Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:INDUSTRIALIZA, ORAȘ, ȘANTIER, ACRILIC, AFACERE, AFACERISM, AGROINDUSTRIAL, ANILINĂ, ANTREPRIZĂ, APĂ ... Mai multe din DEX...

INDUSTRIAL - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

INDUSTRIÁL, -Ă, industriali, -e, adj. Care ține de industrie sau se bazează pe industrie, care este produs de (sau în) industrie; cu o industrie dezvoltată. * Chimie industrială = ramură a chimiei care se ocupă cu aplicarea procedeelor chimice în tehnica fabricației. Plante industriale = grup de plante agricole cultivate în vederea prelucrării lor. [Pr.: -tri-al] - Din fr. industriel.

Sursa : DEX '98

 

INDUSTRIÁL, -Ă adj. referitor la industrie; bazat pe industrie, (produs) de industrie; cu o industrie dezvoltată. o chimie ~ă = ramură a chimiei care se ocupă cu folosirea procedeelor chimice în tehnica fabricației. * (despre plante) din care se extrag anumite produse industriale (ulei, fibre). (< fr. industriel)

Sursa : neoficial

 

INDUSTRIÁL s. v. fabricant, industriaș.

Sursa : sinonime

 

industriál adj. m. (sil. -tri-al), pl. industriáli; f. sg. industriálă, pl. industriále

Sursa : ortografic

 

INDUSTRIÁL \~ă (\~i, \~e) 1) Care ține de industrie; referitor la industrie. Ramură \~ă. Chimie \~ă. 2) Care este produs de industrie. Mărfuri \~e. 3) (despre regiuni, localități etc.) Care are o industrie dezvoltată. [Sil. -dus-tri-al] /industriel, germ. industriell

Sursa : NODEX

 

INDUSTRIÁL, -Ă adj. Care ține de industrie; bazat pe industrie, (produs) de industrie; cu o industrie dezvoltată. * Chimie industrială = ramură a chimiei care se ocupă cu folosirea procedeelor chimice în tehnica fabricației. [Pron. -tri-al. / cf. fr. industriel, it. industriale].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruINDUSTRIAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentruINDUSTRIAL.

Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist

Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist Manifestul Partidului Comunist Karl Marx și Friedrich Engels Apărut în 1848 O stafie umblă prin Europa - stafia comunismului. Toate puterile bătrînei Europe s-au unit într-o sfîntă hăituială împotriva aceste stafii: Papa și Țarul, Metternich și Guizot, radicali francezi și polițiști germani. Există oare vreun partid de opoziție care să nu fi fost defăimat, ca fiind comunist, de către adversarii săi de la putere? Există oare vreun partid de opoziție care să nu fi răspuns la rîndul său atît elementelor mai înaintate ale opoziției, cît și adversarilor săi reacționari zvîrlindu-le în față imputarea stigmatizantă de comunist? Din acest fapt reies două lucruri. Toate puterile europene recunosc de pe acum comunismul ca o putere. A venit timpul ca comuniștii să-și expună deschis, în fața lumii întregi, concepția, scopurile, tendințele și să opună basmului despre stafia comunismului un manifest al partidului însuși. În acest scop s-au întrunit la Londra comuniști de diferite naționalități și au redactat următorul „Manifestâ€�, care se publică în limbile: engleză, franceză, germană, italiană, flamandă și daneză. Cuprins 1 Burghezi și proletari 2 Proletari și comuniști 3 Literatura socialistă și comunistă 3.1 Socialismul reacționar 3. ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Corbul și vulpea (Heliade)

... pe unde tot umblase, Un codroi de cașcaval; Și cu dânsu-n cioc se duse P-un copac și mi se puse Ca un bun industrial. Vulpea, tot ca jupâneasă Ce cam rar o dă p-acasă, Iar ieșise la primblare; Și bunul miros ce are D-ici, de colo o ...

 

Ion Luca Caragiale - Cercetare critică asupra teatrului românesc

Ion Luca Caragiale - Cercetare critică asupra teatrului românesc Cercetare critică asupra teatrului românesc de Ion Luca Caragiale CRITICA TEATRALĂ ȘI PRESA NOASTRĂ De zece ani și mai bine, presa românească se bucură de o libertate aproape, ca să nu zicem cu totul nemărginită — stare binecuvântată, ce poate încă n-o visează cel mai democrat dintre democrații Apusului. Nu aci este locul să judecăm daca aceasta spre folosul sau paguba publicului românesc a fost, ori să cercetăm daca presa românească, bucurându-se de o așa desăvârșită libertate, a binemeritat-o prin înțelegerea misiunii culturale ce are presa în societățile moderne. Negreșit că aceste întrebări sunt, din punctul lor de vedere general, de un interes politicesc prea înalt, așa că nu se poate trece repede și ca ușurătate asupră-le în o introducere la o cercetare critică asupra teatrului. Cu toate acestea, dintr-un punct de vedere parțial și de un interes destul de însemnat, obiectul acestei introduceri trebuie să fie o cercetare în treacăt asupra răspunderii ce are presa de la noi de starea actuală a teatrului românesc, ce, împotriva firii lucrului, mai-nainte de a-și atinge culmea — către ...

 

Paul Zarifopol - Caragiale, pe scurt

Paul Zarifopol - Caragiale, pe scurt Caragiale, pe scurt de Paul Zarifopol Douăzeci de ani de la moartea lui. Nu toți oamenii sunt egal de vii. Niciodată nu am simțit atât de tare acest fapt, cum l-am simțit la moartea lui Caragiale. Nevoit să petrec în locuința lui a doua noapte după acea în care murise, am vegheat decuseară până la ziuă fără să-mi pot lua ochii de la draperia care ascundea o jumătate a camerei de cealaltă. Draperiile pot fi mult mai rafinat perfide decât pereții sau ușile; se pot mișca ușor. Nu am nici cea mai mică vocație pentru înregistrarea supranaturalului; însă anularea unei ființe cu vitalitate excepțională este, la început, adânc neverosimilă. E o răsturnare violentă a unei experiențe prea bogate, ale cărei elemente poartă accente puternice de sentiment, anume acordate și sistematizate. E un învăț greu. Nu se putea să nu aștept, noaptea întreagă, să iasă Caragiale de după covorul care-mi atârna în față și să vorbească. Îndeosebi, cu tăcerea definitivă a lui Caragiale nu vroiau să mi se deprindă așteptările urechii și așteptările spiritului. Câți îl cunoșteam de aproape, știam bine că omul nu ...

 

Ion Luca Caragiale - Un nou plagiat Zola

... volum de 600 pagini. Câțiva reporteri curați la suflet au crezut că fac un bine d-lui Zola îndemnând pe public să crează că întreprinzătorul industrial al Romei era cât p-aci să se prăpădească din pricina unei munci de ciclop. A! ce mai foc de cuptor! ce zgomot ...

 

Ioan Slavici - Miseri%C4%AD

Ioan Slavici - Miseri%C4%AD MiseriÄ­ de Ioan Slavici Ioan Slavici, “MiseriÄ­,â€� în Apărarea Națională, III (1902), nr. 108 (24 Noiembrie), p. 1. N’avem noÄ­ RomâniÄ­ să ne temem de cât de propriile nĂ³stre pÄ•cate. Sunt zadarnice alergăturile luÄ­ Iuda și minciunile lor și silințele lor de a ne îndupleca să nuÄ­ maÄ­ socotim pe EvreÄ­ deopotrivă cu ceÄ­-l’alți străinÄ­ așezațÄ­ pe pământul RomânieÄ­: legile nĂ³stre sunt bine chizuite și drepte, și nicÄ­ noÄ­ nu voim să le schimbăm, nicÄ­ alțiÄ­ nu se încumetă a face încercarea de a ne sili să facem ceea-ce nu voim. Posițiunea legală a Evreilor are să rămâie tot cea de astă-zi, ba una din nechibzuite, în care s’aÅ­ avântat JidaniÄ­, e că de aicÄ­ înainte EvreiÄ­ le vor fi încă maÄ­ nesuferițÄ­ Românilor și că cererile de împămĂȘntenire ale lor vor trece maÄ­ cu anevoie prin corpurile legÄ­utĂ³re ale RomânieÄ­. Nu are însă să rămâie neschimbată și posițiunea de fapt a Evreilor. Sunt cifre nemilĂ³se, care ne încredințeză, că eÄ­ se sporesc, și sporirea acĂ©sta ar fi peste ...

 

Ion Luca Caragiale - Congresul Cooperativ Român

Ion Luca Caragiale - Congresul Cooperativ Român Congresul Cooperativ Român de Ion Luca Caragiale 1893 ȘEDINȚA DE INAUGURARE Ședința solemnă de deschidere a congresului se începe la orele 1 d.a. sub președinția dlui Dem. Buteulescu, prezenți fiind 1000 de membri cooperatori. PREȘEDINTELE , în termeni foarte frumoși, salută și felicită pe membrii congresului pentru patriotismul cu care sau grăbit a veni să aducă luminile lor în această mare chestiune: protecționismul național. D-sa termină arătând foloasele cooperațiunii: cooperațiunea trebuie să fie pentru toți românii cu minte o idee fixă. Se intră în ordinea zilei. D. MOCEANU , delicatese și comestibile român, cu vervai cunoscută, ține pentru protecționism un discurs foarte sărat și foarte gustat: vorbelei merg ca untul și bine cântărite și socoteala fără cusur. (Aprobări în tot publicul.) DIRECTORUL fabricii Lemaiâtre, un om cu multă greutate, e de aceeași părere. D-sa crede că fierul trebuie bătut pânăi cald, că nu trebuie lăsat guvernul în pace: până nu va admite protecționismul și nu va turna legi pe acest tipar, trebuie ciocănit mereu. (Aplauze.) UN GUVERNAMENTAL LIBER-SCHIMBIST : Luați seama: vrea să ne potcovească! (Râsete și sâsâituri.) D. IORDACHE IONESCU din Șelari, prezidentul „Spumei de drojdiiâ€�, societatea ...

 

Ion Luca Caragiale - Identitate...

... — zic la țară, cum zic francezii, fiindcă vila si mica proprietate unde mă găzduise prietenul meu Legrand se aflau la marginea unui oraș mare industrial și comercial; într-un ceas mergeam pe jos până-n centrul târgului, la CafĂ© Gambetta... Așteptam acum bani, ca să mă-ntorc în patrie. Într ...

 

Ion Luca Caragiale - Inițiativa...

... minister, și de un comitet compus din cinci membri, și adică din: primarul local în persoană sau prin delegațiune; un mare comerciant și un mare industrial (cetățeni români); un profesor cu titlu definitiv de la școala de grad superior, tras la sorți, în prezența societarilor, și cel mai în vârstă preot ...

 

Alexandru Dimitrie Xenopol - Naționalism și antisemitism

Alexandru Dimitrie Xenopol - Naţionalism şi antisemitism Naționalism și antisemitism de Alexandru Dimitrie Xenopol A. D. Xenopol, “Naționalism și antisemitism,â€� în Noua Revistă Română, V, 277. Toate popoarele pământului tind spre întărirea propriei lor ființi și această tendință firească a oricărei individualități de a-și păstrĂ  felul ei de a fi, alcătuiește ceea ce se numește tendința naționalistă. Gradul în care această tendință este accentuată de deosebitele grupări de oameni, cari conduc soarta popoarelor, arată treptele în care ele se apropie mai mult sau mai puțin de naționalismul rațional, singurul care poate duce la întărirea neamurilor. Întărirea națională a unui popor nu se poate face de cât în măsură în care el se deosebește și se emncipează de străini; prin urmare este învederat că naționalismul va cuprinde în sine lupta contra elementelor străine ce tind a subjugĂ  sau stăpâni pe orice tărâm un organism etnic. Dar un popor ca șu un individ, neputând trăi răzleț, este de asemenea mai presus de orice îndoială că lupta aceasta nu poate fi o luptă de nimicire cÄ› numai de subjugare a elementului apăsat, de absorbire ...

 

Ion Luca Caragiale - Din foloasele tiparului

... prisos spiritul omenirii întregi. Iată laude meritate, pe cari toți înțelepii le aduc lui Gutenberg. Aceea ce au uitat ei însă este că invențiunea iscusitului industrial de la Maienza, pe lângă aceste foloase, a mai adus și un altul. Unul dintre înțelepți a zis: „Proștii mor ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruINDUSTRIAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 100 pentruINDUSTRIAL.

INDUSTRIALIZA

... INDUSTRIALIZÁ , industrializez , vb . I . Tranz . 1. A dezvolta industria ; a da unei țări un caracter industrial , a face să treacă la marea industrie mecanizată . 2. A promova metode , procedee ( tehnice , organizatorice ) industriale în diverse ramuri . [ Pr . : - tri ...

 

ORAȘ

ORÁȘ , orașe , s . n . 1. Formă complexă de așezare omenească cu dimensiuni variabile și dotări industriale , având de obicei funcție administrativă , industrială , comercială , politică și culturală ; urbe . 2. P . restr . Partea centrală a unui oraș ( 1 ) ; centru . 3. Populația , locuitorii unui oraș (

 

ȘANTIER

... ȘANTIÉR , șantiere . s . n . Loc pe care se construiește ( sau se repară ) o clădire , un obiectiv industrial

 

ACRILIC

ACRÍLIC , - Ă , acrilici , - ce , adj . 1. ( Chim . ; în sintagma ) Acid acrilic = lichid incolor cu miros înțepător obținut prin oxidarea acroleinei și folosit la fabricarea unor materiale sintetice . 2. ( Despre produse industriale ) Care este obținut cu ajutorul derivaților acidului acrilic ( 1 ) . Fibră

 

AFACERE

AFÁCERE , afaceri , s . f . 1. Tranzacție financiară , comercială sau industrială , bazată de obicei pe speculă sau pe speculații . 2. ( Fam . ) Întreprindere cu rezultat favorabil . 3. Treabă ( importantă ) , îndelenicire ,

 

AFACERISM

AFACERÍSM s . n . Utilizare în tranzacții comerciale , financiare , industriale de interes personal a poziției sociale , profesionale sau politice a cuiva . - Afacere + suf . -

 

AGROINDUSTRIAL

... AGROINDUSTRIÁL , - Ă , agroindustriali , - e , adj . Referitor la producția agricolă industrializată . [ Pr . : - gro - in - ] - Agro - + industrial

 

ANILINĂ

... ANILÍNĂ s . f . Substanță chimică ce se prezintă ca un lichid uleios , obținută prin distilarea indigoului sau , industrial

 

ANTREPRIZĂ

ANTREPRÍZĂ , antreprize s . f . Întreprindere care execută lucrări industriale , comerciale , de construcții etc . ; lucrarea propriu -

 

APĂ

ÁPĂ , ape , s . f . I. 1. Lichid incolor , fără gust și fără miros , compus hidrogenat al oxigenului , care formează unul din învelișurile Pământului . 2. Masă de apă ( I 1 ) formând un râu , un lac , o mare etc . 3. Fig . ( La pl . ) Joc de culori făcut în lumină de unele obiecte lucioase . II. 1. ( Urmat de determinări ) Denumire dată unor preparate lichide industriale , farmaceutice , de parfumerie etc . Apă de colonie . 2. Fig . Denumire dată unor secreții apoase ale corpului ( lacrimi , salivă , sudoare

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...