Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: MÂNCA

  Vezi și:NEMÂNCAT, ÎMBUIBA, CIUGULI, CIUPI, COACE, COPT, DOR, GHIFTUI, GUSTA, HĂPĂI ... Mai multe din DEX...

MÂNCAT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MÂNCÁT^1 s.n. Faptul de a mânca. * Expr. A se pune pe mâncat și pe băut = a mânca mult, a mânca bine. A ține (pe cineva) pe mâncat și pe băut = a întreține (pe cineva). - V. mânca.

Sursa : DEX '98

 

MÂNCÁT^2, -Ă, mâncați, -te, adj. 1. (Despre ființe) Care s-a hrănit; sătul. 2. Ros, măcinat, distrus. ** Spec. (Pop.; despre dinți, măsele) Cariat, stricat. - V. mânca.

Sursa : DEX '98

 

MÂNCÁT s. 1. v. alimentație. 2. v. mâncare.

Sursa : sinonime

 

MÂNCÁT adj. 1. v. sătul. 2. v. ros.

Sursa : sinonime

 

mâncát s. n.

Sursa : ortografic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru MÂNCAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 493 pentru MÂNCAT.

Ion Creangă - Cinci pâini

... cumpăra. — Poftim, om bun, de-i ospăta împreună cu noi, ziseră cei doi drumeți călătorului străin; căci mila Domnului! unde mănâncă doi mai poate mânca și al treilea. Călătorul străin, flămând cum era, nemaiașteptând multă poftire, se așază jos lângă cei doi, și încep a mânca cu toții pâne goală și a be apă rece din fântână, căci altă udătură nu aveau. Și mănâncă ei la un loc tustrei ...

 

Ion Luca Caragiale - Pastramă trufanda

... l-a pus căpătâi și, fiind marea liniștită, a dormit odihnit până la ziuă; dar toată noaptea a visat că mânca lucru sărat — firește, răsuflând aerul mării. Când s-a deșteptat, a simțit mare poftă de mâncare, și iar i s ... a-ntors înapoi la Iafa, acolo s-a suit pe altă corabie și a pornit înapoi spre casă. Pe drum, mânca din pastrama altora, dar mirosea sacul lui Aron, și mereu, la toți călătorii: — Ei! pastramă, dacă vreți, să poftiți la noi, la Kavala! â ...

 

Constantin Stamati - Motanul și bucătarul

Constantin Stamati - Motanul şi bucătarul Motanul și bucătarul de Constantin Stamati Un oarecare bucătar, fiind și cam învățat Și foarte evlavios, Într-o zi s-au dus la crâșmă în sat, Iar în cuhne au lăsat Pe-al său motan credincios Bucatele să păzească de șoarecii stricători Și de guzganii răpitori. Dar întorcându-se vede, Și nu poate crede, Găsind motanul pe masă, Ce se trudea mâncând Și spârcuind O găină grasă. Atunci el, ca un orator și ca un om învățat, Au strigat: “Oh, motane mâncăcios! Oh, tâlhar făr’ de lege! Nu te temi de Dumnezeu, lăcomia să te-aplece, Onorul să-ți feștelești, făcând lucru de rușine, Mâncând bucate străine! Sau poate că ai uitat Că toți vecinii vor zice că motanul cel smerit, Ce ni se părea cinstit Și rușinos, Îi ca un lup mâncăcios, Și trebuia izgonit sau îndată spânzurat! Când eu către toți așa te-am lăudat, Că motanul meu Se teme de Dumnezeu...â€� Motanul însă ascultă aceste sfaturi și tace, Forcăiește și mănâncă, căci găina-i place. Acole ritorul nostru nu știe ce să mai zică, Căci motanul tot ascultă, tace mulcu, tot mănâncă... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Iar eu bucătarului i-aș zice Să ...

 

Dosoftei - Din Molităvnic de-nțăles

... taine. Viu-i și-ndumnezăiază cine ăleî bea și mănâncă, Cu inemă strecurată, că tu ai zâs, Doamne svinte : „Cine mi-a mânca de carne și va bea și de-al mieu sânge, Acela-ntru mine mâne, și eu încă sunt într-însul“. Adevăru-ți-i cuvântul ...

 

Ion Creangă - Ursul păcălit de vulpe

... strânge peștele de pe drum. După ce l-a strâns grămadă, îl ia, îl duce la bizunia sa și începe a mânca, că ta...re-i mai era foame! Tocmai când începuse a mânca, iaca vine la dânsa ursul. — Bună masa, cumătră! Ti!!! da' ce mai de pește ai! Dă-mi și mie, că ta...re! mi-i ...

 

Ivan Andreievici Krâlov - Motanul și bucătarul

Ivan Andreievici Krâlov - Motanul şi bucătarul Motanul și bucătarul de Constantin Stamati Un oarecare bucătar, fiind și cam învățat Și foarte evlavios, Într-o zi s-au dus la crâșmă în sat, Iar în cuhne au lăsat Pe-al său motan credincios Bucatele să păzească de șoarecii stricători Și de guzganii răpitori. Dar întorcându-se vede, Și nu poate crede, Găsind motanul pe masă, Ce se trudea mâncând Și spârcuind O găină grasă. Atunci el, ca un orator și ca un om învățat, Au strigat: “Oh, motane mâncăcios! Oh, tâlhar făr’ de lege! Nu te temi de Dumnezeu, lăcomia să te-aplece, Onorul să-ți feștelești, făcând lucru de rușine, Mâncând bucate străine! Sau poate că ai uitat Că toți vecinii vor zice că motanul cel smerit, Ce ni se părea cinstit Și rușinos, Îi ca un lup mâncăcios, Și trebuia izgonit sau îndată spânzurat! Când eu către toți așa te-am lăudat, Că motanul meu Se teme de Dumnezeu...â€� Motanul însă ascultă aceste sfaturi și tace, Forcăiește și mănâncă, căci găina-i place. Acole ritorul nostru nu știe ce să mai zică, Căci motanul tot ascultă, tace mulcu, tot mănâncă... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Iar eu bucătarului i-aș zice ...

 

Petre Ispirescu - Copiii văduvului și iepurele, vulpea, lupul și ursul

... din capul fetei, făcu lațuri și un arculeț și, dându-le băiatului, le zise: - Acum aveți pâine. Cu astea prindeți păsărele ca să aveți ce mânca. - Mulțumim, tată moșule, mulțumim, răspunseră amândoi deodată. Apoi moșul învăță pe băiat cum să se întrebuințeze cu lațurile și cu arcul, îi lăsă acolo și ... după dânsul, se sui într­un copaci. Cum ajunse, zmeul îi zise: - Dă-te jos, vrăjmașule, că am să te mănânc. - De mâncat, mă vei mânca

 

Ion Creangă - Soacra cu trei nurori

... când a veni barbatu-tău de la drum, vom face plachie cu costițe de porc, de cele afumate, din pod, și, Doamne, bine vom mânca! Acum deodată, până te-i mai odihni, ia furca în brâu, și până mâine dimineață să gătești fuioarele aceste de tors, penele de strujit și ... Și m-au văzut cuscrii cum dormeam? — D-apoi cum să nu te vază, mămucă?! — Ș-apoi de ce nu m-ați sculat? Mânca-v-ar ciuma să vă mănânce! — D-apoi dă, mămucă, fetele aceste au spus că d-ta vezi tot; și de aceea am gândit ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură iară la prestevirea omului

... păcatul necurmat. Și pentru aceasta zice Sfânta Scriptură și acum ca nu cumva să întinză mâna sa și va lua din lemnul vieții și va mânca și va trăi în vĂ©ci. Preceput-aț pricina, cum că după ce au mâncat din lemnul cunoștinții și au căzut în păcatul neascultării l ... scos domnul Dumnezeu din raiu, să lucrĂ©ze pământul, dintre care s-au luat. Pentru aceasta i-au zis: Întru sudoarea fĂ©ții tale vei mânca pâinea ta, până te vei întoarce în pământul dintru carele te-ai luat. Pentru aceasta s-au învălit cu foi de smochin. Pentru aceasta s ...

 

Cincinat Pavelescu - Fabulă

Cincinat Pavelescu - Fabulă Fabulă de Cincinat Pavelescu Unui biet măgar, Bun și cu răbdare, Un stăpân avar Nu-i da de mâncare Decât niște paie Ce le-avea în claie. Și-i zicea: Martine, Hai, pe chef te pune Fiindcă pentru tine Sunt destul de bune, Le mănânci, trăiești Și te mulțumești. A răbdat măgarul Până, într-o zi, Omului nemernic Astfel îi grăi: Cât de proaste fură Paiele ce-mi dai, Vesel le mâncai Și-am tăcut din gură, Neîndrăznind vreodată Ca să-ți cer, stăpâne, Hrană mai curată. Dar târâie-brâu A răcnit măgarul cu glasul adânc Ia desfă hambarul Și bagă-mă-n grâu Să vezi cum mănânc! Publicul, săracul, când se mulțumește Cu comedioare pline de desfrâu: E ca și măgarul ce mănâncă paie, Fiindcă nu e nimeni să-i mai dea și

 

Emil Gârleanu - Când stăpânul nu-i acasă!

Emil Gârleanu - Când stăpânul nu-i acasă! Când stăpânul nu-i acasă! de Emil Gârleanu În odaie, liniște. Liniște și-un miros! Pe polița din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o bucată de cașcaval. Mirosul de brânză proaspătă a străbătut până în cel mai îngust colțișor al casei. Și din gaura lui, din gaura de după sobă, șoricelul nu-și mai găsește locul. Parcă-l trage cineva de mustață afară. Să iasă, să nu iasă? Mai bine să se astâmpere. Să se astâmpere, ușor de zis; dar cașcavalul? Vezi, asta-i asta: cașcavalul. Să-nchidă ochii. I-a închis. Prostul! Dar ce, cu ochii miroase? Și brânza-i proaspătă. Mai mâncase așa bunătate acum vreun an. Dar parcă nu-l momise într-atâta ca aceasta de acuma. Să încerce. Face câțiva pași mărunți până-n marginea ascunzătorii lui. Măcar s-o vadă. Unde-o fi? De unde-l vrăjește, din ce colț îl poftește cu atâta stăruință la dânsa? A! uite-o colo, pe farfurie. Dacă-ar îndrăzni! Dar cum? Să meargă mai întâi pe lângă perete până la divan. Așa, bun! Pe urmă... Pe urmă pe unde s-o ia? Pe ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MÂNCAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 126 pentru MÂNCAT.

NEMÂNCAT

NEMÂNCAT ^2 , - Ă , nemâncați , - te , adj . Flămând . - Ne - + mâncat . NEMÂNCAT ^1 s . n . ( În loc . adj . și adv . ) Pe nemâncate = ( care se face , are loc etc . ) înainte de a fi mâncat ceva ; fără să fi mâncat , cu stomacul gol . - Ne - +

 

ÎMBUIBA

... ÎMBUIBÁ , îmbúib , vb . I . Refl . și tranz . A mânca și a bea ( sau a da să mănânce și să bea ) peste măsură , a ( se ) ghiftui ; a ( se ...

 

CIUGULI

... CIUGULÍ , ciugulesc , vb . IV . Tranz . 1. ( Despre păsări ) A ciupi de ici și de colo cu ciocul lucruri de mâncare ; a mânca apucând hrana cu ciocul . 2. ( Fam . ; despre oameni ) A mânca

 

CIUPI

... provocând durere ; a pișca . 2. Tranz . A apuca câte puțin din ceva cu ciocul sau cu gura pentru a mânca ; a ciuguli ; ( despre oameni ) a rupe cu mâna bucățică cu bucățică din ceva ( și a mânca ) . 3. Tranz . A rupe vârful lăstarilor viței de vie sau vârful tulpinii altor plante pentru a favoriza dezvoltarea fructelor . 4. Tranz ...

 

COACE

COÁCE , coc , vb . III . 1. Tranz . A supune un aliment la acțiunea căldurii ( în cuptor ) spre a - l face bun de mâncat . 2. Refl . ( Despre fructe , semințe ) A ajunge la maturitate sub acțiunea căldurii soarelui ; a deveni bun de mâncat ; ( despre plante ) a ajunge să aibă sămânța formată , maturizată . 3. Refl . Fig . ( Despre ființe ) A se încinge , a se înăbuși de căldură . 4. Tranz . Fig . A pune ceva la cale cu intenții răuvoitoare ; a urzi . 5. ( Despre bube și inflamații , p . ext . despre părți ale corpului ) A face

 

COPT

COPT ^3 , - Ă , copți , - te , s . m . și f . , adj . 1. Persoană care face parte din populația indigenă a Egiptului . 2. Adj . Care aparține copților ^3 ( 1 ) , care se referă la copți . COPT ^2 , COAPTĂ , copți , coapte , adj . I. 1. ( Despre alimente ) Care a fost supus , fără apă sau alt lichid , acțiunii focului pentru a putea fi mâncat . 2. ( Despre fructe și plante ) Ajuns la deplină dezvoltare sub acțiunea unor condiții naturale ; bun de mâncat . II. Fig . 1. ( Despre acțiuni , situații , condiții etc . ) Care e gata , bun ( de ) . . . , potrivit ( să ) . . . , pregătit ( pentru ) . . . 2. ( Despre oameni sau despre mintea , gândurile lor ) Matur , deplin dezvoltat . III. ( Despre abcese , bube etc . ) Care a făcut puroi și este gata să se spargă . COPT ^1 s . n . Faptul de a ( se ) coace . V.

 

DOR

... 3. Suferință pricinuită de dragostea pentru cineva ( care se află departe ) . 4. ( Pop . ) Durere fizică . Dor de dinți . 5. Poftă , gust ( de a mânca sau de a bea ceva ) . De dorul fragilor ( sau căpșunilor ) mănânci și frunzele . 6. Atracție erotică . 7. ( Pop . ; în loc . adv . ) În dorul ...

 

GHIFTUI

... GHIFTUÍ , ghiftuiesc , vb . IV . Tranz . și refl . ( Fam . și peior . ) A da să mănânce sau a mânca

 

GUSTA

... intranz . 1. A lua puțin dintr - o mâncare sau dintr - o băutură spre a le afla gustul . 2. A mânca sau a bea în cantități mici , spre a - și potoli ( pentru puțin timp ) foamea , setea sau pofta ; p . gener . a ...

 

HĂPĂI

... HĂPĂÍ , hăpăiesc , vb . IV . Tranz . 1. A mânca

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...