Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:HOREȚ, BRAD, HORI, NUNEASCĂ, PERNIȚĂ, ALIVANCĂ, BARABOI, BRĂILEANCĂ, BUSUIOC, COROANĂ, DANS ... Mai multe din DEX...

HORĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

HÓRĂ, hore (hori), s.f. 1. Dans popular românesc cu ritm domol, în care jucătorii se prind de mână, formând un cerc închis; cerc format de aceia care execută acest dans; melodie după care se execută acest dans. 2. (Pop.) Petrecere țărănească unde se dansează jocuri populare. * Expr. A ieși la horă = a intra (la vârsta cuvenită) în rândul fetelor și al flăcăilor care joacă la horă. A se găti ca de horă = a se îmbrăca foarte frumos, cu hainele de sărbătoare. 3. (Astron.; reg.; art.) Coroana boreală. - Din bg. horo.

Sursa : DEX '98

 

HÓRĂ^1, hore (hori), s.f. Fig. Scandal, tărăboi.

Sursa : DLRM

 

HÓRĂ^2, hore, s.f. (Înv.) Încăpere spațioasă la curtea domnească, servind ca sală de așteptare sau ca loc de petreceri. - Ngr. hora.

Sursa : DLRM

 

HÓRĂ s. v. chiuit, chiuitură, doină, oraș, strigătură.

Sursa : sinonime

 

hóră s. f., g.-d. art. hórei; pl. hóre

Sursa : ortografic

 

HÓR//Ă \~e f. 1) mai ales art. Dans popular cu ritm domol în care jucătorii se prind de mână, formând un cerc închis. 2) Melodie după care se execută acest dans. 3) Cerc format de dansatorii care se prind de mână în acest dans. 4) Petrecere publică cu dansuri, organizată la țară; joc. * A ieși la \~ a atinge vârsta când poți juca la horă. 5) astr. Coroana boreală. [G.-D. horei] /horo, ngr. horos

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruHORĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 164 pentruHORĂ.

Vasile Alecsandri - Hora de la Plevna

Vasile Alecsandri - Hora de la Plevna Hora de la Plevna de Vasile Alecsandri Colo-n Plevna și-n redute Stau păgânii mii și sute Stau la pândă tupilați Ca zăvozi de cei turbați. Las' să șeadă mari și mici... Trageți hora, măi voinici! Sus, în tabăra turcească Dat-au tusa măgărească. Răpciugoșii crunt tușesc, Cu ghiulele-n noi stropesc. Las' să crape, mici și mari... Trageți hora, măi tunari! Jos în vale, pe câmpie, Basbuzuci de căsăpie Și cercheji merei cumpliți Rup cu dinții din raniți. Las' să rupă... rupe-i-aș! Trageți hora, călărași! Ziua, noaptea, glonții plouă, Tot pământu-i ud de rouă. Nu e roua din senin, Ci e sânge de creștin. Las' să ploaie ca din nori. Trageți hora, roșiori! Iacă, mă!... din parapete Vine-o scroafă ca să fete Opt godaci ș-un godăcel, Toși cu râtul de oțel. Las' să fete mii de mii... Trageți hora, măi copii! Ne-a veni și nouă-odată Zi de plată și răsplată Să-l aducem la aman Pe Gaziul de Osman. Vie!... ura!... la Bălcani! Trageți hora, măi curcani! Cât e negru, cât e soare, Moartea șede pânditoare Și prin șanțuri și prin râpi, ...

 

Vasile Alecsandri - Hora Ardealului

Vasile Alecsandri - Hora Ardealului Hora Ardealului de Vasile Alecsandri Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română, Sa-nvârtim hora frăției Pe pământul României! Ardelean, copii de munte! Ian rădică-acum cea frunte Și te-nsuflă de mândrie Ca-mi ești fiu de Românie! Au sosit ziua dreptății! Ziua sfânt-a libertății! Bradu-n munte inverzește, Romania-ntinerește. Ardeleni! lumea ne vede! Muma dragă-n noi se-ncrede Ca de-acum românu-n lume A fi vrednic de-al sau nume. Ura, frați, în fericire! Ura, frați, într-o unire Sa-nvârtim hora frăției Pe pământul României! Brașov, 1848 Foaie pentru minte, inimă și literatură Variantă Hai să dăm mână cu mână Cei cu inimă română, Să-nvârtim hora frăției Pe pământul României! Au sosit ziua dreptății! Ziua sfânt-a libertății! Tot creștinu-nveselește, România-ntinerește! Ardelean, copil de munte! Ian rădică-acum cea frunte Și te-nsuflă de mândrie, Că-mi ești fiu de Românie! Ardeleni! lumea ne vede! România-n noi se-ncrede, Căci de-acum românu-n lume A fi vrednic de-al său nume! Ura, frați, în fericire! Ura, frați, într-o unire Să-nvârtim ...

 

Vasile Alecsandri - Hora Unirei

Vasile Alecsandri - Hora Unirei Hora Unirei de Vasile Alecsandri Poezia a fost pusă pe muzica compozitorului Alexandru Flechtenmacher. Theodor Aman - „Hora Unirii la Craiovaâ€� Hai să dăm mână cu mână Cei cu inimă română, Să-nvârtim hora frăției Pe pământul României! Iarba rea din holde peară! Peară dușmănia-n țară! Între noi să nu mai fie Decât flori și omenie! Măi muntene, măi vecine, Vină să te prinzi cu mine Și la viață cu unire, Și la moarte cu-nfrățire! Unde-i unul, nu-i putere La nevoi și la durere. Unde-s doi, puterea crește Și dușmanul nu sporește! Amândoi suntem de-o mamă, De-o făptură și de-o samă, Ca doi brazi într-o tulpină, Ca doi ochi într-o lumină. Amândoi avem un nume, Amândoi o soartă-n lume. Eu ți-s frate, tu mi-ești frate, În noi doi un suflet bate! Vin' la Milcov cu grăbire Să-l secăm dintr-o sorbire, Ca să treacă drumul mare Peste-a noastre vechi hotare, Și să vadă sfântul soare Într-o zi de sărbătoare Hora noastră cea frățească Pe câmpia românească!

 

Vasile Alecsandri - Hora (Alecsandri)

Vasile Alecsandri - Hora (Alecsandri) Hora de Vasile Alecsandri Iată! hora se pornește Sub stejar, la rădăcină. Iată! hora se-nvârtește... Vină, puico, vină. Lângă mine vin, drăguță, Să te pot strânge de mână Ca ieri seara, la fântână; Mario, Măriuță! Duh-de-Spaimă! Piei-Nălucă![2] Sună bine-n cobză, sună, Să nu-ți fac spetele strună Și chica măciucă. Tu, fes-Roș cu giubea lungă! Din arcuș trage mai tare, Căci în gard am un par mare Și mulți bani în pungă! Tot așa pân-în deseară! Mult frumoasă-mi e puicuța, Ca o zi de primăvară, Maria, Măriuța! Tot așa, tot voinicește! Nu mă dați, măi, de rușine, Căci gurița ce-mi zâmbește Vâră dracu-n mine. Mi-am pus flori la pălărie, Mi-am pus flori, mi-am pus mărgele, Să se uite cu mândrie Puicuța la ele. Am cămașă cu altiță, Tot de fir și de mătasă, Am pe spate-o durduliță... De nime nu-mi pasă! Nici de vornic, nici de dracul, Nici de vrajă ciocoiască, Nici de turc, nici de cazacul... Țara să trăiască! Bateți toți într-o lovire Să vuiască-n fund pământul; Lumea-ntreagă să se mire, Și Dumnezeu sfântul! Sunt ...

 

Vasile Alecsandri - Hora țigănească

... înflorit; Sânu-mi încă n-a rodit Și îl arde-un foc cumplit. ↑ Vestitul poet rus Pușkin a tradus această horă

 

Alexandru Macedonski - Hora

Alexandru Macedonski - Hora Hora de Alexandru Macedonski Era zâmbitoare, Cântând se ducea. -- În cer era soare Și flori pe vâlcea. Pe lângă izvoare Voioasă trecea. — În cer era soare, Și flori pe vâlcea. Sub ulmi la răcoare Să șeadă-i plăcea. -- În cer era soare Și flori pe vâlcea. Era zâmbitoare, Cântând se ducea... -- În cer era soare, Și flori pe

 

George Coșbuc - Hora

George Coşbuc - Hora Hora de Alexandru Macedonski Era zâmbitoare, Cântând se ducea. -- În cer era soare Și flori pe vâlcea. Pe lângă izvoare Voioasă trecea. — În cer era soare, Și flori pe vâlcea. Sub ulmi la răcoare Să șeadă-i plăcea. -- În cer era soare Și flori pe vâlcea. Era zâmbitoare, Cântând se ducea... -- În cer era soare, Și flori pe

 

Gheorghe Sion - Horațiu

Gheorghe Sion - Horaţiu Horațiu (Quintus Horatius Flaccus)  n. 8 decembrie 65 î.Hr. , Venosa  d. 27 noiembrie 8 î.Hr. , Roma  Unul din cei mai importanți poeți romani din „perioada de aurâ€� a literaturii romane ("Secolul lui Augustus"), cuprinsă între 43 î.Hr. (moartea lui Cicero) și 14 p.Chr. (moartea împăratului Augustus).    Biografie în limba română    Citate în limba română    Multimedia la Commons Poezii Către Mercur (traducere de Mihai Eminescu ) Către sclav (traducere de Mihai

 

Horațiu - Către Mercur

Horaţiu - Către Mercur Către Mercur de Horațiu , traducere de Mihai Eminescu Ode, III, 11 O, Mercur, a cărui poveți deprins-au Amphion, urnind după cântecu-i pietre, Și tu liră, care-n cald avânt din șapte                       Coarde suna-vei Templelor, ospețelor mari amică ­ Nu c-altădată, fără de grai ­ o, spune-mi Cântul, cărui nenduplecata Lyde-i                       Plece urechea. Ea ca mânza tretină-n câmp se joacă, S-o atingi chiar nengăduind. Nu știe Rostul nunții; crudă rămâne pentru-a                       Soțului patemi. Tigri după tine se iau și codri, Râul care fuge spumând opri-l-ai, Alintându-l, fere-ndărăt portarul                       Orcului groaznic, Cerber ce cu sute de șerpi în creștet Ca ș-al furiilor, esalează ciumă Pe când spume fac și venin tustrele                       Limbile gurii. Chiar Ixion, Tytios chiar în silă Au zâmbit, deșartă rămas-au urna, A lui Danau fiici auzind cântarea-ți                       Fermecătoare. Lyde-ascultă crimele-acelor fiice, Căci pedeapsa lor e să umple vasul, Ce de-a pururi fără de fund se scurge ­                       Soarta-ndelungă Urmărește crimele mari în iad chiar: Căci păcat mai nelegiuit putea-s-ar Decât moarte soților lor cu aspru                        ...

 

Horațiu - Către sclav

Horaţiu - Către sclav Către sclav de Horațiu , traducere de Mihai Eminescu Ode, I, 38 Lux persan urâi, băiete, și nu voi Cu fășii de tei ca să legi cununa-mi, Nu căta-n zădar să descoperi unde-i                        Ultima roză! Simplul mirt cu flori să nu-l mai adaogi... Nu te-ar prinde rău pe tine, paharnic, Și nici mie rău nu-mi șade când beau la                        Umbra de

 

Mihai Eminescu - Către Bullatius (Horațiu)

Mihai Eminescu - Către Bullatius (Horaţiu) Epistole, I, 11 Cum ți se pare, Bullațiu, Chio, falnicul Lesbos, Samosul cel elegant, Sardes, cetatea lui Cresus? Smyrna ori Colophon? Mai mari, mai mici decât faima? Ori sunt nimic alături cu câmpul lui Mart și cu Tibrul? Au preferi vrun oraș din cele-nchinate prin Attal? Ori de urâtul mării și-a drumului Lebedu-l lauzi? ,,Lebedul? Știi tu ce e", -mi răspunzi? Mai pustiu decât Gabii, Mai strimt decât Fidenii; și totuși, aicea viața-mi Voi s-o petrec, uitat de ai mei, uitându-i pre dânșii, Dintr-un mal depărtat privind la Neptun turburatul. Oare acel ce la Roma din Capua pleacă pe ploaie, Plin de noroi, pentru-asta viața-i în han va petrece-o? Oare cel degerat lăuda-va cuptorul și baia Ca pe lucruri ce singure dau fericire vieții? Pentru că austrul puternic te bântuie, vinde-vei oare Vasul în care-ai plecat, dincolo de valul Egeic? Pentr-un om așezat Rhodos, Mitilene frumoasa Par ca pănura grea în arșiță, par ca și haina Cea de la câmp în timp vicolos, ori ca baia în Tibru Iarna, ori ca un foc pe vatră-n luna lui ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruHORĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentruHORĂ.

HOREȚ

HORÉȚ , horețe , s . n . ( Reg . ) Împletitură de nuiele în formă de coș cilindric , folosită la păstrarea în apă a peștelui prins . - Et .

 

BRAD

... p . gener . nume dat coniferelor . 2. ( Art . ) Numele unei hore care se joacă , în ajunul nunții , la casa miresei ; melodie după care se execută această horă

 

HORI

... HORÍ , horesc , vb . IV . 1. Intranz . și tranz . A cânta un cântec , de obicei o horă

 

NUNEASCĂ

... NUNEÁSCĂ s . f . ( De obicei art . ) Numele unei hore care se joacă la nuntă după cununie ; melodie după care se execută această horă

 

PERNIȚĂ

... a fi păstrate , ace și bolduri ; pernuță ( 2 ) . II. ( În forma periniță ) Dans popular în care un băiat iese în centrul horei , își alege din horă o fată cu care îngenunchează ( pe o pernă sau o batistă ) și o sărută , fata urmând să facă în continuare același lucru cu alt băiat ...

 

ALIVANCĂ

ALIVÁNCĂ , alivenci , s . f . ( Reg . ) 1. Turtă făcută din mălai amestecat cu lapte bătut și cu brânză și coaptă în cuptor cu unt sau cu smântână . 2. ( La pl . ) Numele unei hore ; melodia după care se execută . - Et .

 

BARABOI

BARABÓI , baraboi , s . m . 1. Plantă erbacee cu tulpina înaltă , cu flori albe , cu rădăcină comestibilă în formă de bulb ; alunele . ( Chaerophyllum bulbosum ) . 2. Dans țărănesc asemănător cu hora ; melodia după care se execută acest

 

BRĂILEANCĂ

BRĂILEÁNCĂ , brăilence , s . f . 1. Femeie născută și crescută în municipiul sau județul Brăila . 2. ( Art . ) Dans popular românesc asemănător cu hora , răspândit în jurul Brăilei ; melodie după care se execută acest dans . [ Pr . : bră - i - ] - Brăilean + suf . -

 

BUSUIOC

BUSUIÓC , - OÁCĂ , busuioci , - oace , subst . , adj . I. Subst . 1. S . m . Plantă erbacee de grădină din familia labiatelor , cu tulpina păroasă , cu flori mici , albe sau trandafirii , cu miros plăcut ( Ocimum basilicum ) . 2. S . n . ( Reg . ) Numele unui dans popular asemănător cu hora ; melodie după care se execută acest dans . II. Adj . ( Despre fructe , vin ) Cu aromă de busuioc ( I

 

COROANĂ

COROÁNĂ , coroane , s . f . 1. Podoabă în formă de cerc făcută din flori și frunze , cu care se încununează capul ; cunună . 2. Podoabă de metal ( prețios ) , ornată cu pietre scumpe și purtată de monarhi la ocazii solemne ca semn al puterii lor ; p . anal . tiară papală . 3. Fig . Putere monarhică , suveranitate ; p . ext . persoană care deține această putere . 4. Unitate monetară în anumite țări . 5. Totalitatea crengilor unui arbore , ale unui arbust etc . 6. Partea superioară , vizibilă , a dintelui omului , care iese din gingie și este acoperită cu smalț . 7. Partea de deasupra copitei la piciorul calului . 8. Suprafață cuprinsă între două cercuri concentrice . 9. ( În sintagmele ) Coroană solară = regiune luminoasă în jurul soarelui , formată din stratul exterior și cel mai rarefiat al atmosferei solare , vizibilă cu ochiul liber în timpul unei eclipse totale de soare . Coroana boreală = Numele unei constelații ( circulare ) din emisfera boreală ; Hora . 10. Nume dat mai multor piese sau părți de piese mecanice , de lungime mică , având forma unui cilindru gol . 11. ( Muz . ) Semn pus deasupra unei note sau a unei pauze pentru a le prelungi valoarea ;

 

DANS

... și dansul . 3. ( În sintagma ) Dans macabru = temă alegorică simbolizând egalitatea în fața morții prin reprezentarea unui schelet cu coasa în mână care atrage în horă oameni de diferite vârste și condiții sociale și - i omoară . 4. ( În sintagma ) Dansul albinelor = mijloc de semnalizare prin care albinele , făcând anumite mișcări , își ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...