Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

IMPUTAȚIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

IMPUTÁȚIE, imputații, s.f. Faptul de a atribui cuiva o vină; învinovățire; măsură prin care se dispune reținerea din câștigul unui angajat sau cooperator a despăgubirilor pentru paguba cauzată de acesta instituției sau întreprinderii unde lucrează; (concr.) sumă care trebuie plătită pentru această pagubă; imputare. - Din fr. imputation, lat. imputatio.

Sursa : DEX '98

 

IMPUTÁȚIE s. f. 1. faptul de a imputa cuiva o vină; învinovățire; reproș. 2. imputare (II); sumă plătită. (< fr. imputation, lat. imputatio)

Sursa : neoficial

 

IMPUTÁȚIE s. v. reproș.

Sursa : sinonime

 

imputáție s. f. (sil. -ți-e), art. imputáția (sil. -ți-a), g.-d. art. imputáției; pl. imputáții, art. imputáțiile (sil. -ți-i-)

Sursa : ortografic

 

IMPUTÁȚI//E \~i f. 1) v. A IMPUTA. 2) Măsură prin care cineva este obligat plătească o despăgubire (unei organizații, instituții etc.). 3) Sumă care trebuie plătită de cineva în conformitate cu o astfel de măsură. [G.-D. imputației] /<lat. imputatio, \~onis, fr. imputation

Sursa : NODEX

 

IMPUTÁȚIE s.f. 1. Învinovățire; reproș. 2. Obligație de a plăti o sumă ca despăgubire pentru o pagubă cauzată unei instituții unde activează cineva; (concr.) sumă de bani plătită în acest scop. [Gen. -iei, var. imputațiune s.f. / cf. fr. imputation, lat. imputatio].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.