Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CLASICISM, FAMILIE, GÂNDIRE, IDEALIST, IDEALISTIC, IDEALITATE, ODĂ, SIMPATIZA, SPIRIT, SPIRITUAL ... Mai multe din DEX...

IDEAL - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

IDEÁL, -Ă, ideali, -e, adj., IDEÁL, idealuri, s.n. 1. Adj. Care atinge perfecțiunea; perfect, desăvârșit. 2. Adj. Care ține de domeniul ideilor, privitor la gândire; care există numai în mintea, în închipuirea omului; spiritual, imaterial. 3. S.n. Scopul suprem spre care se îndreaptă în mod conștient și metodic năzuințele și activitatea creatoare umană în toate domeniile ei, gradul cel mai înalt și mai greu de ajuns al perfecțiunii într-o direcție. [Pr.: -de-al] - Din fr. idéal, lat. idealis.

Sursa : DEX '98

 

IDEÁL, -Ă I. adj. 1. referitor la o idee sau la ideație; care nu există sau nu poate exista decât în gândire. 2. perfect, desăvârșit; model. II. s. n. 1. model considerat perfect; perfecțiune pe care încearcă s-o imite un artist, un poet etc. 2. scop suprem al existenței, al activității cuiva sau a ceva. 3. (mat.) mulțime de elemente ale unui inel pentru care atât diferența dintre două elemente, cât și produsul dintre un element al inelului și un element al ei sunt tot elemente ale mulțimii. (< fr. idéal, lat. idealis)

Sursa : neoficial

 

Idealimperfect, material, real

Sursa : antonime

 

IDEÁL adj. 1. v. perfect. 2. v. pur. 3. (FILOZ.) imaterial, spiritual. (Elemente materiale și \~.) 4. (FILOZ.) mintal, subiectiv.

Sursa : sinonime

 

ideál adj. m. (sil. -de-al), pl. ideáli; f. sg. ideálă, pl. ideále

Sursa : ortografic

 

ideál s. n. (sil. -de-al), pl. ideáluri

Sursa : ortografic

 

IDEÁL^2 \~uri n. 1) Reprezentare sau întruchipare a unui tip perfect. 2) Scop suprem (și greu de atins) către care tinde cineva în viață sau într-un domeniu de activitate. [Sil. -de-al] /<lat. idealis, fr. idéal

Sursa : NODEX

 

IDEÁL^1 \~ă (\~i, \~e) 1) Care atinge culmea perfecțiunii; desăvârșit sub toate aspectele. 2) Care ține de domeniul ideilor; existent numai în închipuirea omului, în imaginație; imaginar; ireal; fantastic; fictiv. [Sil. -de-al] /<lat. idealis, fr. idéal

Sursa : NODEX

 

IDEÁL, -Ă adj. 1. Referitor la o idee sau la ideație; de idei; care nu există sau nu poate exista decât în gândire; creat de gândire. 2. Perfect, desăvârșit; model. // s.n. 1. Model considerat perfect; perfecțiune pe care încearcă s-o imite un artist, un poet etc. 2. Scop suprem al existenței, al activității cuiva sau a ceva. 3. (Mat.) Mulțime de elemente ale unui inel pentru care atât diferența dintre două elemente, cât și produsul dintre un element al inelului și un element al ei sunt tot elemente ale mulțimii. [Pron. -de-al, pl.s. -luri, -le. / cf. lat. idealis, fr. idéal, it. ideale].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruIDEAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 179 pentruIDEAL.

Iacob Negruzzi - Idealul meu

... de Iacob Negruzzi Informații despre această ediție Des în anii de junie     Când pluteam din val în val Într-o dulce reverie,     Îmi cream un ideal. Și o față așa frumoasă     Păr de înger blond îi dam C-o ochire mult duioasă     Dulce îi împodobeam Și-i dam cel mai dulce ... putea să te găsesc? — Însă anii se strecoară     Lin mă suiu pe-al vieții deal Și din gându-mi piere, sboară     Al meu dulce ideal. Și in calea mea senină     Într-o zi te-am întâlnit Și imaginea divină     Viu în gând mi-a revenit. Și ...

 

Panait Cerna - Ideal (Cerna)

... Panait Cerna - Ideal (Cerna) Ideal de Panait Cerna Luceafărul senin răsare, Umplînd de vis văzduh și mare... Pătruns de focul lui cel blînd, Un strop s-aprinse, tremurînd; Și stropul ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Ideal (Iosif)

... Ştefan Octavian Iosif - Ideal (Iosif) Ideal de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Îmi place să mă satur bine, Pă urmă — descheindu-mi vesta — Să mă așez, lîngă ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Idealurile sociale și arta

... n-a fost condus de idealuri sociale mai mărețe, mai înalte. Dl Philippide îmi răspunde silindu-se a arăta: 1. Că un ideal social nu e deloc necesar unui artist ca atare, că n-are a face una cu alta. 2. Că Junimea a avut ...

 

George Coșbuc - Ideal

... George Coşbuc - Ideal Ideal de George Coșbuc Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Venise fata de-mpărat Cu alte fete pe-nserat S-aducă apă ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Spre ideal

... Ştefan Octavian Iosif - Spre ideal Spre ideal de Ștefan Octavian Iosif Când am pornit cu mult avânt pe-un drum Pe care îl urmez, ați râs de mine. Dar eu urmez și ...

 

Ion Luca Caragiale - Pomada fermecată

... dispare, și-atâtea năzuinți Vor fi nu chinuri goale, ci pline biruinți!â€� Lume nouă... senină... răul... năzuinți... chinuri... biruinți... Așa e că am un ideal social? Apoi, dacă am un ideal social, nu-i așa că am ajuns talentat? și poate încet-încet, tot dând cu pomadă, s-ajung și genial. Nu-i decât idealul social ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Personalitatea și morala în artă

... domnul X. Y. din București ca să le avem noi? Subiectul poate să fie luat din realitatea poporului, dar tratarea nu poate să fie decât ideal-artistică, fără nici o preocupare practică. Prin urmare, o piesă de teatru cu directă tendință morală, adică cu punerea intenționată a unor învățături ...

 

Ion Luca Caragiale - Între Stan și Bran

Ion Luca Caragiale - Între Stan şi Bran Între Stan și Bran de Ion Luca Caragiale Nici Dumnezeu nu poate mulțumi pe toată lumea, de vreme ce chiar doi frați buni, unul grădinar și altul cărămidar, i se roagă totdeodată, unul de ploaie, și altul de secetă... Pe oricare l-o împăca mai întâi, o să-și auză vorbe dela celălalt... Dacă nici Dumnezeu nu poate, darmi-te bietul om muritor ! Când te pui, cum te trage inima, să faci, după putere, o slujbă spre folosul cuiva, să nu te mai gândești la ce are să zică altcineva despre fapta ta; căci folosul unuia poate fi spre paguba altuia, și, firește, dacă ai să cauți și la supărarea celui din dreapta, cât și la folosul celui din stânga, atuncea trebue să stai frumos la mijloc ținându-ți mâinile încrucișate și zâmbind cu nevinovăție, când ăstuia, când ăstuilalt. Cum am zice, nici nu jicnești, nici nu slujești, - rămâi om bun ca zahărul, pe gustul tutulor, și al lui Stan și al lui Bran, deopotrivă dulce, și nepăsător și nefolositor pentru amândoi. Și mulți cred că omul cuminte așa trebue să se poarte'n lume, și nu le merge rău. La o ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Tendenționismul și tezismul în artă

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Tendenţionismul şi tezismul în artă Tendenționismul și tezismul în artă [1] de Constantin Dobrogeanu-Gherea Mărturisesc, îmi pare bine și îmi pare rău totodată de prilejul ce mi-a dat dl Roman, să vorbesc despre mine însumi. Îmi pare rău, pentru că voi fi nevoit să vorbesc despre persoana mea, lucru ce aș fi dorit să nu fac, îmi pare însă bine, pentru că astfel voi putea desluși unele puncte din articolele mele. Și acuma trec la chestie. Dl Roman zice că nu se unește în totul cu mine în privința artei, însă e foarte departe de a lămuri în ce și cum; e așa de puțin deslușit, încât mărturisesc că n-am putut pricepe în totul ce vrea să spună d-sa. Chiar la începutul broșurii, d-sa arată deosebirea între noi astfel: ,, D-sa (adică eu) pune ideea socială pe planul întâi, iar arta pe al doilea. Aice ne deosebim... Literatura însă, și în special poezia, după părerea noastră, trebuie să rămâie în primul loc economiști poeți, ca și poeți economiști. Ce înțelege oare prin aceste fraze? Să fi înțelegând că e rău a scrie în versuri un ...

 

Ștefan Octavian Iosif - La o ciocîrlie

Ştefan Octavian Iosif - La o ciocîrlie La o ciocîrlie de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Convorbiri literare , an. XXXIV, nr. 5, 15 mai 1900. După Shelley Salut, zeiță a cîntării ! Căci pasere nu poți să fii Tu, care, plină de simțire Prin viersu-ți măiestrit din fire, Reverși din bolțile tăriei așa voioase melodii. Întocmai unui nor de pară mai sus și tot mai sus te-avînți: Și-n adîncimile albastre Răsuni dasupra lumei noastre, Și tot cîntînd te urci într-una, precum urcînd într-una cînți. În slava soarelui ce-apune scăldat în valuri aurii, Te legeni tu, fermecătoare, Bătînd cu drag din aripioare, Asemeni unei ideale, nețărmurite bucurii. Plutind prin purpura-nserării, te pierzi și nu te mai zărim ; Cum piere steaua cînd o-nghite Lumina zilei strălucite, Dar eu ți-aud, ca și-nainte, recitativul tău sublim ; Precum în amijit de ziuă luceafărul ne-apare șters. Și-ndepărtata-i scânteiere. Deși se stinge din vedere, Ne urmărește mai departe, urmîndu-și calea-n univers, Tot astfel cântecele tale triumfă pe pămînt și-n cer, Precum din norul ce-o ascunde, Lumina lunei blînd pătrunde Și-nseninează firmamentul în noaptea plină de mister. Cu ce- ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruIDEAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentruIDEAL.

CLASICISM

... arta si literatura europeană , apărut în sec . XVII în Franța , caracterizat prin imitarea modelelor antice greco - latine , prin interesul pentru aspectul moral , prin urmărirea unui ideal , prin disciplinarea imaginației și a sensibilității , prin ordine , echilibru și claritate . 3. Perioadă din istoria culturii universale sau naționale ale cărei creații reprezintă ...

 

FAMILIE

FAMÍLIE , familii , s . f . 1. Formă socială de bază , întemeiată prin căsătorie , și care constă din soț , soție și din descendenții acestora . 2. Totalitatea persoanelor care se trag dintr - un strămoș comun ; neam , descendență . 3. Fig . Grup larg de oameni , de popoare etc . cu interese și idealuri comune . 4. Categorie sistematică în botanică și în zoologie , inferioară ordinului , care cuprinde mai multe genuri de organisme cu caractere comune . 5. Grup de cuvinte , derivate și compuse , formate de la același cuvânt de

 

GÂNDIRE

... gândiri , s . f . 1. Facultate superioară a creierului omenesc , care reflectă în mod generalizat realitatea obiectivă prin noțiuni , judecăți , teorii etc . 2. Factor ideal

 

IDEALIST

... adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care aparține idealismului ( 1 ) , privitor la idealism . 2. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care aspiră spre un ideal

 

IDEALISTIC

... IDEALÍSTIC , - Ă , idealistici , - ce , adj . ( Rar ) 1. ( Fil . ) Propriu doctrinei idealiste . 2. Care aspiră spre un ideal

 

IDEALITATE

... IDEALITÁTE s . f . ( Rar ) Însușirea a ceea ce este ideal

 

ODĂ

ÓDĂ , ode , s . f . Specie a poeziei lirice ( formată din strofe cu aceeași formă și cu aceeași structură metrică ) , în care se exprimă elogiul , entuziasmul sau admirația față de persoane , de fapte eroice , idealuri

 

SIMPATIZA

SIMPATIZÁ , simpatizez , vb . I . 1. Tranz . A avea sentimente de simpatie ( 1 ) față de cineva . 2. Intranz . ( Cu determinări introduse prin prep . " cu " ) A împărtăși ideile , sentimentele cuiva , a avea aceleași aspirații , aceleași idealuri , aceleași convingeri cu cineva ; a fi de partea unei grupări politice sau a unei mișcări ( cunoscându - i și împărtășindu - i principiile , acțiunile

 

SPIRIT

... SPÍRIT , spirite , s . n . I. 1. Factor ideal al existenței ( opus materiei ) ; conștiință , gândire ; p . ext . minte , rațiune , intelect . 2. Persoană considerată sub raportul capacității sale intelectuale sau din punctul de vedere al ...

 

SPIRITUAL

... a constituit una dintre sursele jazului . [ Pr . : spírituăl ] - Cuv . engl . SPIRITUÁL^1 , - Ă , spirituali , - e , adj . 1. Care aparține spiritului ( I 1 ) , privitor la spirit ; ideal

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...