Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ȘPIȚ, BURGHIU, GĂURIT, LINGURĂ, PERFORARE, PINOLĂ, SÂNGERARE, SFREDELIT, STRUNG ... Mai multe din DEX...

GĂURIRE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

GĂURÍRE, găuriri, s.f. Acțiunea de a (se) găuri și rezultatul ei; găurit^1. [Pr.: gă-u-] - V. găuri.

Sursa : DEX '98

 

GĂURÍRE s. v. compostare.

Sursa : sinonime

 

GĂURÍRE s. 1. găurit, perforare, perforat, perfo-rație, scobire, scobit, sfredelire, sfredelit, străpun-gere, străpuns, (reg.) găunire, (Mold. și Bucov.) bortelire. (\~ unui material dur.) 2. v. spargere.

Sursa : sinonime

 

găuríre s. f., g.-d. art. găurírii; pl. găuríri

Sursa : ortografic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GĂURIRE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru GĂURIRE.

ȘPIȚ

ȘPIȚ ^2 , șpițuri , s . n . 1. ( Tehn . ) Unealtă formată dintr - o bară de oțel cu vârful ascuțit , folosită la găurirea pietrelor naturale și artificiale sau la prelucrarea suprafeței lor . 2. ( Tipogr . ) Linie simplă sau înflorată , care se pune ca ornament la sfârșitul articolelor sau al capitolelor . 3. Nume dat extremității ascuțite sau muchiei unor obiecte , construcții etc . 4. ( Reg . ) Țigaret scurt . ȘPIȚ ^1 , șpiți , s . m . Numele unei rase de câini de talie mică , cu păr pufos , cu urechi drepte și bot ascuțit ; câine din această

 

BURGHIU

BURGHÍU , burghie , s . n . Unealtă ascuțită de oțel în formă de spirală , care , prin mișcări de înșurubare , servește la găurirea cilindrică a materialelor ;

 

GĂURIT

... găuri ; în care s - a făcut o gaură ; care e plin de găuri ; perforat ^2 , bortelit , bortit . V. găuri . GĂURÍT^1 s . n . Găurire

 

LINGURĂ

LÍNGURĂ , linguri , s . f . I. 1. Obiect de metal sau de lemn pentru uzul casnic , alcătuit dintr - o parte ovală scobită și dintr - o coadă . 2. Conținutul unei linguri ( I 1 ) . 3. ( Reg . ; în sintagma ) Lingura pieptului = furca pieptului . 4. Compus : lingura - zânelor = ciupercă lemnoasă , brună - roșcată , ce crește pe trunchiul și pe rădăcinile arborilor ; linguriță , lingurița - zânei ( Ganoderma lucidum ) . II. Nume dat unor unelte sau unor părți de instrumente sau de mașini asemănătoare cu o lingură ( I 1 ) . 1. Tub cilindric închis la capătul de jos cu unul sau cu două ventile , folosit la extracția țițeiului , la curățarea găurii de sondă sau la cimentat . 2. Unealtă de rotărie sau de dogărie , folosită la găurirea butucului roții sau la efectuarea vranelor butoaielor . 3. Nălucă metalică folosită la

 

PERFORARE

... PERFORÁRE , perforări , s . f . Acțiunea de a ( se ) perfora și rezultatul ei ; perforație , perforat ^1 , perforaj , găurire

 

PINOLĂ

... PINÓLĂ , pinole , s . f . Axul păpușii mobile de strung , în care se fixează o unealtă de găurire

 

SÂNGERARE

... 1 , sângerătură . 2. Proces tehnologic de recoltare a sângelui animalelor sacrificate ( la abator ) pentru a fi valorificat . 3. ( Tehn . ) Operație de găurire

 

SFREDELIT

... SFREDELÍT s . n . Faptul de a ( se ) sfredeli ; găurire

 

STRUNG

... STRUNG , strunguri , s . n . Mașină - unealtă cu ajutorul căreia se execută operația de rotunjire , de filetare , de găurire