Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: MĂSURA

  Vezi și:CÂT, MĂSURĂTOR, MĂSURARE, MĂSURAT, METRU, OCA, PAS, SCARĂ, ȘUBLER, ACCELEROMETRU, CADRAN ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului MĂSURĂ: MĂSURA.

 

MĂSURĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MĂSÚRĂ, măsuri, s.f. I. 1. Valoare a unei mărimi, determinată prin raportarea la o unitate dată; măsurare, determinare. * Loc. adj. și adv. După (sau pe) măsură = despre îmbăcăminte sau încălțăminte) potrivit cu dimensiunile corpului; după dimensiuni potrivite. De (sau pe) o măsură = deopotrivă, la fel, egal. * Loc. adv. În mare (sau în largă) măsură = în mare parte, în mare cantitate, mult. În mică măsură = într-o proporție neînsemnată. În egală măsură = la fel, în mod egal. * Loc. prep. După (sau pe, în) măsura... = în raport cu..., proporțional cu... * Loc. conj. Pe măsură ce = cu cât. În măsura în care... = numai atât cât... * Loc. vb. A lua (cuiva) măsură = a măsura diferite dimensiuni (ale cuiva) în vederea confecționării unor haine, ghete etc. 2. Unitate convențională pentru măsurarea dimensiunilor, cantităților, volumelor etc.; vas, aparat etc. care reprezintă această unitate convențională. Instrument (sau aparat) de măsură = instrument (sau aparat) cu care se măsoară. * Loc. adv. Cu aceeași măsură = în același fel. ** Conținutul unui astfel de instrument. 3. Cantitate determinată, întindere limitată. 4. Cea mai mică diviziune care stă la baza organizării și grupării duratei sunetelor muzicale și care se notează printr-o fracție plasată la începutul primului portativ. * Bară de măsură = fiecare dintre liniuțele care taie vertical portativul, divizând durata piesei muzicale în unități metrice egale. * Expr. A bate măsura = a executa cu mâna sau cu piciorul mișcări egale și regulate, care marchează diviziunile grupurilor de note aflate în fiecare unitate delimitată de barele de măsură. 5. Unitate metrică compusă dintr-un anumit număr de silabe accentuate și neaccentuate sau (în metrica antică) dintr-un anumit număr de silabe lungi și scurte, care determină ritmul unui vers. 6. (Fil.) Categorie a dialecticii care reflectă legătura dintre cantitate și calitate, cuprinzând intervalul în limitele căruia schimbările cantitative pe care le suferă un anumit lucru sau fenomen nu duc la o transformare a calității lui. II. Fig. 1. (Mai ales la pl.) Dispoziție, procedeu, mijloc întrebuințat pentru realizarea unui anumit scop; hotărâre, prevedere. * Măsură de siguranță = mijloc de prevenție specială, prevăzut de legea penală și folosit față de infractorii care prezintă pericol. * Expr. A lua măsuri = a executa o serie de lucrări sau a duce o acțiune în vederea realizării unui anumit scop. 2. Capacitate; valoare, putere, grad. * Expr. A fi în măsură (...) = a fi în stare, a avea posibilitatea, calitatea de a face, de a realiza (ceva). A-și da măsura = a-și manifesta talentul, priceperea în realizări concrete; arăta totalitatea resurselor de care dispune, a dovedi este capabil facă, realizeze ceva. 3. Limită, punct extrem până la care se poate concepe, admite sau până la care este posibil ceva; moderație, cumpătare, înfrânare. * Loc. adv. Fără (de) măsură = din cale-afară, nemăsurat, exagerat, excesiv. Cu măsură = în limite acceptabile, moderat, chibzuit. * Expr. În măsura posibilului = atât cât va fi posibil. - Lat mensura.

Sursa : DEX '98

 

MĂSÚRĂ s. v. baniță, cotă, dublu-decalitru, măsurare, măsurat, măsurătoare, nivel, recrutare, reticență, reținere, rezervă.

Sursa : sinonime

 

MĂSÚRĂ s. 1. v. măsurare. 2. v. dimensiune. 3. v. număr. 4. mărime, talie. (O fustă de \~ potrivită.) 5. v. cadență. 6. v. margine. 7. v. chibzuială.

Sursa : sinonime

 

măsúră s. f., g.-d. art. măsúrii; pl. măsúri

Sursa : ortografic

 

MĂSÚR//Ă \~i f. 1) Valoare a unei mărimi determinată prin raportare la o unitate dată. * În mare \~ în mare (sau bună) parte. De o \~ la fel; deopotrivă. Pe (sau după) \~a cuiva (sau a ceva) potrivit, întocmai cu cineva sau cu ceva. Pe \~ ce cu cât. 2) Valoare, proporție firească a lucrurilor; limită până la care se poate concepe sau admite ceva; mărime normală, rezonabilă. * Cu \~ atât cât trebuie; cu socoteală. Peste \~ mai mult decât trebuie; exagerat. A întrece \~a a depăși limita permisă. 3) Unitate convențională pentru măsurare. * Cu aceeași \~ la fel, în același mod. 4) Cantitatea și natura unităților ritmice din textul unui vers; structura metrică a versului. 5) Cea mai mică diviziune care stă la baza organizării și grupării duratei sunetelor într-o piesă muzicală. 6) Acțiune (mijloc, procedeu) la care se recurge în vederea realizării unui anumit scop. * A lua \~i a dispune, a hotărî cele necesare pentru atingerea unui scop. [G.-D. măsurii] /<lat. mensura

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruMĂSURĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 366 pentruMĂSURĂ.

Constantin Stamati - Lauda lui Dumnezeu

Constantin Stamati - Lauda lui Dumnezeu Lauda lui Dumnezeu de Gavril Romanovici Derjavin Traducere de Constantin Stamati O! preaputernice și nemăsurate! Cel ce învii firea lumii nemărginite, Tu izvorăști secoli, vremi nenumărate, Față nevăzută, în trei fețe sânte. Spiritul, mișcarea de la tine vine, Tu început nu ai, te-ncepi de la sine, Nici că te pricepe mintea omenească, Te afli-n tot locul, plinești lucrul tău Și ai privighere nimic să lipsească, Căci tu ești stăpânul, unul Dumnezeu! Măcar să se poată omul prin ispite Să măsoare marea, să-i găsească fundul, Să numere colbul, stele și planete, Dar a ta măsură nu ajunge gândul; Omul cu-a sa minte, de-i și luminată, Ce chiar ca o rază de sus i-au fost dată, Să afle nu poate hotarele tale, Căci de îndrăznește ca să te-nțeleagă, În a ta mărire, părerile sale Se pierd ca un abur: nimic nu încheagă. Din haos lumină cu securitate, Și din noian secoli ai însemnat lumii, Căci mai înainte fu eternitate, Tot a ta ființă, o, Domnul vechimei, Pe sine cu sine te-nființezi, sânte, Singur de la sine ești, preastrălucite, Din tine ...

 

Gavril Romanovici Derjavin - Lauda lui Dumnezeu

Gavril Romanovici Derjavin - Lauda lui Dumnezeu Lauda lui Dumnezeu de Gavril Romanovici Derjavin Traducere de Constantin Stamati O! preaputernice și nemăsurate! Cel ce învii firea lumii nemărginite, Tu izvorăști secoli, vremi nenumărate, Față nevăzută, în trei fețe sânte. Spiritul, mișcarea de la tine vine, Tu început nu ai, te-ncepi de la sine, Nici că te pricepe mintea omenească, Te afli-n tot locul, plinești lucrul tău Și ai privighere nimic să lipsească, Căci tu ești stăpânul, unul Dumnezeu! Măcar să se poată omul prin ispite Să măsoare marea, să-i găsească fundul, Să numere colbul, stele și planete, Dar a ta măsură nu ajunge gândul; Omul cu-a sa minte, de-i și luminată, Ce chiar ca o rază de sus i-au fost dată, Să afle nu poate hotarele tale, Căci de îndrăznește ca să te-nțeleagă, În a ta mărire, părerile sale Se pierd ca un abur: nimic nu încheagă. Din haos lumină cu securitate, Și din noian secoli ai însemnat lumii, Căci mai înainte fu eternitate, Tot a ta ființă, o, Domnul vechimei, Pe sine cu sine te-nființezi, sânte, Singur de la sine ești, preastrălucite, Din ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VIII

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VIII Ferice de acela ce stând pe un picior Compune două sute de versuri într-un ceas, Mânjind o jumătate de conț pe toată ziua; Ce scrie cum îi vine, fără să-și bată capul Să afle din ce parte afară suflă vânt. Pre mine, însă, soarta cumplit mă osândi Să scriu cu îngrijire, cu trudă și cu număr. Când voi s-apuc condeiul, mă-ntreb întâi pre sine: De nu silit de patimi doresc a fi autor? Nu oare fala slavei la care aș privi, Sau pizma ori mânia, dorința clevetirii, Îmi predomnesc în minte? Căci oricât de cinstită O faptă e în sine, dar poate fi prea rea, Când scopul ei se trage din vicios izvor. De văd că al meu cuget nimică nu-mi impută, Atunci întorc privirea și cercetez năravuri, Mă sârguiesc din rele s-aleg ce-i de folos; Eu laud ce e bine și râd de ce e rău. Găsind un sujet vrednic de mica mea putere, Slobod la scris condeiul, dar făr-a-i lăsa frâu Nu mă lenesc a șterge de scriu puțin sau mult. Nu mă aprind, ci caut ...

 

Ion Luca Caragiale - Addenda - Justificarea unor expulzări

... luată de guvern acuma, față cu acei străini, cari, în toate ocaziunile, «insultau instituțiile și demnitatea țăriiÅ¥. Ce poate gândi opinia publică sănătoasă de măsura luată de guvern față cu atitudinea și cu agitările criminale a acelor străini ? Poate opinia publică sănătoasă, opinia societății române să nu aprobe ...

 

Titu Maiorescu - Câteva aforisme

... și unde cereai tărie se aplică violență. Un element străin s-a introdus în sufletul celuilalt, și el și-a pierdut măsura. * Nemărginit îți este dorul: cum vreai să încapă în realitatea mărginită? Totdeauna rămâne un prisos: disperare sau ironie. * Studiul creierilor să înlocuiască știința sufletului? Cine ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VI

... ți îndoi; Ce dar să dai la slugă, ce oare la stăpân? Să spui minciuni adese, să crezi orice himeră, Precum acea că marea poți măsura c-o scoică [1] Trufia unui mare să suferi și să rabzi, S-adeverești că neamu-i e vechi și cunoscut, Începe c-un an ... Noi încă din pruncie suntem obicinuiți, A crede sărăcia ca răul cel mai mare; Aceasta ne îndeamnă a căuta avere, Lăsând măsura dreaptă ce trebui să păzim. Dar orice trebuință își are-al său hotar: Greșește cine-l trece și cine nu-l ajunge. Și dascălul lui ...

 

Alecu Russo - Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj

Alecu Russo - Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj de Alecu Russo Fiecare revoluție trebuie să nască un adevăr pe lume, și fiecare criză prin care a trecut omenirea a produs un bine sau germenul unui bine, dar nimic până acum nu a putut să desființeze falsul patriotism. Falsul patriotism este masca egoismului în timpurile de tulburare. Aceia care speculă libertățile popoarelor, care nu au alte principii decât interesul personal, alt Dumnezeu decât pe sine însuși, altă profesie de credință decât noi prin noi și pentru noi ; aceia care nu cred nici în popor, nici în libertate, nici în sacrificiuri, nici în devotament, se acoperă cu haina patriotismului în zile de lupte, în zilele cele mari ale popoarelor. Ei par că fac sacrificiuri, dar nu sacrifică nimica, ci pun la dobândă. * Frazele sunătoare ale acelor ce grăiesc mult ascund adeseori precugetări urâcioase. Adevărații oameni ai poporului, aceia care gândesc ca dânsul, vorbesc puțin, lucrează cât pot și plâng, când alții tot grăiesc! Poporul suferă și geme, poporul lucrează, poporul nu grăiește decât prin tăcerea lui. Când adevărații oameni ai poporului au grăit și cu umărul poporului ...

 

Alexandru Mocioni - Conștiința națională

Alexandru Mocioni - Conştiinţa naţională [Conștiința națională] de Alexandru Mocioni august 1887 Cu plăcere ced dorinței ce mi-a manifestat junimea noastră academică din Viena, de a contribui și eu cu o mică lucrare la «Almanahul literar», ce intenționează a edita în acest an. Văd în această întreprindere a ei un îmbucurător semn de năzuință națională și pururea voios conlucru pe acest teren cu junimea noastră. Inima junimei formează cel mai susceptibil sol pentru semința idealurilor mai înalte ale vieții și cu drept cuvânt fiecare popor privește în junimea sa națională naturalul depozitar al speranțelor sale pentru un viitor mai frumos și mai bun. Și aceasta în privința națiunei noastre stă în măsură încă mai mare. Puține popoare au avut o istorie de suferințe atât de dură ca al nostru. Acest popor despoiat de drepturi și libertăți, opres cu puterea în tendințele sale culturale, în strictul sens al cuvântului, a fost cu corpul viu prada dismembrată a avidităței, ambițiunei și domniei străine și precât nu aceasta, apoi prada ilegitimelor interese particulare. Și dacă astăzi o parte a acestui popor, cu îndreptățită mândrie se bucură de ...

 

Alexei Mateevici - Dumnezeu

... nezidit, dar ziditor, Ce nu-L pătrunde duhul meu, Ce toate-n Sine împlinește, Zidește, cuprinzând păzește, Al Cărui nume-i Dumnezeu! A măsura adânca mare, A număra a Ta făptură, Chiar de-ar putea o minte tare, Tu n-ai nici număr, nici măsură ...

 

Dimitrie Anghel - Fantazie, 2

Dimitrie Anghel - Fantazie, 2 Fantazie de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul , 3 iunie 1907 Stau notele-aruncate-n vraf, Că-i trist maestrul și visează, Lung firele de telegraf S-aud afară cum vibrează. Vibrează cele șapte fire, Cîntînd același laitmotif. Iar paseri mici vin să se-nșire Ca notele pe-un portatif. Tot una cîte una, vine, Și cu un aer de mister, Înseamn-așa în note pline Un început de cînt pe cer, Și-atunci maestrul inspirat Bătînd măsură cu măsură, Notează cîntu-naripat Cetit pe-albastra

 

Dimitrie Anghel - Pe un volum al lui E. Gîrleanu

Dimitrie Anghel - Pe un volum al lui E. Gîrleanu Pe un volum al lui E. Gîrleanu de Dimitrie Anghel Publicată în Ramuri , VI, 13—14, 16 ian. 1911, p. 201—203. Brun, ca ieșit dintr-o sticlă de cerneală, adevăratul tip de oriental; ochi languroși și veșnic îndoliați de odaliscă. Cînd nu cuvîntă, știe să privească și să asculte. Înmagazinează bun și rău, minciună și adevăr, cu lăcomia struțului care nu alege cînd îi e foame. Buna lui credință e nesfîrșită și, printr-o bizarerie curioasă, cu care l-a dotat natura, după cîtva timp de la inhibiție, el își însușește toate întîmplările, transformîndu-le și dîndu-le proporții uriașe. Invenția la el e o trebuință organică, e o reacțiune contra uniformității, un antidot fără de care viața n-ar mai avea nici un haz, e, ca să zic așa, pîinea lui cotidiană. Și-apoi, ce-are a face dacă un lucru e adevărat sau nu, cînd el poate să deștepte curiozitatea cetitorului măcar o minută, sau poate avea aparența unui adevăr. Dacă baronul de MĂ¼nchhausen, de cinegetică memorie, care și-a petrecut cea mai mare parte din existență în lumea lighioanelor, ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruMĂSURĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 70 pentruMĂSURĂ.

Ezechiel Capitol 40

Ezechiel Capitol 40 Ezechiel 39 Ezechiel Capitol 40 1 În anul al douăzeci și cincilea al robiei noastre, la începutul anului, în ziua a zecea a lunii, la patrusprezece ani după dărîmarea cetății, tocmai în ziua aceea, a venit mîna Domnului peste mine, și m`a strămutat în țara lui Israel. 2 M`a dus acolo, în niște vedenii dumnezeiești, și m`a așezat pe un munte foarte înalt; spre miazăzi de acest munte era ceva ca o cetate zidită. 3 M`am dus acolo; și iată că acolo era un om, a cărui înfățișare era ca înfățișarea aramei; el avea în mînă o sfoară de măsurat, de in, și o prăjină de măsurat, și stătea la poartă, 4 Omul acela mi -a zis: ,,Fiul omului, privește cu ochii tăi, ascultă cu urechile tale, și ia aminte la toate lucrurile, pe cari ți le voi arăta; căci ai fost adus aici ca să ți le arăt. Fă cunoscut casei lui Israel tot ce vei vedea.`` 5 Un zid înconjura Templul pe din afară de jur împrejur. În mîna omului aceluia era ...

 

Ezechiel Capitol 42

Ezechiel Capitol 42 Ezechiel 41 Ezechiel Capitol 42 1 Apoi m`a scos și m`a dus în curtea deafară din spre miază noapte, și m`a dus în odăile din fața locului gol și din fața clădirii la miază noapte. 2 Fața unde se afla ușa de miază noapte, avea o lungime de o sută de coți; și lățimea era de cincizeci de coți. 3 În dreptul celor douăzeci de coți ai curții dinlăuntru, și în dreptul caldarîmului curții de afară, se aflau pridvoare lîngă pridvoare în catul al treilea. 4 Pe dinaintea odăilor, era un loc de trecere lat de zece coți, și un drum de un cot; ușile lor erau spre miază noapte. 5 Odăile de sus erau mai strîmte decît cele de jos și decît cele dela mijlocul clădirii, pentrucă le mai luau din loc și pridvoarele. 6 Erau trei caturi, dar n`aveau stîlpi ca stîlpii curților; de aceea, începînd de jos, odăile de sus erau mai strîmte decît cele de jos și cele dela mijloc. 7 Zidul de afară, care mergea alături cu odăile, dinspre curtea de afară, în fața odăilor, avea o lungime de cincizeci de ...

 

Ezechiel Capitol 41

Ezechiel Capitol 41 Ezechiel 40 Ezechiel Capitol 41 1 M`a dus în Templu. A măsurat stîlpii; aveau o lățime de șase coți deoparte, și o lățime de șase coți de alta-aceasta este lățimea stîlpilor. 2 Lățimea ușii era de zece coți; iar canaturile ușii erau lați de cinci coți deoparte, și cinci coți de cealaltă parte. A măsurat și lungimea Templului: patruzeci de coți, și lățimea: douăzeci de coți. 3 Apoi a intrat înlăuntru. A măsurat ușiorii ușii: doi coți, ușa șase coți, și lățimea ușii, șapte coți. 4 Pe partea dinainte a Templului a măsurat în lungime douăzeci de coți și în lățime douăzeci de coți; și mi -a zis: ,,Acesta este Locul prea sfînt!`` 5 A măsurat zidul casei: gros de șase coți, și lățimea odăilor lăturalnice de jur împrejurul casei, patru coți. 6 Odăile lăturalnice erau unele peste altele, în număr de treizeci, așezate în trei caturi; ele dădeau în niște îmbucături de zid făcute anume pentru odăile acestea din jur împrejurul casei, așa că se sprijineau pe ele, și nu pe zidul casei. 7 Odăile, ...

 

Apocalipsa Capitol 21

... și înalțimea erau deopotrivă. 17 I -a măsurat și zidul, și -a găsit o sută patruzeci și patru de coți, după măsura oamenilor, căci cu măsura aceasta măsura îngerul. 18 Zidul era zidit de iaspis, și cetatea era de aur curat, ca sticla curată. 19 Temeliile zidului cetății erau împodobite cu pietre scumpe ...

 

Ezechiel Capitol 47

... afară pînă la poarta de răsărit. Și iată că apa curgea din partea dreaptă. 3 Cînd a înaintat omul acela spre răsărit, cu măsura în mînă, a măsurat o mie de coți, și m -a trecut prin apă; apa îmi venea pînă la glesne. 4 ...

 

2 Corinteni Capitol 10

... că se măsoară cu ei înșiși și se pun alături ei cu ei înșiși, sînt fără pricepere. 13 Noi, însă, nu ne lăudăm dincolo de măsura noastră, ci în măsura marginilor, pe cari le -a însemnat Dumnezeu cîmpului nostru ca să ajungem pînă la voi. 14 Nu ne întindem prea mult, ca și ... cînd n`am fi ajuns pînă la voi, căci, în adevăr, pînă la voi am ajuns în Evanghelia lui Hristos. 15 Nu ne lăudăm peste măsura noastră, adică, nu ne lăudăm cu ostenelile altuia; ci avem nădejdea că, dacă credința voastră crește, va crește și cîmpul nostru de lucru între voi ...

 

1 Imparati Capitol 7

... toate lucrările. 15 A turnat cei doi stîlpi de aramă. Cel dintîi avea optsprezece coți în înălțime, și un fir de doisprezece coți măsura grosimea celui de al doilea. 16 A turnat două coperișuri de aramă, ca să le pună pe vîrfurile stîlpilor; cel dintîi era înalt ... din aramă. Avea zece coți dela o margine pînă la cealaltă, era rotundă de tot, înaltă de cinci coți, și de jur împrejur se putea măsura cu un fir de treizeci de coți. 24 Subt buza ei erau săpați niște colocinți, cîte zece la fiecare cot, de jur împrejurul mării; colocinții ... a săpat heruvimi, lei și finici, după locurile goale, și ciucuri de jur împrejur. 37 Așa a făcut cele zece temelii; turnătura, măsura și chipul erau la fel pentru toate. 38 A mai făcut zece lighene de aramă. Fiecare lighean avea o încăpere de patruzeci de ...

 

Luca Capitol 6

... da; ba încă, vi se va turna în sîn o măsură bună, îndesată, clătinată, care se va vărsa pe deasupra. Căci cu ce măsură veți măsura, cu aceea vi se va măsura.`` 39 Le -a spus și pilda următoare: ,,Oare poate un orb să călăuzească pe un alt orb? Nu vor cădea amîndoi în groapă ...

 

Isaia Capitol 40

Isaia Capitol 40 Isaia 39 Isaia Capitol 40 1 ,,Mîngîiați, mîngîiați pe poporul Meu, zice Dumnezeul vostru. 2 ,Vorbiți bine Ierusalimului, și strigați -i că robia lui s`a sfîrșit, că nelegiuirea lui este ispășită; căci a primit din mîna Domnului de două ori cît toate păcatele lui. 3 Un glas strigă: ,,Pregătiți în pustie calea Domnului, neteziți în locurile uscate un drum pentru Dumnezeul nostru! 4 Orice vale să fie înălțată, orice munte și orice deal să fie plecate, coastele să se prefacă în cîmpii, și strîmtorile în vîlcele! 5 Atunci se va descoperi slava Domnului, și în clipa aceea orice făptură o va vedea; căci gura Domnului a vorbit. 6 Un glas zice: ,Strigă!` -Și eu am răspuns: ,Ce să strig?` -,Orice făptură este ca iarba, și toată strălucirea ei ca floarea de pe cîmp. 7 Iarba se usucă, floarea cade, cînd suflă vîntul Domnului peste ea.`` -În adevăr, poporul este ca iarba: 8 iarba se usucă, floarea cade; dar cuvîntul Dumnezeului nostru rămîne în veac. 9 Suie-te pe un munte înalt, ca să vestești Sionului vestea cea bună; înalță-ți glasul cu putere, ca să vestești Ierusalimului vestea cea ...

 

Ezechiel Capitol 45

... să aibă aceeaș măsură; batul să cuprindă a zecea parte dintr`un omer, și efa a zecea parte dintr`un omer; măsura lor se va potrivi după omer. 12 Siclul să fie de douăzeci de ghere. Cinci sicli să fie cinci, zece sicli să fie zece, iar ...

 

Matei Capitol 7

... 1 Nu judecați, ca să nu fiți judecați. 2 Căci cu ce judecată judecați, veți fi judecați; și cu ce măsură măsurați, vi se va măsura. 3 De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău, și nu te uiți cu băgare de seamă la bîrna din ochiul tău? 4 Sau ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruMĂSURĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 508 pentruMĂSURĂ.

CÂT

... în care . . . , atâta timp , până când . . . Se poartă frumos cu mine cât știe că - i sunt de folos . 2. ( Introduce propoziții modale sau atributive ) În măsura , în gradul în care . . . Venea cât putea mai repede . 3. ( Înv . și pop . ; introduce propoziții consecutive ) Încât , de , că . Gemea cât îți era mai mare ...

 

MĂSURĂTOR

MĂSURĂTÓR , - OÁRE , măsurători , - oare , adj . , subst . 1. Adj . ( Rar ) Care măsoară ; cu care se măsoară . 2. S . m . și f . Persoană care măsoară ceva ; spec . lucrător care efectuează operații de măsurare . 3. S . n . și f . Nume dat unor obiecte care servesc la

 

MĂSURARE

... MĂSURÁRE , măsurări , s . f . Acțiunea de a ( se ) măsura ; determinare a valorii unei mărimi ; măsură ( I , 1 ) , măsurătoare , măsurat ^1 . - V. măsura

 

MĂSURAT

... măsurați , - te , adj . 1. ( Despre corpuri , fenomene , dimensiuni ) Determinat , evaluat . 2. Limitat , mărginit . 3. Fig . Moderat , cumpătat , cu măsură . MĂSURÁT^1 s . n . Măsurare . - V. măsura

 

METRU

MÉTRU , metri , s . m . 1. Unitate fundamentală de măsură pentru lungime din sistemul metric . 2. Instrument ( alcătuit dintr - o riglă , bandă gradată de metal , de lemn etc . ) egal cu un metru ( 1 ) și divizat în centimetri și milimetri , cu care se măsoară lungimile . 3. Grup de silabe constituind unitatea de măsură a versului ; p . ext . ritm determinat de împărțirea unui vers în silabe . 4. ( Muz . ) Ordinea succesiunii unităților de timp , determinată de accente tari sau slabe ; sistemul de organizare a ritmului ; ritm ,

 

OCA

OCÁ , ocale , s . f . Veche unitate de măsură pentru capacități și greutăți , egală cu circa un litru ( sau un kilogram ) și un sfert ; p . ext . cantitate de marfă , de obiecte etc . egală cu această unitate de măsură ; vasul cu care se

 

PAS

PAS ^4 subst . Substanță medicamentoasă antibiotică , cu aspect de pulbere albă , puțin solubilă în apă , folosită în tratamentul tuberculozei . PAS ^3 , ( 1 ) pași , s . m . , ( II ) pasuri , s . n . I. S . m . 1. Fiecare dintre mișcările alternative pe care le fac picioarele în mers obișnuit ; p . ext . distanță astfel parcursă : p . gener . distanță mică . 2. Mod de a umbla pe jos ; mers , umblet , călcătură . 3. Unitate de măsură de lungime egală cu distanța dintre cele două picioare ale omului depărtate în cursul mersului obișnuit ; p . ext . distanță reprezentată de această unitate de măsură . 4. Urma lăsată de talpa piciorului sau a încălțămintei în mers . 5. ( Biol . ; în sintagma ) Pas genetic = distanță creată între unul dintre părinții și unul dintre copiii lui , astfel încât posibilitatea acestuia de a primi o genă oarecare se înjumătățește datorită meiozei . II. S . n . 1. Distanță între două elemente alăturate identice ale unui sistem tehnic , măsurată în direcția în care se repetă elementele . 2. ( Înv . și reg . ) Unealtă de lemn asemănătoare cu un compas , folosită în dulgherie , dogărie etc . PAS ^2 , pasuri , s . n . 1. Drum , loc îngust și mai coborât , de - a lungul unei văi , între ...

 

SCARĂ

SCÁRĂ , scări , s . f . I. 1. Obiect ( de lemn , de fier , de frânghie etc . ) alcătuit din două părți laterale lungi și paralele , unite prin piese paralele așezate transversal la distanțe egale și servind pentru a urca și a coborî la alt nivel . 2. Element de construcție alcătuit dintr - un șir de trepte de lemn , marmură , piatră etc . ( cu balustradă ) , servind pentru comunicarea între etaje , între o clădire și exteriorul ei etc . ; ( la pl . ) trepte . 3. Fiecare dintre cele două inele prinse de o parte și de alta a șeii , în care călărețul își sprijină piciorul . II. 1. Succesiune , șir , serie ordonată de elemente ( mărimi , cifre etc . ) așezate în ordine crescândă , descrescândă sau cronologică , servind la stabilirea valorii a ceva . 2. Serie de diviziuni la unele aparate și instrumente ( termometru , barometru etc . ) , formând o linie gradată , cu ajutorul căreia se face determinarea unei mărimi prin deplasarea unei părți mobile . 3. Linie gradată care reproduce în mic unitățile de măsură și care servește la măsurarea distanțelor sau a cantităților cuprinse într - o hartă , într - un plan , într - un desen . 4. ( În expr . ) Pe ( o ) scară întinsă ( sau largă ) = în măsură mare , ...

 

ȘUBLER

ȘÚBLER , șublere , s . n . ( Tech . ) Instrument de măsurat lungimi sau grosimi mici , alcătuit dintr - o riglă gradată cu două brațe , între care se prinde piesa care trebuie

 

ACCELEROMETRU

ACCELEROMÉTRU , accelerometre , s . n . 1. Aparat cu care se măsoară accelerațiile , îndeosebi la vehiculele aeriene . 2. Transductor electromecanic de măsurat structurile

 

CADRAN

CADRÁN , cadrane , s . n . 1. ( La aparate și instrumente de măsurat ) Suprafață ( de obicei circulară ) prevăzută cu anumite diviziuni , pe care se citesc indicațiile acului indicator al unui instrument de măsură , al unui ceasornic etc . 2. Arc ( sau sector ) care reprezintă un sfert de

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...