Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNTRU, ALEZAJ, BAZILICĂ, CĂPTUȘEALĂ, ENDOFAZIE, ENDOGEN, GODEVIL, INIMĂ, LUMINĂ, PIATRĂ ... Mai multe din DEX...

INTERIOR - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

INTERIÓR, -OÁRĂ, interiori, -oare, adj., s.n. 1. Adj. Care este situat înăuntrul unui lucru, al unui spațiu limitat etc.; intern. ** Fig. Care se referă la partea morală, sufletească a omului; care nu se manifestă în afară; lăuntric. 2. S.n. Partea interioară (1) a unui obiect, a unui spațiu circumscris (și închis), a unei încăperi (împreună cu tot ce se află aici); spec. mobilierul sau aranjamentul unei locuințe, al unei camere etc. * Loc. adv. În interior = înăuntru, pe dinăuntru. ** Tablou care reprezintă partea dinăuntru a unei camere sau, uneori, scene de familie. ** (Cinema; la pl.) Scene care se petrec în casă. Se filmează interioarele. ** Fig. Structura morală, sufletească a omului. 3. S.n. Post telefonic funcționând printr-o centrală care leagă liniile exterioare cu posturile telefonice din camere, birouri etc. ale unei clădiri, ale unei instituții etc. [Pr.: -ri-or] - Din fr. intérieur, lat. interior, -oris.

Sursa : DEX '98

 

INTERIÓR, -OÁRĂ I. adj. situat înăuntrul unui spațiu limitat, al unui lucru etc.; intern. o (fig.) for ~ = conștiință. II. s. n. 1. partea dinăuntru a unui lucru, spațiu, apartament etc.; ceea ce este cuprins într-un asemenea spațiu. * reprezentare figurativă a interiorului încăperilor (în pictură). 2. post telefonic care funcționează printr-o centrală ce leagă exteriorul cu diferitele camere, birouri ale unei instituții etc. 3. (fig.) latura lăuntrică, natura morală a omului. (< lat. interior, fr. intérieur)

Sursa : neoficial

 

Interiorexterior

Sursa : antonime

 

INTERIÓR adj. v. lăuntric.

Sursa : sinonime

 

INTERIÓR adj., s. 1. adj. dinăuntru, intern. (Partea \~oară.) 2. s. (fig.) pântece, sân. (În \~ul pământului, al navei.)

Sursa : sinonime

 

interiór adj. m. (sil. -ri-or), pl. interióri; f. sg. interioáră, pl. interioáre

Sursa : ortografic

 

INTERI//ÓR^2 \~oáră ( \~óri, \~oáre) (în opoziție cu exterior) 1) Care se află în partea de dinăuntru a ceva; de dinăuntru; intern; lăuntric. 2) Care ține de psihic. [Sil. -ri-or] /<lat. interior, \~oris, fr. intérieur

Sursa : NODEX

 

INTERI//ÓR^1 \~oáre n. 1) Parte de dinăuntru a unui obiect sau a unui spațiu închis. 2) Mobilier al unei încăperi. 3) fig. Natură morală a unei persoane; univers spiritual. 4) Post telefonic instalat în camerele unei clădiri, unei instituții etc. care face legătura cu liniile exterioare printr-o centrală. [Sil. -ri-or] /<lat. interior, \~oris, fr. interieur

Sursa : NODEX

 

INTERIÓR, -OÁRĂ adj. Care este situat înăuntru, de dinăuntru; intern. * (Fig.) For interior = conștiință. // s.n. 1. Partea dinăuntru a unui lucru, a unei locuințe, a unei camere etc.; ceea ce este cuprins înăuntrul unei camere, al unei locuințe etc.; spațiul dinăuntrul unui obiect, al unei încăperi etc. ** Reprezentare figurativă a interiorului încăperilor, mai ales în pictură. 2. Post telefonic care funcționează printr-o centrală care leagă exteriorul cu diferitele camere, birouri etc. ale unei clădiri, ale unei instituții etc. 3. (Fig.) Latura lăuntrică, natura morală a omului. [Pron. -ri-or. / < lat. interior, cf. it. interiore, fr. intérieur].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruINTERIOR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 54 pentruINTERIOR.

Urmuz - Pâlnia și Stamate

... coboară din maimuță și un șir finit de bame uscate, alături de Auto-Kosmosul infinit și inutil... A doua încăpere, care formează un interior turc, este decorată cu mult fast și conține tot ceea ce luxul oriental are mai rar și mai fantastic... Nenumărate covoare de preț, sute de ...

 

Paul Zarifopol - Poezia pură

Paul Zarifopol - Poezia pură Poezia pură de Paul Zarifopol Între părintele Bremond, membru al Academiei Franceze, și ziaristul Paul Souday s-a iscat ceartă, toamna trecută, de la definiția poeziei. Pentru obișnuita lectură publică înaintea celor cinci secții ale Institutului, preotul literat a ales să vorbească despre poezia pură, și în cuvântarea lui avusese mai ales grijă să dea a înțelege că poezia nu se poate defini. Tocmai acest lucru pare să fi supărat mai mult pe Paul Souday. Probabil, ca frances de veche observanță și ca ziarist, el nu rabdă obscuritatea, oricât ar fi de prestigioasă, și s-a necăjit rău când Bremond a spus că poezia n-are a face cu rațiunea. Souday s-a grăbit să înțeleagă și aici pare c-a fost nedrept că Bremond consideră poezia ca un fel de divagație absolut certată cu mintea sănătoasă. Se poate zice și aceasta despre poezie, dar în cazul special nu se zisese. Cearta s-a îndărătnicit asupra unui vers celebru din Racine: la fille de Minos et de PasiphaĂ©.1 Souday e sigur că frumusețea versului stă în ...

 

Ion Luca Caragiale - Culisele chestiunii naționale

Ion Luca Caragiale - Culisele chestiunii naţionale Culisele chestiunii naționale de Ion Luca Caragiale Dintr'un izvor cu desăvârșire autorizat, putem da aci toate amănuntele mai interesante asupra ultimelor împrejurări prin care a trecut chestiunea națională. Vom evita, se înțelege, lungimile inutile, trecând repede asupra împrejurărilor destul de cunoscute publicului, precum procesul Memorandului, secuestrarea Tribunei ș. a.; și vom da la lumină numai părțile ascunse ale acestei nenorocite chestiuni, în care partidul și guvernul liberal au jucat un rol așa de îndoios - zicem îndoios, nu atât din punctul de vedere al patriotismului, cât din punctul de vedere al tactului politic. Samsarul, care și-a oferit nepoftit serviciile sale Ardelenilor, poate o fi fost onest, mai ales că a spus-o singur; dar, în schimb, a fost de o nedibăcie, de o lipsă de tact politic, de neiertat. Amestecul partidului și guvernului liberal de la noi în afacerile interioare ale partidului național de peste munți a fost fatal acestuia: mulțumită acelui amestec, în urma dihoniei care s'a aprins în sânu-i, în urma amețelii și rătăcirii spiritelor de spaima intrigilor, de nesiguranță și absolută lipsă de ...

 

Paul Zarifopol - Delicate lucruri vechi

Paul Zarifopol - Delicate lucruri vechi Delicate lucruri vechi de Paul Zarifopol Notă despre romanul domnului Ibrăileanu [1] Un fin studiu moldovenesc, alcătuit din nuanțe savant șterse. Ni se arată întâmplările curioase ale unor suflete ce au fost și care, cât au fost, stăteau învăluite sub rafinate țesuturi de susceptibilitate, orgoliu, dominare de sine, discreție și politețe. Am numit curioase întâmplările acelor suflete: cuvântul l-am luat din însăși cartea dlui Ibrăileanu. Când, la despărțirea finală, femeia întreabă pe adoratorul care, cu nici un chip, nu a vrut să i se mărturisească de ce natură e sentimentul lui pentru ea, bărbatul răspunde: e un sentiment foarte curios. Femeia încheie, firește, aproape ofensată: Adică bun de pus la muzeu. Adevărat, jurnalul doctorului Emil Codrescu dă impresia delicată a unui capitol de arheologie sufletească. De optzeci de ani viața societății românești curge în prestissimo. Totul în ea se învechește cu o iuțeală straniu distrugătoare de valori. Iar Moldova a rămas până azi, poate numai până ieri, provincia conservării elegante. Sfioasele umbre ce joacă în romanul acesta ne apar desigur familiare nouă, moldovenilor; ne apar însă ca amintiri de demult, tot așa cum de demult ne sună ...

 

Alexandru Mocioni - Debutul lui Alexandru Mocioni în Camera Ungară

... cu nume străin (Zgomot, întreruperi: maghiarul e străin?)» «Observarea domnului deputat Makay, că el vede cum noi prin aceasta ne îndreptăm armele spre interior, într-adevăr nu o înțeleg. S-a atins și chestia, că oare sunt într-adevăr sau nu sunt mai multe națiuni? Așa cred ...

 

Gelu Vlașin - Amnezie psihogenă

... Gelu Vlaşin - Amnezie psihogenă Amnezie psihogenă de Gelu Vlașin nopțile mele au interior proaspăt cu studente la psihologie și vin fiert în so what cînd arina dansa în priviri cu barmanul bărbos și boem ca un stîlp de ...

 

Ion Luca Caragiale - Noul cabinet Otoman

Ion Luca Caragiale - Noul cabinet Otoman Noul cabinet Otoman de Ion Luca Caragiale O telegramă a agenției Havas ne-a vestit mai alaltăeri, cum că în Constantinopol s'a ivit pe neașteptate o criză ministerială, că ministerul împreună cu marele-vizir Savfet-Pașa și cu marele Șeic-ul-Islam au căzut, și că noul cabinet s'a și format, iar în locul lui Savfet-Pașa a venit Heredin-Pașa, fost ministru al beiului de Tunis. Noul mare vizir, înainte de a se urca la această treaptă, a fost câtăva vreme consilier favorit al Sultanului, și astfel i-a venit ușor să ajungă unde se află acum. Această schimbare repede a cabinetului otoman dă loc la deosebite reflecții din partea presei străine. Unele organe pretind că deși criza ministerială din Constantinopol și formarea noului cabinet au venit cam fără veste, însă nimini nu poate fi surprins de una ca aceasta. Căderea lui Savfet-Pașa este un fapt foarte important. Fostul mare vizir de netăgăduit, este unul dintre bărbații cei mai însemnați ai Turciei și un diplomat isteț, om onest și inteligent și ...

 

Ion Luca Caragiale - O vizită la castelul %E2%80%9EIulia Hasdeu%E2%80%9D

... circulare stă liniștit un stîlp masiv de zidărie de coloarea marmorei trandafirii; pe dînsul se reazimă două scări de fier ușoare, cari suie la brîul interior al donjonului, unde de jur împrejur e o galerie metalică. În partea din spate a stîlpului, împotriva ușii de intrare, e o scară ...

 

Ion Luca Caragiale - Pomada fermecată

Ion Luca Caragiale - Pomada fermecată Pomada fermecată de Ion Luca Caragiale Multe pomezi pentru creșterea părului pierdut s-au încercat în deosebite veacuri, totdeuna cu sinceritate și niciodată cu succes, amăgind astfel necontenit iluziile bietei noastre omeniri. Dar geniul cutezător al omului nu a desperat. Cu nestrămutată încredere într-un “viitor mai mare, mai bun, mai frumosâ€�, el a urmat fără preget să caute ce-i trebuia — pomada fermecată — și iată că, în fine, providența i-a încununat cu prisos strădania seculară, dându-i acum de curând ceva mai mult decât el ar fi îndrăznit să-și închipuie a spera. Acesta este de aminteri un obicei cunoscut al providenții: după ce vreme îndelungată îți pune la încercare răbdarea, tocmai când, zdrobit, începi a crede că ți-ai sleit toată energia în zadar, îți scoate generoasă înainte o strălucită răsplată. În antichitate, Arhimede, făcând regulat băi reci, află legea greutății specifice; în evul mediu, alchimiștii, căutând piatra filozofală, descopăr chimia, fără de care n-am fi avut mai apoi chibriturile, hârtia de muște și Salvadenbul român; mai târziu, în secolul XV, genovezul Columb, căutând Indiile, dă peste ...

 

Ion Luca Caragiale - Slăbiciune

Ion Luca Caragiale - Slăbiciune Slăbiciune de Ion Luca Caragiale Parizienii au aperitivul, vienezii fanfara, ploeștenii politica, alții alta: locuitorii capitalelor mari au totdeauna câte o deosebită slăbiciune, câte o patimă. Dar bucureștenii? E ușor de răspuns: Muscalul! Muscalul, se-nțelege, nu atât din punctul de vedere politic sau social și cu atât mai puțin din punctul de vedere economic, fiindca muscalul nu vrea să știe de regulamentele noastre polițienești, nu admite tarifele noastre oficiale; muscalul ține la tariful său autonom. În adevăr, ia să vedem. Tariful birjarilor de piață sună astfel: „2 lei o oră în raza orașului; 1 leu o cursă ce nu trece peste ceas; 2 lei cursa de la și până la gări." Aș! crezi că vrea să știe muscalul de asta! Dar putem noi tolera în statul nostru, în Capitală, ca niște străini să nesocotească regulamentele stabilite? Firește că putem. De ce să nu putem? Nimic pe lume nu se poate mai ușor decât a tolera. Dar e drept să îndoiască, să întreiască și, la zile mari, să împătrească prețul curselor? Fără nici o ezitare, răspund: da, e drept. Nimic nu e mai drept pe lume decât prețul patimii. Vedeți pe acest ...

 

Marius Marian Șolea - Crinul trandafiriu de la Cabinet

... dori tu, cu ochii deschiși spre niște cuvinte, deși eu atunci voi fi demult înăuntrul văzului tău, imediat sub frunte, cu o mână discretă, atârnând interior

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruINTERIOR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 287 pentruINTERIOR.

ÎNTRU

ÎNTRU prep . ( Mai ales urmat de " un " , " o " etc . , cu elidarea vocalei finale ) În . I. ( Introduce un complement circumstanțial de loc ) 1. ( Arată starea sau acțiunea în interiorul unui spațiu ) A locui într - un sat . 2. ( Arată intrarea sau mișcarea în interiorul unui spațiu ) A intra într - o pădure . 3. ( Arată direcția sau ținta mișcării ) A se da într - o parte . II. ( Introduce un complement circumstanțial de timp ) 1. ( Arată momentul , răstimpul , epoca în care se petrece o acțiune ) Într - un timp scurt . 2. ( Arată timpul cât durează o acțiune ) Va plăti datoria într - un an . III. ( Înv . ; introduce un complement circumstanțial de scop ) Iese întru întâmpinarea musafirului . IV. ( Introduce un complement circumstanțial de mod ) A alerga într - un suflet . V. ( Introduce un complement circumstanțial instrumental ) Este îmbrăcat într - o scurtă de piele . VI. ( Introduce un complement circumstanțial de relație ) A fi de acord întru totul cu cineva . VII. ( Introduce un complement indirect care arată obiectul unei prefaceri ) Râul s - a prefăcut într - un pod de

 

ALEZAJ

... ALEZÁJ , alezaje , s . n . 1. Suprafață interioară , cilindrică sau conică , a unei piese . 2. Diametrul interior

 

BAZILICĂ

... BAZÍLICĂ , bazilici , s . f . 1. Biserică romano - catolică medievală , în formă de dreptunghi , împărțită în interior în trei părți prin șiruri de coloane ; ( azi ) nume dat unei biserici sau unei catedrale impunătoare . 2. ( La romani ) Edificiu public cu interiorul împărțit , prin ...

 

CĂPTUȘEALĂ

... CĂPTUȘEÁLĂ , căptușeli , s . f . 1. Pânză sau stofă cu care se dublează , în interior , un obiect de îmbrăcăminte , pentru a - i da un aspect mai îngrijit și pentru a - l face mai călduros . 2. Pânză ...

 

ENDOFAZIE

... ENDOFAZÍE s . f . ( Psih . ) Trăire interioară a actului vorbirii ; limbaj interior

 

ENDOGEN

ENDOGÉN , - Ă , endogeni , - e , adj . 1. ( Despre fenomenele geologice ) Provocat de forțe care provin din interiorul pământului și care conduc la apariția denivelărilor scoarței . 2. ( Med . ) Care ia naștere , care se datorește unor cauze din interiorul

 

GODEVIL

GODEVÍL , godeviluri , s . n . Dispozitiv pentru ghidarea unui instrument sau a unui aparat în interiorul țevilor de extracție sau în interiorul unor conducte la exploatările petroliere . [ Var . : godavíl s .

 

INIMĂ

... cu tatăl lui la chip și la inimă . 2. Ființa , om , individ . Înflăcărarea a cuprins toate inimile . IV. P . anal . 1. Mijloc , centru , interior . 2. Piesă sau element de construcție care ocupă un loc central într - un sistem tehnic sau într - un element al acestuia . 3. Partea din interior ...

 

LUMINĂ

LUMÍNĂ , lumini , s . f . I. 1. Radiație sau complex de radiații electromagnetice emise de corpuri incandescente ( cu sau fără flacără ) sau luminescente și care impresionează ochiul omenesc ; efectul acestei radiații . 2. Izvor , sursă de lumină ( I 1 ) . 3. ( Și în sintagma lumina ochiului ) Pupilă ; p . ext . ochi , privire . II. Fig . Ceea ce aduce claritate în mintea omenească ; învățătură , cultură , educație . III. 1. Distanța liberă dintre fețele interioare a două piese vecine ale unui sistem tehnic sau dintre fețele interioare opuse ale unui gol . 2. ( Înv . ; urmat de determinări ) Suprafață . 3. Stăvilarul morii . [ Pl . și : ( înv . ) lumine ] - Probabil din lume ( înv . ) "

 

PIATRĂ

PIÁTRĂ , pietre , s . f . I. 1. ( La sg . ) Nume generic pentru orice rocă solidă , dură și casantă răspândite la suprafața sau în interiorul pământului ; ( și la pl . ) fragment de dimensiuni și de forme diferite dintr - o astfel de rocă ; p . ext . material fabricat pe cale artificială pentru a înlocui , cu diverse întrebuințări , rocă naturală . 2. ( În sintagma ) Epoca de piatră = prima și cea mai lungă perioadă din istoria omenirii , caracterizată prin utilizarea uneltelor de piatră ( I 1 ) . 3. ( Urmat de determinări care arata felul , întrebuințarea sau modul de prelucrare ) Bucată de piatră ( I 1 ) prelucrată ; obiect făcut dintr - o astfel de bucată . Piatra de moară . 4. Piesă folosită la unele jocuri de societate , confecționată din piatră ( I 1 ) sau , p . ext . , din os , din lemn etc . 5. ( Pop . ) Meteorit . 6. ( Reg . ) Greutate ( de cântar sau de balanță ) . 7. Precipitație formală din particule de gheață , care cade atunci când în interiorul norilor de furtună există curenți ascendenți puternici ; p . restr . fiecare dintre particulele de gheață care formează această precipitație ; grindină . II. P . anal . 1. Crustă de săruri minerale care se depune , cu vremea , pe pereții unui vas în care se fierbe apă sau în care se păstrează lichide . ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...