Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:MERE, DOMNESC, MERIȘOR, PĂTUL, PARMEN, CREȚESC, MERAR, RENET, ÎNVÂRTIT, ȘTRUDEL ... Mai multe din DEX...

MĂR - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MĂR^1, meri, s.m. 1. Pom din familia rozaceelor, cu frunze mari, ovale, păroase, cu flori albe-trandafirii și fructe globuloase, comestibile, bogate în vitamine (Malus domestica). * Măr pădureț = arbore din familia rozaceelor, cu ramuri spinoase și fructe mici, astringente (Malus sylvestris). * Expr. De florile mărului = fără rost, degeaba; fără un scop anumit. 2. Compus: mărul-lupului = plantă erbacee cu frunze ovale, cu flori galbene și fructe tari în formă de pară; remf (Aristolochia clematitis); măr-gutui = gutui. - Lat. melus.

Sursa : DEX '98

 

MĂR^2, mere, s.n. 1. Fruct al mărului^1, de formă rotundă-turtită și de diferite culori. * Expr. (Adverbial) A bate (sau a face, a lăsa) măr (pe cineva) = a bate foarte tare (pe cineva). * Compus: (reg.) măr-gutuie = gutuie. ** Mărul discordiei = cauza neînțelegerii sau a dușmăniei dintre mai multe persoane. 2. (În sintagma) Mărul lui Adam = proeminență a zgârciului tiroidian, vizibil la bărbați în partea anterioară a gâtului; nodul gâtului. - Lat. melum.

Sursa : DEX '98

 

MĂR s. v. cartof.

Sursa : sinonime

 

măr (pom) s. m., pl. meri

Sursa : ortografic

 

măr (fruct) s. n., pl. mére

Sursa : ortografic

 

MĂR^2 mére n. Fruct al mărului. Mere văratice. Mere tomnatice. * A bate \~ (pe cineva) a bate foarte tare (pe cineva). \~ul lui Adam nodul gâtului. \~ul discordiei cauza neînțelegerii. Din afară \~ frumos și-năuntru găunos se spune pentru a atrage atenția asupra faptului, aparențele pot fi înșelătoare. /<lat. melum

Sursa : NODEX

 

MĂR^1 meri m. Pom fructifer din familia rozaceelor, cu flori albe-trandafirii și fructe comestibile. * \~ pădureț măr sălbatic cu fructe mici și foarte acre. De florile \~ului fără nici un rost; în zadar. A trăi ca în flori de \~ a fi fericit. /<lat. melus

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruMĂR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 153 pentruMĂR.

Petre Ispirescu - Prâslea cel voinic și merele de aur

... grădină frumoasă, bogată de flori și meșteșugită nevoie mare! Așa grădină nu se mai văzuse până atunci, p-acolo. În fundul grădinei avea și un măr care făcea mere de aur și, de când îl avea el, nu putuse să mănânce din pom mere coapte, căci, după ce le vedea înflorind ... zise tată-său, atâția oameni voinici au păzit și n-au făcut nici o ispravă. Doresc prea mult să văz la masa mea măcar un măr din acest pom care m-a ținut atâta sumă de bani și de aceea, iată, mă înduplec și te las ca să pândești ...

 

Mihai Eminescu - Femeia%3F... Măr de ceartă

... Mihai Eminescu - Femeia%3F... Măr de ceartă Femeia?... măr de certă de Mihai Eminescu Femeia? Ce mai este și acest măr de ceartă, Cu masca ei de ceară și mintea ei deșartă, Cu-nfricoșate patimi în fire de copilă, Cu fapta fără noimă, când crudă, când ...

 

Mihai Eminescu - Femeia%3F... măr de ceartă

... Mihai Eminescu - Femeia%3F... măr de ceartă Femeia?... măr de certă de Mihai Eminescu Femeia? Ce mai este și acest măr de ceartă, Cu masca ei de ceară și mintea ei deșartă, Cu-nfricoșate patimi în fire de copilă, Cu fapta fără noimă, când crudă, când ...

 

Petre Ispirescu - Lupul cel năzdrăvan și Făt-Frumos

... drag îi era florile acestui împărat, încât însuși cu multă tragere de inimă le plivea și îngrijea de grădină. În fundul acestei grădini crescuse un măr cu totul și cu totul de aur. Împăratul nu mai putea de bucurie că în grădina sa se află un așa pom cum nu se ...

 

Alexei Mateevici - Câteva colinde de Sfântul Crăciun

... o blestema: — Tufă-afurisită, Să nu crești în sus, Cine de tine se va-mpiedica, Toți te-or blestema... Iar au mai plecat, Un măr au aflat. Și ei s-au odihnit, Mărul i-au umbrit, Umbra ș-au lățit, Soarele au pierit. Sfânta Maria Către măr zicea: — Mărul înflorit, Să fii tot rodit! Să crești tu în lături, Să sporești în roduri! Iar Iosif grăia Precistei îi spunea: — Hai ...

 

Alexandru Vlahuță - Pilde vechi...

... i spune-ncet Vinovata mea privire, Gîndul meu cel indiscret. Adă-ți singură aminte Cîtă lume-a-nnebunit, Cîte idealuri sfinte Pentr-un măr s-u fost jertfit... Ce te uiți? Parcă n-ai crede, Diavol mic cu ochi frumoși, Vrei să dezgropăm, se vede, Pilde vechi din moși ... rai au fost. Și istoria ne-arată Cîți eroi s-au smuls de păr Și cîți ani împresurată A stat Troia pentr-un măr. Nu te face-a nu pricepe, Tu le știi, că ești un drac. Iar cu noi o lume-ncepe Dacă ochii mei îți ...

 

Vasile Alecsandri - Bobii

... face să plesnească în palme frunze de alun. În vechime, amorezii cercau iară să facă a sări pân-în podul casei sâmburi de măr, strângându-i între degete. Sâmburii de măr, curățiți de coajă, serveau la părinții noștri ca un mijloc de galanterie către dame. La mese mari boierii prezentau cucoanelor sâmburi de măr pe vârfurile cuțitelor. Romanii vechi considerau ca presagiuri de fericire scânteierea lămpilor sau a frunzelor de laur în foc. Unele mișcări ale trupului ...

 

Vasile Alecsandri - Moș bătrân

... Vasile Alecsandri - Moş bătrân Na păcatul! ce văzui Pe colnic, lângă Vaslui? Fată mare, moș bătrân Cerând fetei măr din sân! ,,Fugi la naiba, ghiuj bătrân, Nu-ți dau nici un măr din sân. Chiar degeaba ți l-aș da, Ca nu ai cu ce-l mușca, Nici ești copil mititel Ca să mi te joci cu ...

 

Petre Ispirescu - Voinicul cel fără de tată

Petre Ispirescu - Voinicul cel fără de tată Voinicul cel fără de tată de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost un împărat ș-o împărăteasă. Ei aveau numai o fată și o păzea ca lumina ochilor lor. Ea n-avea voie să iasă nici până în grădină fără dădaca ei. Aceasta o ținea de aproape și n-o scăpa din vedere nici cât ai da în cremene. Fata, tot șezând la fereastră, vedea pe un june fluieră-vânt de colo până colo. Într-o zi uitându-se la el, o văzu și el și, țintind ochii în ochii ei, ea simți un fior, apoi ca o scânteie de foc o arse ceva la inimă. Se trase fata de la fereastră și spuse dădacă-sei ce i se întâmplă. Atunci dădaca ei îi zise: - Ci ca fugi și d-ta de la fereastră! Ce tot te zgâiești și te uiți la toți d-alde taie câinilor frunză. Nu trecu mult și fata începu a nu se simți bine. Pasămite luase în pântece, fără știrea lui Dumnezeu. Spuse dădacă-sei. Aceasta se da de ceasul morții de ciudă, cum de să se ...

 

Petre Ispirescu - Făt-Frumos cel rătăcit

... duse și la dânsul, îi spuse păsul lui și îi ceru leacuri. Vrăjitorul n-așteptă multă rugă și, după ce se învoiră, îi dete un măr. - Din acest măr, zise el, să mănânce numai soția dumitale. Dară bagă de seamă să n-apuce din el nici o făptură cu viață de pe lumea asta ... și ea din grajd, și veni la stăpână­sa, că era învățată la traista cu grăunțe. Negăsind nimic de ronțăit, luă și ea cojile de măr, pe care le lepădase stăpână-sa și le mâncă cu multă poftă, ca pe niște trufandale. Nu trecu mult și atât stăpâna, cât și iepșoara ...

 

George Coșbuc - Dragoste învrăjbită

George Coşbuc - Dragoste învrăjbită Dragoste învrăjbită de George Coșbuc Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII I Fata sta la poartă, mă-sa la prilaz Nu știu ce-avea fata, că-i era necaz Și umbla de colo până colo beată. O vedea și mă-sa că e supărată Și că-i joacă-n lăcrămi ochii arși de foc, O vedea prin casă că se-nvârte-n loc; Prinde-n mâini un lucru numai ca să-l prindă, Iese-n tindă, intră, iarăși iese-n tindă Și frământă casa cu nimic, așa. Ieri, cât a fost ziuă, nu s-astâmpăra Nici cât bați în palme, și-alerga silhuie, O trudea vreo taină și-ar fi vrut s-o spuie Și de multă trudă, n-a vorbit deloc. S-a culcat în urmă supărată foc Și prin somn întruna a vorbit cu șoapte. Astă-dimineață s-a sculat de noapte Și-a tors două fuse până s-au sculat Ceialalți ai casei. Și-avea plânsă fața. N-a vrut să mănânce. Toată dimineața N-a vorbit ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruMĂR

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentruMĂR.

Cintarea cintarilor Capitol 2

... sînt un trandafir din Saron, un crin din văi. - 2 Ca un crin în mijlocul spinilor, așa este iubita mea între fete. - 3 Ca un măr între copacii pădurii, așa este prea iubitul meu între tineri. Cu așa drag stau la umbra lui, și rodul lui este dulce pentru cerul gurii ...

 

Psalmii Capitol 80

Psalmii Capitol 80 Psalmii 79 Psalmii Capitol 80 1 (Către mai marele cîntăreților. De cîntat ca și ,,Crinii mărturiei``. Un psalm al lui Asaf.) Ia aminte, Păstorul lui Israel, Tu, care povățuiești pe Iosif ca pe o turmă! Arată-Te în strălucirea Ta, Tu, care șezi pe heruvimi! 2 Trezește-Ți puterea, înaintea lui Efraim, Beniamin și Manase, și vino în ajutorul nostru! 3 Ridică-ne, Dumnezeule, fă să strălucească Fața Ta, și vom fi scăpați! 4 Doamne, Dumnezeul oștirilor, pînă cînd Te vei mînia, cu toată rugăciunea poporului Tău? 5 Îi hrănești cu o pîne de lacrămi, și -i adăpi cu lacrămi din plin. 6 Ne faci să fim mărul de ceartă al vecinilor noștri, și vrăjmașii noștri rîd de noi între ei. 7 Ridică-ne, Dumnezeul oștirilor! Fă să strălucească Fața Ta, și vom fi scăpați! 8 Tu ai adus o vie din Egipt, ai izgonit neamuri, și ai sădit -o. 9 Ai făcut loc înaintea ei: și ea a dat rădăcini și a umplut țara. 10 Munții erau acoperiți de umbra ei, și ramurile ei erau ca niște cedri ai lui Dumnezeu. 11 Își întindea mlădițele pînă la mare, și lăstarii pînă ...

 

Proverbele Capitol 25

Proverbele Capitol 25 Proverbele 24 Proverbele Capitol 25 1 Iată încă vreocîteva din Pildele lui Solomon, strînse de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda. - 2 Slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraților stă în cercetarea lucrurilor. - 3 Înălțimea cerurilor, adîncimea pămîntului, și inima împăraților sînt nepătrunse. - 4 Scoate zgura din argint, și argintarul va face din el un vas ales. 5 Scoate și pe cel rău dinaintea împăratului, și scaunul lui de domnie se va întări prin neprihănire. - 6 Nu te făli înaintea împăratului, și nu lua locul celor mari; 7 căci este mai bine să ți se zică: ,,Suie-te mai sus!`` decît să fii pogorît înaintea voivodului pe care ți -l văd ochii. - 8 Nu te grăbi să te iei la ceartă, ca nu cumva la urmă să nu știi ce să faci, cînd te va lua la ocări aproapele tău. - 9 Apără-ți pricina împotriva aproapelui tău, dar nu da pe față taina altuia, 10 ca nu cumva, aflînd -o cineva, să te umple de rușine, și să-ți iasă nume rău care să nu se mai șteargă. - 11 Un cuvînt spus la vremea potrivită, este ca niște mere de aur într`un ...

 

Cintarea cintarilor Capitol 7

Cintarea cintarilor Capitol 7 Cintarea cintarilor 6 Cintarea cintarilor Capitol 7 1 Ce frumoase îți sînt picioarele în încălțămintea ta, fată de domn! Marginile rotunde ale coapsei tale sînt ca niște lănțișoare de pus la gît, lucrate de mînile unui meșter iscusit. 2 Pîntecele tău este un pahar rotund, de unde nu lipsește vinul mirositor; trupul tău este un snop de grîu, încins cu crini. 3 Amîndouă țîțele tale sînt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare. 4 Gîtul tău este ca un turn de fildeș; ochii tăi sînt ca iazurile Hesbonului, de lîngă poarta Bat-Rabim; nasul tău este ca turnul Libanului, care privește spre Damasc. 5 Capul tău este cum e Carmelul, și părul capului tău este ca purpura împărătească: pînă și un împărat ar fi înlănțuit de pletele tale!... 6 Ce frumoasă și ce plăcută ești, tu, iubito, în mijlocul desfătărilor! 7 Statura ta este ca finicul, și țîțele tale ca niște struguri. 8 Îmi zic: ,,Mă voi sui în finic, și -i voi apuca crăcile!`` Atunci țîțele tale vor fi ca strugurii din vie, mirosul suflării tale ca al merelor. 9 Și gura ta toarnă un vin ales, care curge lin ca răspuns ...

 

Cintarea cintarilor Capitol 8

... treziți dragostea, pînă nu vine ea. - 5 Cine este aceea, care se suie din pustie, rezemată de iubitul ei și zicînd: ,,Te-am trezit supt măr; acolo te -a născut mamă-ta, acolo te -a născut și te -a făcut ea.`` - 6 Pune-mă ca ...

 

Ioel Capitol 1

Ioel Capitol 1 Osea 14 Ioel Capitol 1 1 Cuvîntul Domnului care a fost spus lui Ioel, fiul lui Petuel. 2 Ascultați lucrul acesta, bătrîni! Și luați seama, toți locuitorii țării! S`a întîmplat așa ceva pe vremea voastră, sau pe vremea părinților voștri? 3 Povestiți copiilor voștri despre lucrul acesta, și copiii voștri să povestească la copiii lor, iar copiii lor să povestească neamului de oameni care va urma! 4 Ce a lăsat nemîncat lăcusta Gazam, a mîncat lăcusta Arbeh, ce a lăsat lăcusta Arbeh, a mîncat lăcusta Ielec, ce a lăsat lăcusta Ielec, a mîncat lăcusta Hasil. 5 Treziți-vă, bețivilor, și plîngeți! Văitați-vă toți cei ce beți vin, căci vi s -a luat mustul dela gură! 6 Căci în țara mea a năvălit un popor puternic și fără număr, cu dinți de leu, și măsele de leoaică. 7 Mi -a pustiit via; mi -a făcut bucăți smochinul, l -a jupuit de coajă și l -a trîntit jos; mlădițele de viță au ajuns albe! 8 Bocește-te, ca ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruMĂR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 26 pentruMĂR.

MERE

MÉRE vb . III v .

 

DOMNESC

... care emană de la domn ; care aparține curții domnului . 2. ( În sintagmele ) Mere domnești = varietate de mere mari , de culoare gălbuie - portocalie dungată cu roșu . Măr domnesc = soi de măr

 

MERIȘOR

... MERIȘOR ^1 , merișori , s . m . 1. Diminutiv al lui măr ^1 . 2. Numele a doi arbori din familia rozaceelor , cu flori melifere ; a ) arbore originar din Siberia , cu frunze aproape rotunde ... de munte cu frunze în permanență verzi , cu flori melifere de culoare albă sau roșiatică și cu fructe comestibile ; smirdar ( Vaccinium vitis idaea ) . 4. Cimișir . - Măr ^1 + suf . - ișor . MERIȘÓR^2 , merișoare , s . n . 1. Diminutiv al lui măr ^2 . 2. Fructul merișorului ^1 ( 2 ) , de mărimea unei cireșe sau a unei nuci , de culoare roșiatică sau galbenă , cu gust dulce , adesea ...

 

PĂTUL

... PĂTÚL^2 , pătuli , - e , adj . Măr pătul ( În sintagmele ) ( și substantivat , m . ) = specie de măr cu fructele galbene - verzui ( cu pete roșii ) . Măr pătul ( și substantivat , n . ) = fructul mărului mai sus definit . PĂTÚL^1 , pătule , s . n . 1. Construcție cu pereții din șipci , din nuiele împletite etc . , ridicată ...

 

PARMEN

... PÁRMEN , parmeni , - e , adj . Măr parmen ( În sintagmele ) ( auriu ) ( și substantivat , m . ) = varietate de măr originară din Anglia , cu fructele de culoare galbenă - aurie , cu dungi carmin . Măr

 

CREȚESC

... CREȚÉSC , crețești , adj . Măr crețesc ( În sintagma ) = varietate de mere autohtone , mari , turtite , cu coaja verzuie sau gălbuie acoperită parțial cu dungi roșii , cu gust acrișor și cu aromă ...

 

MERAR

... MERÁR , merari , s . m . ( Rar ) Cultivator sau vânzător de mere . - Măr

 

RENET

RENÉT , renete , adj . Mere renete ( În sintagma ) ( și substantivat ) numele mai multor varietăți de mere , de culoare galbenă - portocalie , cu gust

 

ÎNVÂRTIT

ÎNVÂRTÍT^2 , - Ă învârtiți , - te , adj . , subst . 1. Adj . Înfășurat , răsucit . 2. S . m . Fig . ( Fam . ) Persoană care s - a eschivat ( prin favoritism , dare de mită etc . ) de la obligațiile militare ( în timp de război ) ; persoană care a ajuns la o situație materială sau socială bună , prin mijloace dubioase . 3. S . f . Numele unui dans popular cu învârtituri ; melodie după care se execută acest dans . 4. S . f . Prăjitură făcută dintr - o foaie subțire de aluat , umplută cu nuci , mere sau brânză . - V. învârti . ÎNVÂRTÍT^1 s . n . Faptul de a ( se ) învârti ; învârtire . - V.

 

ȘTRUDEL

ȘTRÚDEL , ștrudele , s . n . Plăcintă făcută din foi subțiri umplute cu mere , brânză , nuci etc . și rulate în formă de

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...