Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

INDICȚIUNE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

INDICȚIÚNE, indicțiuni, s.f. (Livr.) Convocare pentru o zi anumită a unui conciliu; indicație pentru o anumită zi. * Indicțiune romană = perioadă de cincisprezece ani care separa în vechea Romă, începând cu domnia împăratului Constantin, două majorări extraordinare de impozite. ** Perioadă convențională de cincisprezece ani. [Pr.: -ți-u-] - Din fr. indiction, lat. indictio, -onis.

Sursa : DEX '98

 

INDICȚIÚNE s. f. 1. (ant.) determinarea, prin edict imperial, a impunerilor prin impozite. 2. convocare, pentru o zi anumită, a unei adunări, (spec.) a unui conciliu. 3. (astr.) perioadă convențională de cincisprezece ani. (< fr. indiction, lat. indictio)

Sursa : neoficial

 

indicțiúne s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. indicțiúnii; pl. indicțiúni

Sursa : ortografic

 

INDICȚIÚNE s.f. (Liv.) Convocare pentru o zi anumită a unui conciliu; indicație pentru o anumită zi. * Indicțiune romană = perioadă de cincisprezece ani care separa în vechea Romă, începând cu domnia împăratului Constantin, două ridicări extraordinare de impozite. ** (Astr.) Perioadă convențională de cincisprezece ani. [Pron. -ți-u-. / cf. lat. indictio, fr. indiction].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.