăcut, savuros, suculent, (rar) pofticios, (arg.) mișto. (O mâncare, o cină \~oasă.)

Sursa : sinonime

 

gustós adj. m., pl. gustóși; f. sg. gustoásă, pl. gustoáse

Sursa : ortografic

 

GUST//ÓS \~oásă (\~óși, \~oáse) Care are gust bun; cu gust bun. /gust + suf. \~os

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruGUSTOS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 30 pentruGUSTOS.

Alexei Mateevici - Când trece vântișorul

Alexei Mateevici - Când trece vântişorul Când trece vântișorul prin auritul grâu, Și-și leagănă verdeața pădurea răcoroasă, Din umbra dulce-a frunzei sub cerul albăstriu Voios îmi râde pruna cea dulce și gustoasă. Ori când de sub o tufă, în dulcea primăvară, În ceasul dimineții, în rumeneala serii Prietenos privește frumoasa lăcrimioară, Argintul viu scăldându-și în roua primăverii. Când pârăiașul rece, scurgându-se prin vale, Șoptind, mă acufundă în visuri și uitare, Povești îmi povestește de pacea țării sale De unde el pornește, cântând fără-ncetare. Atunci mai încetează a mea neliniștire, Speriată grija zboară din bietul piept al meu, Atunci pricep că este în lume fericire, Iar sus în cer albastru îl văd pe Dumnezeu. Mai

 

Antioh Cantemir - Șoarecul de țară și cel de oraș

Antioh Cantemir - Şoarecul de ţară şi cel de oraş Un șoarec de la țară, pre altul târgovăț Ca pre un vechi prieten, îl cheamă la ospăț. În strâmta lui căsuță pe oaspe-l priimește. Îi pune înainte tot ce mai bun avea, Orz, mazăre și hrișcă; îl roagă, îl poftește, Dar târgovățul mândru nimic nu vra să ia, Ș-așa-n sfârșit îi zice: — Eu mult mă mir, frățico! cum poți trăi aice, Într-o pustietate, și cum nu ți-e urât? În viața astă scurtă de ceasul hotărât Nu poți scăpa oriunde Ș-oricum te vei ascunde! Mai bine murind vesel, să zici că ai trăit Decât mort în viață, Să nu cunoști a lumii plăcere și dulceață. Asemene cuvinte au fost pre de ajuns; Căci șoarecul de țară, de vorba lui pătruns, Cu oaspele-mpreună, ieși din borticică, Și preste noapte merse cu pază și cu frică În târg la un palat Tot în mătăsărie și aur îmbrăcat. Din masa de cu seară sta coșnițele pline Cu fărmături gustoase de pre la țări străine; Deci târgovățul falnic pre șoarecul țăran Îndată îl cinstește cu niște parmezan, Îl pune pe covoare... când iată zgomot mare ...

 

Antioh Cantemir - Stigletul și canarul

Antioh Cantemir - Stigletul şi canarul O față schimbătoare ș-un grai meșteșugit Sunt chipuri lesnicioase pre om de amăgit; Dar prin așa mijloace Nu-nșeli pre dobitoace Ce nu știu vorbă dulce, nici zâmbet iscusit. Cu un stigleț canarul îmblând după mâncare, Sosi-ntr-un loc, pe care Sta lațuri coperite cu cânepă de-ajuns Ș-un om pândea-n ascuns. Canarul de îndată, Având ispita-n faptă, Căci nu de mult scăpase din temnița vărgată. A zis l-al său tovarăș: noi trebui să fugim De ast loc unde lesne putem să ne robim; Acea sămânță bună scop rău în sine are. Nu este nici un om Atât de galantom Să lase pe câmp roduri cu bună cugetare; Haideți în altă parte!.. — Așa! îți vine bine să dai poveți deșarte, Răspunse lui stiglețul. — Cu gușa plină, vrei Și hrana să mi-o iei! Zicând aceste, zboară, la cânepă se lasă, Ciupește două fire, le află prea gustoase; Dar vai! îndată simte c-a lui picior e strâns. Pândașul sosind iute din tufe, l-a și prins, Și pentru jucărie l-a dat unor băieți. Din fabulă vedeți: Că ...

 

Carol Scrob - Murele

Carol Scrob - Murele Murele de Carol Scrob Muzica: Feliciano Franchetti. Informații despre această ediție    A trecut mult timp d-atuncea Poate că ai și uitat, Când cu murele gustoase, Buzele mi le-am pătat. Si privind unul la altul Gândurile ne-am ghicit, Printr-o lungă sărutare Buzele mi le-am roșit. Murele s-au copt și acuma, Tu însă departe ești! Vinetele mele buze Nu mai poți să le roșești. Murele s-au copt și acuma

 

Emil Gârleanu - Cioc! cioc! cioc!

... și mai puține, veverița a dat, într-o bună zi, peste un pom ciudat, cu roadă rotundă, tare, dar cu miezul dulce și gustos. Dăduse, frate, peste alun. I-au plăcut alunele și, vezi, ființă prevăzătoare, să nu mai pățească cum o pățise când rosese o iarnă întreagă coaja ...

 

Gelu Vlașin - 23:10

... 10 â†�â†� 23:00 23:10 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 23:20 →→ vreau să te am ca pe un hamburger gustos vălul roșiatic cu sos de muștar franțuzesc să-mi îngroșe saliva degetele curgând printre feliile de pâine prăjită bucuria perversă cu nuanțe de gri te ...

 

Gheorghe Asachi - Cocostârcul și vulpea

... vulpe prefăcută La o masă au poftit. Vulpea vine chiar l-amiază Și la vatr-amu s-așază, Unde un miros priincios Minea vulpei prânz gustos. Dar bucate Delicate Vede-nchise întru un vaz Ce-i cu lung și-ngust grumaz. În el pliscul bine-ncape Ca bucatele să pape, Dar ...

 

Ion Luca Caragiale - Varietăți literare. Canard-rățoi

Ion Luca Caragiale - Varietăţi literare. Canard-răţoi Varietăți literare. Canard-rățoi de Ion Luca Caragiale Canard în franțuzește este numele speței rață ; aplicat apoi la gen, înseamnă rățoi . Pe lângă aceste înțelesuri proprii, cuvântul canard mai are și un al treilea, figurat, când atunci înseamnă: o știre de senzație născocită, o scornitură gogonată a unui jurnal . De unde vine această semnificare figurată? este interesant a ști. Iată: Cam pân sfertul întâi al veacului nostru, un ziar belgian sau francez (datele nu le avem exacte) publică o foarte interesantă dare de seamă asupra unei experiențe făcute de un celebru profesor de zoologie. Experiența învățatului naturalist tindea la cunoașterea gradului de voracitate a rațelor. Lăcomia acestui soi de palmipede era îndestul de cunoscută; nimeni însă nu și-ar fi putut închipui că ea ar merge până acolo încât o rață sau un rățoi să mănânce una după alta alte douăzeci și nouă (29) dobitoace de același soi. Orice om de rând s-ar minuna când ar auzi de atâta canibalism, lucrul însă s-a întâmplat, și iată cum. Naturalistul nostru era un om foarte înzestrat; el avea acea pătrundere intuitivă cu care geniul ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Floricica codrului

Constantin Stamati-Ciurea - Floricica codrului Floricica codrului de Constantin Stamati-Ciurea Legendă Cuprins 1 I 2 III 3 IV 4 Note I În timpul robiei poporului rusesc* gemeau sub al ei jug apăsător optzeci de milioane de suflete pe un teritoriu întins, începând de la zidurile Chinei până la malurile Nistrului, un teri­toriu colosal în mărimea lui. Boierul era servul țarului, iară poporul de rând sclavul boierului. Acea epocă plină de desfătare era fericită pentru boierimea nobilă, care se folosea în plin de puterea mai că nemărginită ce o avea peste robii săi... Boierii trăiau în orgii și în risipă, negân­dind la interesele patriei, chibzuind că, dacă terenul lor este neatârnat și robii supușii lor, trebuie să fie țara în bună orân­duială. Iară la caz de război cu turcul păgân, boierimea ducea la căsăpie legioane de robi pentru statul militar, și cu asta scăpau de datoriile lor în caz de război față cu țara, zicând că sângele nobil trebuie păstrat în țară ca un product scump, iară nu vărsat în luptă de-a valma cu mojicii, ba încă cu antihriști și ne­botezați**. Astă nedreptate provenea mai mult din cauza că feu­dalii Rusiei ...

 

Alecu Russo - Critica criticii

Alecu Russo - Critica criticii Critica criticii de Alecu Russo Publicul a citit în foiletonul Albinei din 17 ianuarie niște luăriaminte ale domnului D. G. asupra pieselor date la Teatrul Național la prilejul benefisului dlui Necolau. Iscălitul se socotește în numărul acelora care gândesc cum că critica nu ar prinde loc în epoca de astăzi, căci, fără a vătăma vroiubire de sine, încă nu avem, nici putem avea o literatură până maitârziu. Tălmăciri, imitații, cercări, deși vrednice de laudă, nualcătuiește o literatură, ș-ar fi păzit tăcere, dacă oareșcare socotințejudecătorești ale dlui D. G. nu l-ar sili odată pentru totdeauna a-șida opinia sa asupra criticii de față, precum ș-asupra celor ce critică, spre învățătură, pe viitorime. Pe aicea, pe acole sunt oameni care se socot singuri în dreptate de a găsi un lucru bun sau rău, care se mânie când râde publicul șisocot cu totul abătută de bunăvoință însușirea ce-și ia parterul dea bate în palme la o piesă, fără mai întâi să treacă acele piese lacenzura dumilorsale domnilor, cenzori mai dihai decât a postelniciei. Odată cu binele s-a născut și răul, odată ...

 

Ion Luca Caragiale - Monopol...

Ion Luca Caragiale - Monopol... Monopol... de Ion Luca Caragiale Apărut în 1907 În vara anului 1907, aflându-mă în străinătate și având în țară daraveri, m-așez în trenul Berlin-București, cu gândul să m-abat o zi-două pe la Iași, unde să vizitez pe niște vechi și buni prieteni, familia Ronetti Roman. A doua zi, mă cobor în gara Pașcani la 12.30 p.m. Numaidecât întreb cu respect pe un domn impiegat de mișcare foarte tânăr, care poartă o șapcă prea matură, odinioară desigur stacojie, "pe ce linie este tras trenul ce trebuie să plece peste câteva minute spre Iași"... Domnul impiegat îmi răspunde politicos că, "în legătura cu Berlin- București, pleacă din Pașcani spre Iași numai un tren, la 4.10, cu sosirea la 6.5 p.m.". - Dar... - Știu, mă-ntrerupe ghicindu-mi gândul, este și un tren cum vrei dumneata; dar acela nu umblă... - Este, dar nu umblă? - ...nu umblă decât pe zezonul băilor. - Am înțeles, răspund eu pe jumătate domirit. Firește, e prea de timpuriu, înainte de sfârșitul lui mai, să-nceapă băile... Dar nu știam să fie acuma și-n Berlin pătimași cari vin să se caute la băile din Iași. ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruGUSTOS

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentruGUSTOS.

Genesa Capitol 27

Genesa Capitol 27 Genesa 26 Genesa Capitol 27 1 Isaac îmbătrînise, și ochii îi slăbiseră, așa că nu mai vedea. Atunci a chemat pe Esau, fiul lui cel mai mare, și i -a zis: ,,Fiule!`` ,,Iată-mă,`` i -a răspuns el. 2 Isaac a zis: ,,Iacă am îmbătrînit, și nu știu ziua morții mele. 3 Acum dar, te rog, ia-ți armele, tolba și arcul, du-te la cîmp, și adu-mi vînat. 4 Fă-mi o mîncare, cum îmi place mie, și adu-mi s`o mănînc, ca să te binecuvinteze sufletul meu înainte de a muri.`` 5 Rebeca a ascultat ce spunea Isaac fiului său Esau. Și Esau s`a dus la cîmp, ca să prindă vînatul și să -l aducă. 6 Apoi Rebeca a zis fiului său Iacov: ,,Iată, am auzit pe tatăl tău vorbind astfel fratelui tău Esau: 7 ,,Adu-mi vînat, și fă-mi o mîncare ca să mănînc; și te voi binecuvînta înaintea Domnului, înainte de moartea mea.`` 8 Acum, fiule, ascultă sfatul meu, și fă ce îți poruncesc. 9 Du-te de ia-mi din turmă ...

 

Iov Capitol 36

Iov Capitol 36 Iov 35 Iov Capitol 36 1 Elihu a urmat și a zis: 2 ,,Așteaptă puțin, și voi urma, căci mai am încă de vorbit pentru Dumnezeu. 3 Îmi voi lua temeiurile de departe, și voi dovedi dreptatea Ziditorului meu. 4 Fii încredințat, cuvîntările mele nu sînt minciuni, ci ai a face cu un om cu simțăminte curate. 5 Dumnezeu este puternic, dar nu leapădă pe nimeni; și este puternic prin tăria priceperii Lui. 6 El nu lasă pe cel rău să trăiască, și face dreptate celui nenorocit. 7 Nu-Și întoarce ochii de asupra celor fără prihană, și -i pune pe scaunul de domnie cu împărații, îi așează pentru totdeauna ca să domnească. 8 Se întîmplă să cadă în lanțuri, și să fie prinși în legăturile nenorocirii? 9 Le pune înainte faptele lor, fărădelegile lor, mîndria lor. 10 Îi înștiințează ca să se îndrepte, îi îndeamnă să se întoarcă dela nelegiuire. 11 Dacă ascultă și se supun, își sfîrșesc zilele în fericire, și anii în bucurie. 12 Dacă n`ascultă, pier uciși de sabie, mor în orbirea lor. 13 Nelegiuiții se mînie, nu strigă către Dumnezeu cînd îi înlănțuie; 14 ...

 

Isaia Capitol 25

Isaia Capitol 25 Isaia 24 Isaia Capitol 25 1 ,,Doamne, Tu ești Dumnezeul meu; pe Tine Te voi înălța! Laud Numele Tău, căci ai făcut lucruri minunate; planurile Tale făcute mai dinainte s`au împlinit cu credincioșie. 2 Căci ai prefăcut cetatea (Babilon) într`un morman de pietre, cetățuia cea tare într`o grămadă de dărîmături; cetatea cea mare a străinilor este nimicită, și niciodată nu va mai fi zidită. 3 De aceea Te slăvesc popoarele puternice, și cetățile neamurilor puternice se tem de Tine. 4 Căci Tu ai fost un loc de scăpare pentru cel slab, un loc de scăpare pentru cel nenorocit în necaz, un adăpost împotriva furtunii, un umbrar împotriva căldurii; căci suflarea asupritorilor este ca vijelia care izbește în zid. 5 Cum domolești căldura într`un pămînt arzător, așa ai domolit zarva străinilor; cum este înădușită căldura de umbra unui nor, așa au fost înădușite cîntările de biruință ale asupritorilor.`` 6 Domnul oștirilor pregătește tuturor popoarelor pe muntele acesta, un ospăț de bucate gustoase, un ospăț de vinuri vechi, de bucate miezoase, pline de măduvă, de vinuri vechi și limpezite. 7 Și, pe muntele acesta, înlătură măhrama care acopere toate popoarele, și învelitoarea ...

 

Isaia Capitol 30

Isaia Capitol 30 Isaia 29 Isaia Capitol 30 1 ,,Vai, -zice Domnul-de copiii răzvrătiți, cari iau hotărîri fără Mine, fac legăminte cari nu vin din Duhul Meu, și îngrămădesc astfel păcat peste păcat! 2 Ei se pogoară în Egipt, fără să Mă întrebe, ca să fugă supt ocrotirea lui Faraon, și să caute un adăpost supt umbra Egiptenilor! 3 Dar, ocrotirea lui Faraon vă va da de rușine, și adăpostul supt umbra Egiptului vă va da de ocară. 4 Căci voivozii lui au și ajuns la Țoan, și trimeșii lui au și atins Hanesul. 5 Dar toți vor rămînea de rușine, din pricina unui popor, care nu le va fi de folos, nici nu -i va ajuta, nici nu le va folosi, ci va fi spre rușinea și ocara lor.`` 6 Proorocie asupra unor dobitoace dela miazăzi: printr`un ținut strîmtorat și necăjit, de unde vine leoaica și leul, năpîrca și șarpele sburător, își duc ei bogățiile în spinarea măgarilor, și vistieriile pe cocoașa cămilelor, către un popor care nu le va fi de folos. 7 Căci ajutorul Egiptului nu este decît deșertăciune și nimic; de aceea eu numesc lucrul acesta: ,,zarvă fără nici o ispravă.`` 8 ,,Du- ...

 

Isaia Capitol 55

Isaia Capitol 55 Isaia 54 Isaia Capitol 55 1 ,,Voi toți cei însetați, veniți la ape, chiar și cel ce n`are bani! Veniți și cumpărați bucate, veniți și cumpărați vin și lapte, fără bani și fără plată! 2 De ce cîntăriți argint pentru un lucru care nu hrănește? De ce vă dați cîștigul muncii pentru ceva care nu satură? Ascultați-Mă dar, și veți mînca ce este bun, și sufletul vostru se va desfăta cu bucate gustoase. 3 Luați aminte, și veniți la Mine, ascultați, și sufletul vostru va trăi: căci Eu voi încheia cu voi un legămînt vecinic, ca să întăresc îndurările Mele față de David. 4 Iată, l-am pus martor pe lîngă poapore, cap și stăpînitor al popoarelor. 5 Întradevăr, vei chema neamuri, pe cari nu le cunoști, și popoare cari nu te cunosc vor alerga la tine, pentru Domnul, Dumnezeul tău, pentru Sfîntul lui Israel, care te proslăvește.`` 6 ,,Căutați pe Domnul cîtă vreme se poate găsi; chemați -L, cîtă vreme este aproape. 7 Să se lase cel rău de calea lui, și omul nelegiuit să se lase de gîndurile lui, să se întoarcă la Domnul care va avea milă de el, la Dumnezeul ...

 

Habacuc Capitol 1

Habacuc Capitol 1 Naum 3 Habacuc Capitol 1 1 Proorocia descoperită proorocului Habacuc. 2 Pînă cînd voi striga către Tine, Doamne, fără s`Asculți? Pînă cînd mă voi tîngui Ție, fără să dai ajutor? 3 Pentru ce mă lași să văd nelegiuirea, și Te uiți la nedreptate? Asuprirea și sîlnicia se fac supt ochii mei, se nasc certuri, și se stîrnește gîlceavă. 4 Deaceea legea este fără putere, și dreptatea nu se vede, căci cel rău biruiește pe cel neprihănit, de aceea se fac judecăți nedrepte. - 5 Aruncați-vă ochii printre neamuri, și priviți, uimiți-vă, și îngroziți-vă! Căci în zilele voastre voi face o lucrare, pe care n`ați crede -o dacă v`ar povesti -o cineva! 6 Iată, voi ridica pe Haldei, popor turbat și iute, care străbate întinderi mari de țări, ca să pună mîna pe locuințe cari nu sînt ale lui. 7 El este grozav și înfricoșat; numai din el însuș îi iese dreptul și mărirea lui. 8 Caii lui sînt mai iuți decît leoparzii, mai sprinteni decît lupii de seară, și călăreții lui înaintează în galop de departe, sboară ca vulturul care se repede asupra prăzii. 9 Tot poporul acesta vine numai ca ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruGUSTOS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 26 pentruGUSTOS.

ÎNDULCI

... face ca o mâncare sau o băutură să fie ( mai ) dulce ( prin adaos de zahăr , miere etc . ) ; p . ext . ( pop . ) a face mai gustos . 2. Refl . A trage folos , a se înfrupta . 3. Tranz . Fig . A face mai bun , a satisface ...

 

ÎNFRUPTA

... ÎNFRUPTÁ , înfrúpt , vb . I . Refl . A mânca din ceva deosebit de gustos

 

BARBUN

BARBÚN , barbuni , s . m . Pește de mare , de culoare roșiatică , cu înotătoare galbene , cu două fire lungi în formă de mustăți , sub bărbie , și cu carnea foarte gustoasă ( Mullus

 

BECAȚĂ

BECÁȚĂ , becațe , s . f . Numele dat mai multor păsări călătoare cu ciocul lung , cu carnea gustoasă , care trăiesc în regiuni mlăștinoase ; becațină . (

 

BIBAN

BIBÁN , bibani , s . m . Pește răpitor de apă dulce , cu laturile corpului acoperite cu dungi negre transversale , cu carnea albă , gustoasă ; baboi , costraș . ( Perca

 

BUN

... de părinți . 4. Caracteristic omului mulțumit , vesel , bine dispus . II. Adj . 1. Care face sau prinde bine ; plăcut , satisfăcător , agreabil . 2. ( Despre mâncăruri și băuturi ) Gustos , apetisant , ales . 3. Bogat , abundent , îmbelșugat . 4. ( Despre miros ) Frumos , plăcut , agreabil . 5. Liniștit , tihnit , fără griji ; fericit . Viață bună . III. Adj . 1. Potrivit , apt ...

 

CĂPȘUNĂ

... din îngroșarea receptaculului floral în care sunt îngropate fructele propriu - zise , asemănător cu fraga , dar mai mare ca aceasta , de culoare roșie , cărnos , parfumat și gustos

 

CAISĂ

... CAÍSĂ , caise , s . f . Fructul caisului , de culoare galbenă - portocalie , gustos

 

CARIDĂ

CARÍDĂ , caride , s . f . Animal marin asemănător cu racul , căutat pentru carnea lui gustoasă ; crevetă ( Palaemon

 

CHEFIR

CHEFÍR s . n . Produs lactat dietetic preparat din lapte integral sau smântânit , acidulat cu un ferment vegetal , care constituie o băutură gustoasă , cu valoare nutritivă și cu proprietăți terapeutice

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...