|
|
||
Vezi și:ÎMBUCĂTURĂ,
ÎNȘURUBA,
ÎNȚEPENI,
ANCASTRAMENT,
CARTUȘIERĂ,
CULATĂ,
EJECTOR,
EMPIREU,
HABITACLU,
INSERA,
LĂCAȘ
... Mai multe din DEX...
LOCAȘ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. LOCÁȘ, locașuri, s.n. 1. (Astăzi rar) Încăpere, casă; locuință. * Locaș sfânt (sau dumnezeiesc) = biserică, mănăstire. * Expr. (pop.) A da cuiva locaș = a primi pe cineva în casă; a adăposti, a găzdui. 2. Spațiu lăsat liber într-o piesă sau într-un sistem tehnic, în care urmează să intre un element al unei alte piese sau al unui alt sistem tehnic pentru a forma un tot. [Var.: lăcáș s.n.] - Din magh. lakás (după loc).Sursa : DEX '98 LOCÁȘ s. v. adăpost, așezare, casă, cămin, domiciliu, locuință, sălaș.Sursa : sinonime LOCÁȘ s. v. clește.Sursa : sinonime locáș s. n., pl. locáșuriSursa : ortografic LOCÁȘ \~uri n. 1) Încăpere de locuit; locuință. * \~ sfânt (sau dumnezeiesc) biserică sau mănăstire. /<ung. lakásSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru LOCAȘRezultatele 1 - 10 din aproximativ 96 pentru LOCAȘ. Constantin Negruzzi - Melancolie (Negruzzi) ... învecinicească pomenirea vrunui reu; Nu, nici marmură, nici aur, nici aramă se zărește, Pe-a saracilor morminte numai iarbă verde crește. Te salut, locaș cucernic sărmanului muncitor, Care-a fost toată viața statului folositor! Te salut! pentru că traiu-i pururea în asuprire, De abia aice află ... Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul I. Ionienele ... oriunde el privește, Apare-o lume moartă, ce-n suvenir trăiește. În Helesponte, vasul pătrunde linistit. Conrad rădică fruntea și pare-ntinerit. Colo fusese Sestos, locaș de desfătare, Ce-amintă dulce nume și-l trage din uitare: Pe grațioasa Hero, cu genele de fir. Așa Conrad deșteaptă acest trist suvenir: â ... Dimitrie Bolintineanu - Monastirea Putna ... Monastirea Putna Monastirea Putna de Dimitrie Bolintineanu Sub un chip de înger, într-un vis ferice, Domnului Vasile gândul rău îi zice: - "Monastirea Putna, ăst locaș plăcut, S-a zidit pe aur de un domn avut. Mergi și o dărâmă pâna-n temelie Și-ei găsi tu aur să ... Grigore Alexandrescu - Candela Grigore Alexandrescu - Candela Candela de Grigore Alexandrescu Tăcerea e adâncă și noaptea-ntunecoasă; Norii ascund vederea înaltelor tării, Ș-a stelelor de aur mulțime luminoasă Ce smălțuiau seninul cereștilor câmpii. Numai religioasa a candelei lumină Aprinsă de credință, și limpede și lină, Lua citit într-o singură silabă. Lucește înaintea icoanei ce slăvesc. Emblemă-a bunătații, mângâitoare rază, Ea parcă priimește și parcă-nfățișează, Rugăciunile noastre stăpânului obștesc! În minutele-acelea când sufletul gândește, Când omul se coboară în conștiința lui, Ca unei inimi care cu noi compătimește Frățeștei ei lumine durerea mea supui. Câte chinuri ascunse, câte lacrimi vărsate Au avut-o de martor, și i-am încredințat! Câte dorinți smerite și neînființate Am tăinuit de lume și ei am arătat! Dumnezeu ce de față pe cruce se arată, El care-a nedreptății e pildă de-ngrozit, Îmi spune că-nainte-i se va vedea odată Cel ce nedreptățește cu cel nedreptățit. Atunci creștinu-acela, cu fruntea în țărână, Dar cu otrava-n buze, și cu fierul în mână, Umilit ca să-nșale și blând ucigător, Tronul dumnezeirii cum va putea să-l vază, Când la un semn puternic se ... Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui I. C. ... anume, însă alt nu pot să-ți spui, Decât că fieștecare e copil al mumei lui. Nu de mult, unul dintr-înșii părăsise-al său locaș, Cu cuvânt că-l locuiește al cerurilor vrăjmaș; Dar în zilele trecute, după cum am auzit, Cu tămâie și o cruce pe toți dracii i ... Iulia Hasdeu - Singurătate (Iulia Hasdeu) ... mai departe, Pămîntu-n noapte să se-nece! Să ne-avîntăm în infinit... Sondînd superba înălțime Să rătăcim în zări sublime, În cer de-azur, locaș rîvnit; Dorind al tainei infinit, Uita-vom sumbra adîncime. Osuflet, duh ales și pur, Săltînd din pămînteasca tină, Să-ți rupi cătuși de vizuină; Deci ... răbdăm. E-o zi anume, Cînd sufletul se liberează, Sfărmîndu-și lanțul, și pe-o rază, Senin se-nalță, ca din spume, Spre-al său locaș din altă lume Și în lumină se-mbăiază. O, suflete, speranța-i mare... Fixat e ceasul cînd ai să treci Urcînd pe sfintele poteci; Frumoasa ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Odinioară ... țărâna cad și astupă. Și tot vremea din mușuroi face neteziș, surpă crucea de la cap, bătătorește locul și acoperă cu bălării cel din urmă locaș al nostru. Ei, câte se duc cu zilele și ce triste minuni ni se arată de ieri până azi! Câte ne mai așteaptă de azi ... sobă, pe gerul Bobotezei. Curțile, pline altădată de păsări, azi sunt pustii. Abia câte un câine pocâltit mai hămăie și te vestește că e la locaș de om. Copiii sunt galbeni și slabi, zdrențăroși și fără chef, căci la Paște n-au cu ce se înnoi, la Moși n-au cu ... Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra maestrului Bellini și a operilor sale ... a operilor sale de Nicolae Filimon Articol publicat în Naționalul , I (1858), nr. 39, 24 aprilie, p. 149—150, sub semnătura N. Filimon Sicilia, acest locaș al soarelui, insulă a ciclopilor, teatrul celor mai poetice aventure mitologice, patria Ceresei și a lui Triptolem, delicioasa grădină a ... Alexandru Macedonski - Castelul ... pe porți, Din mușchiul de paragini o fină țesătură În care tot trecutul s-ascunde-n umbră sură, Precum s-ascunde-n frunze un trist locaș ... din spinarea bietului popor nerod! Vai! Ce-am convenit cu toții a numi societate, Mult mai demnă ca tâlharii e de-acest cumplit locaș! Statul e o ficțiune, iar dreptatea, strâmbătate, Care duce omenirea dintr-un hop într-un făgaș! Am văzut... Și taina sfântă ce deplin mă cuprinsese ... Alexandru Macedonski - Răsmelița morților Alexandru Macedonski - Răsmeliţa morţilor Răsmelița morților de Alexandru Macedonski Domnea-n locașul vecinic o noapte-ntunecoasă, Și unul după altul, falangă fioroasă, Ieșeau de prin morminte scheletele de morți ,,Deschidă-ne iar viața lucioasele ei porți... Destul de când mormântul ne supse și ne roase", Striga învălmășită răsmelița de oase, ,,Destul de când ne-apasă mormântu-ngrozitor... Vrem viață, vrem lumină, vrem soare-ncălzitor." Și țestele prin iarbă dau fuga-nsuflețite, Purtate de schelete în grab' reîntocmite, Așa că cimitirul era ca un vârtej În care câte-o țeastă fugea după-un gâtlej, Iar deget după deget, și coaste după coaste, Urmau în goana mare ca oaste după oaste... Femurul, câteodată, un tibia prinzând, Da jalnice ocoale, trosnind și șchiopătând, Și-n groaznicul amestec, ciocnindu-se în cale, Albeau prin noaptea neagră coloane vertebrale... Claviculă și cubit, și metatars, și stern Păreau mișcate astfel de-același dor etern, Iar oasele cu-ncetul la rând înghesuite, Cu zgomot în schelete erau reîntocmite, Și glasul ce din toate țipa îngrozitor Era: ,,Vrem aer, viață, vrem soare- Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LOCAȘRezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru LOCAȘ. ÎMBUCĂTÚRĂ , îmbucături , s . f . 1. Cantitate dintr - un aliment care poate fi vârâtă o dată în gură ; înghițitură , dumicat ; p . ext . mâncare ; bucătură . 2. Loc de asamblare a două țevi , două burlane etc . , a unui știft care intră în locașul său etc . - Îmbuca + suf . - ÎNȘURUBÁ , înșurubez , vb . I . Tranz . A strânge un șurub prin învârtire pentru a fixa , a prinde ceva ; p . ext . a fixa în locașul ei o piesă cu ÎNȚEPENÍ , înțepenesc , vb . IV . 1. Intranz . A deveni țeapăn , a nu - și mai putea mișca membrele , a rămâne imobil , rigid , inert ; a încremeni , a înlemni . 2. Tranz . și refl . A ( se ) prinde bine în ceva ; a ( se ) fixa . 3. Tranz . A face ca un obiect să nu mai aibă joc în locașul lui , a - l fixa , a - i asigura stabilitatea ; a întări . - În + ... ANCASTRAMÉNT , ancastramente , s . n . Locaș CARTUȘIÉRĂ , cartușiere , s . f . Geantă sau cutie mică de metal sau de piele , prinsă la centură , în care se țin cartușele ( 1 ) ; brâu ( de piele , de pânză ) cu locașuri tubulare , în care se introduc cartușele . [ Pr . : - și - CULÁTĂ , culate , s . f . Partea dinapoi a țevii unei arme de foc , în care se află locașul EJECTÓR , ejectoare , s . n . 1. Aparat care servește la evacuarea unui fluid dintr - un rezervor . 2. Dispozitiv la armele de vânătoare basculante , care , la deschiderea acestora , extrage și aruncă din țeavă tubul cartușului . 3. Dispozitiv folosit la casetofoane pentru scoaterea casetei din locașul EMPIRÉU s . n . ( În mitologia greco - romană ) Partea cea mai de sus a bolții cerești , unde se credea că se află locașul zeilor ; reședința ... HABITÁCLU , habitacle ( habitacluri ) , s . n . 1. Locaș special al busolei pe o navă ; suport nemagnetic al busolei marine . 2. Spațiu amenajat într - un automobil , într - o aeronavă etc . ( pentru echipaj , călători , poștă ... ... un tabel etc . ; a introduce o informație într - un ziar . 2. A fixa , a așeza o piesă într - un locaș ... LĂCÁȘ s . n . v . locaș Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||