Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:LINGĂRI, LINGĂREALĂ, BLIDAR, LINCHI, PRELINGE, RECONSTITUIRE ... Mai multe din DEX...

LINGE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

LÍNGE, ling, vb. III. Tranz. 1. (Despre animale) A trece cu limba peste ceva; a șterge sau a netezi cu limba ceva. 2. A atinge cu limba (în mod repetat) ceva de mâncare, a lua cu limba mâncarea. * Expr. A-și linge degetele (sau buzele) ori (refl.) a se linge pe degete (sau pe buze) = a trece cu limba peste buze sau degete (spre a lua și ultimele resturi după ce a mâncat ceva bun sau ca manifestare a unei pofte mari, a unei senzații de plăcere etc.). * Compus: linge-blide (sau -talgere, -talere) s.m. = (fam.) om care trăiește pe socoteala altora; parazit, om de nimic. 3. (Fam.) A linguși cu slugărnicie. - Lat. lingere.

Sursa : DEX '98

 

LÍNGE vb. v. flata, linguși, măguli.

Sursa : sinonime

 

LÍNGE vb. (fig.) a se pieptăna. (Pisicile se \~.)

Sursa : sinonime

 

lingé vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ling, imperf. 3 sg. lingeá, perf. s. 1 sg. linséi, 1 pl. línserăm; part. lins

Sursa : ortografic

 

A LÍNGE ling tranz. 1) (mai ales despre animale) A netezi cu limba (în semn de afecțiune). 2) (mâncare) A lua câte puțin cu limba, atingând în mod repetat. * A-și \~ degetele a încerca o plăcere deosebită mâncând ceva gustos. 3) fig. fam. A linguși în mod înjositor. * Linge-blide om care trăiește pe socoteala altora; trântor; parazit. /<lat. lingere

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruLINGE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 55 pentruLINGE.

Ștefan Octavian Iosif - La o ciocîrlie

Ştefan Octavian Iosif - La o ciocîrlie La o ciocîrlie de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Convorbiri literare , an. XXXIV, nr. 5, 15 mai 1900. După Shelley Salut, zeiță a cîntării ! Căci pasere nu poți să fii Tu, care, plină de simțire Prin viersu-ți măiestrit din fire, Reverși din bolțile tăriei așa voioase melodii. Întocmai unui nor de pară mai sus și tot mai sus te-avînți: Și-n adîncimile albastre Răsuni dasupra lumei noastre, Și tot cîntînd te urci într-una, precum urcînd într-una cînți. În slava soarelui ce-apune scăldat în valuri aurii, Te legeni tu, fermecătoare, Bătînd cu drag din aripioare, Asemeni unei ideale, nețărmurite bucurii. Plutind prin purpura-nserării, te pierzi și nu te mai zărim ; Cum piere steaua cînd o-nghite Lumina zilei strălucite, Dar eu ți-aud, ca și-nainte, recitativul tău sublim ; Precum în amijit de ziuă luceafărul ne-apare șters. Și-ndepărtata-i scânteiere. Deși se stinge din vedere, Ne urmărește mai departe, urmîndu-și calea-n univers, Tot astfel cântecele tale triumfă pe pămînt și-n cer, Precum din norul ce-o ascunde, Lumina lunei blînd pătrunde Și-nseninează firmamentul în noaptea plină de mister. Cu ce- ...

 

Constantin Alexandru Rosetti - Fracul meu

... mă strînge, Să-mi plec și ochi și capu, și mîna să sărut, Să mușc, să vînz pe unu, pe altu iar a linge Le-am învățat pe toate, și-un frac azi mi-am făcut. Rang, slujbă, bogăție, acuma vin grămadă, Acea idee proastă de cinste am perdut ...

 

Constantin Stamati - Pentru săraci

Constantin Stamati - Pentru săraci Pentru săraci de Victor Hugo Traducere de Constantin Stamati Cine dă săracului pe Domnul împrumută. Evanghelistul Precum soarele, picând pe marea înghețată, ar topi-o, întocmai picătura milosteniei, căzând pe grămada păcatelor, le risipește. Sf. Ioan Gură-de-Aur Când iarna petreceți bine voi, avuților slăviți, Când dați baluri strălucite, mii de lumini aprinzând, Când în a voastre palaturi cu îngâmfare priviți, Cristaluri, oglinzi, faiansuri, raze de foc slobozind, Policandrele și lampe ca comeții arzători, Și pe-a salelor parcheturi sprintenii dănțuitori, Când un sunet ca de aur vă vestește mângâios A oarelor răsunare ce trec făr’ să le simțiți, Ah! gândiți măcar o dată la săracul stremțuros, Ce poate la poarta voastră, cu ochii plânși și oviliți, Au stătut ca să privească al vostru strălucit trai Prin largile voastre geamuri, ca la suflete în rai. Gândiți că săracul șede acolo pe-nghețați grunți, Și muierea lui, copiii îl așteaptă tremurând, Să le-aducă lemne, pâine, și dacă vreți să mai știți, Acel sărac poate are o maică de mult zăcând, Gândiți că săracul zice: „Mult are un singur om, Copiii lor sătui, veseli, îi se zâmbesc și ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Șir'te mărgărite

Dimitrie Bolintineanu - Şir'te mărgărite Șir'te mărgărite de Dimitrie Bolintineanu (Înșiră-te mărgăritare) Mii de candele lucesc La palatu-mpărătesc, Căci să face clacă mare Spre-a-nșira mărgăritare. Dintre cei ce sunt veniți, Alții nu-s mai străluciți, Mai frumoși, mai răpitori Ca doi tineri frățiori Părul lor în undă lină 'Noată dulce sub lumină Ca pârâul fugător Sub un soare lucitor. Fiecine istorisește Istoria ce dorește, Iar când toți au savârșit, Copilașii au vorbit — ,,Două june surioare, Dulci ca razele de soare, Pe sub lesele-nflorite Torc mătăsuri aurite, Șir'te mărgărite!" Iar pe drumul lăturat Trece fiul de-mpărat. — ,,Doamne, fă-mă-a ta mireasă, Fă-mă-a ta femeie-aleasă Și-oi aduce ție-n dar Vase cu mărgăritar!" Asfel zice sora mare, Cu trufie și-ngâmfare. — ,,Fă-mă, doamne, nevestică, Zice sora cea mai mică, Și-ți voi face doi feciori, C-ale părului meu flori!" — ,,Tu să fii a mea mireasă... Dulce, mândră-mpărăteasă!" Nouă luni, de nouă ori Străluciră printre nori, Iar când fuse-a noua ori, Doamna naște doi feciori Cu cosițele-aurite... Șir-te-mărgărite! ...

 

Emil Gârleanu - Căprioara

... și-a întins capul cu botul mic, catifelat și umed, pe spatele mamei lui, și, cu ochii închiși, se lasă dezmierdat. Căprioara îl linge, și limba ei subțire culcă ușor blana moale, mătăsoasă a iedului. Mama îl privește, și-n sufletul ei de fugarnică încolțește un simțământ ...

 

Emil Gârleanu - Grivei

Emil Gârleanu - Grivei Grivei de Emil Gârleanu E bătrân. Înțelege că-i bătrân, că-i netrebnic, că cele câteva zile ce i-au mai rămas sunt o povară pe capul tuturora. De când s-a și îmbolnăvit, nu-l mai strigă nimeni, nu-l mai mângâie nici o mână, nu se mai întoarce spre el nici o pereche de ochi. A slujit cu credință. Douăzeci de ani, vară și iarnă, în curtea aceasta a trăit și a păzit-o. În nopțile de toamnă, cu ploile repezi și pătrunzătoare, în nopțile de iarnă, cu vifornițele năprasnice, el nu stătea în cușca lui; suflând cu greu, încordându-și mușchii, căci era vânos, tăia troianul, cutreiera toate colțurile grădinii și, lătrând, dădea de știre că nu e chip să te poți apropia de casa stăpânului... Dar în seara aceea, când prinsese de pulpa piciorului pe hoțul care furase mere din pomul de lângă gard! Ani de-a rândul simțise durerile loviturii de ciomag pe care i-o dăduse atunci în creștetul capului. Și altă dată... Dar câte nu făcuse, câte nu suferise Grivei, dulăul credincios al curții! Însă vremea trece; viața, cu ...

 

George Topîrceanu - Tudor Arghezi: Utrenie

... culcă fruntea-n poală, Purecată de profeți, Sub lumina siderală Ce se scurge prin pereți. Dar în fiecare noapte Limba ei, suind pe zid, Amăgită linge

 

Gheorghe Asachi - Asinul și fluierul

... lucru a să fie Lemnul cela găunos? Deci l-întoarnă-n sus, în gios, Tot cu botul său l-împinge, Îl amirosă și-l linge, Când, suflându-l, au sunat Viers ce n-au fost așteptat. Măi, măi, strigă-n bucurie, Acest sunet d-armonie Au vădit c-ascuns talant ...

 

Gheorghe Asachi - Cocostârcul și vulpea

... cu lungul plisc, Vrând să mânce, toată-n disc, Ostenește sărmănica Și nu-nghite mai nemica; Vulpea însă unde-atinge Soarbe tot și-n urmă linge. Cocostârcul supărat Astă festă n-au uitat Ș-a-nturna vrând neplăcută Daună care au pățit, Pe cea vulpe prefăcută La o masă ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Muștele și albinele

... Că se trag din carne vie Și că tabăra le-e leagăn Și botezul lor în sânge, Că-ntrețin și bărbăția Supărând pe cel ce linge, Căci ele ciupesc eroii Și-i deșteaptă la rezbel Și-i invită la măcel; Ele-mpung și-ndeamnă boii La cărat, la arătură; Ele cailor ...

 

Iuliu Cezar Săvescu - Leul

Iuliu Cezar Săvescu - Leul Leul de Iuliu Cezar Săvescu Informații despre această ediție     Atât cât ochii pot cuprinde     În lung și-n larg peste ocean,     De mii de ori pe-atât se-ntinde     Pustiul alb saharian.     Lângă ruina calcinată     A unui templu părăsit,     Lingându-și laba-nsângerată,     Oftează greu un leu rănit.     Dar, iată, luna se arată     Urcând al cerului calvar,     Pustia tace-nfiorată     Și numai leul solitar,     Neavând durerea cui să-și spună     Curgându-i balele fierbinți,     Ridică laba către lună,     Scrâșnind strident din albii-i dinți

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruLINGE

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentruLINGE.

1 Imparati Capitol 21

... tu un ucigaș și un hoț?` Și să -i mai spui: ,Așa vorbește Domnul: ,Chiar în locul unde au lins cînii sîngele lui Nabot, vor linge cînii și sîngele tău.`` 20 Ahab a zis lui Ilie: ,,M`ai găsit, vrăjmașule?`` Și el a răspuns: ,,Te-am găsit ...

 

Psalmii Capitol 72

... stăpîni dela o mare la alta, și dela Rîu pînă la marginile pămîntului. 9 Locuitorii pustiei își vor pleca genunchiul înaintea lui, și vrăjmașii vor linge țărîna. 10 Împărații Tarsisului și ai ostroavelor vor plăti biruri, împărații Sebei și Sabei vor aduce daruri. 11 Da, toți împărații se vor închina înaintea ...

 

Isaia Capitol 49

... tale pe umeri. 23 Te vor hrăni împărați, și împărătesele lor te vor alăpta. Se vor închina cu fața la pămînt înaintea ta, și vor linge țărîna de pe picioarele tale, ca să știi că Eu sînt Domnul, și că ceice nădăjduiesc în Mine nu vor fi dați de rușine.`` 24 ...

 

Mica Capitol 7

... Neamurile vor vedea lucrul acesta, și se vor rușina, cu toată puterea lor; vor pune mîna la gură, și își vor astupa urechile. 17 Voi linge pulberea, ca șarpele; vor ieși tremurînd ca tîrîtoarele pămîntului, afară din cetățuile lor, vor veni pline de frică înaintea Domnului, Dumnezeului nostru, și se vor ...

 

Luca Capitol 16

Luca Capitol 16 Luca 15 Luca Capitol 16 1 Isus a mai spus ucenicilor Săi: ,,Un om bogat avea un ispravnic, care a fost pîrît la el că -i risipește averea. 2 El l -a chemat, și i -a zis: ,Ce aud eu vorbindu-se despre tine? Dă-ți socoteala de isprăvnicia ta, pentrucă nu mai poți fi ispravnic.` 3 Ispravnicul și -a zis: ,Ce am să fac, dacă îmi ia stăpînul isprăvnicia? Să sap, nu pot; să cerșesc, mi -e rușine. 4 Știu ce am să fac, pentruca, atunci cînd voi fi scos din isprăvnicie, ei să mă primească în casele lor.` 5 A chemat pe fiecare din datornicii stăpînului său, și a zis celui dintîi: ,Cît ești dator stăpînului meu?` 6 ,O sută de măsuri de untdelemn`, a răspuns el. Și i -a zis: ,Ia-ți zapisul, și șezi degrabă de scrie cincizeci.` 7 Apoi a zis altuia: ,Dar tu, cît ești dator?` ,O sută de măsuri de grîu`, a răspuns el. Și i -a zis: ,Ia-ți zapisul, și scrie optzeci.` 8 ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruLINGE

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentruLINGE.

LINGĂRI

... LINGĂRÍ , lingăresc , vb . IV . Tranz . și refl . A flata , a linguși pe cineva cu slugărnicie . - Linge

 

LINGĂREALĂ

LINGĂREÁLĂ , lingăreli , s . f . Faptul de a ( se ) lingări ; comportarea , atitudinea omului slugarnic și lingușitor . - Lingări + suf . -

 

BLIDAR

... BLIDÁR , blidari , ( 1 , 2 ) s . m . , blidare , ( 3 ) s . n . 1. S . m . Meșteșugar care face blide . 2. S . m . Lingău , linge - blide , linge

 

LINCHI

LINCHÍ , linchesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A mânca un aliment lichid lingându - l ( și făcând un zgomot caracteristic cu

 

PRELINGE

... unui obiect ) ; a curge domol . 2. ( Fam . ) , A se strecura , a se furișa ; a aluneca . - Pre ^2 + linge

 

RECONSTITUIRE

RECONSTITUÍRE , reconstituiri , s . f . Acțiunea de a reconstitui și rezultatul ei . 1. Recompunere . 2. Refacere a unor acte de stare civilă pierdute , distruse sau aflate în străinătate , de unde nu pot fi obținute . 3. ( Jur . ) Restabilire a împrejurărilor în care s - a comis o infracțiune . 4. ( Ling , ) Reconstrucție . - V.