Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:AUTOMAGAZIN, CIORĂPĂRIE, GALERIE, MINIMAGAZIN, MODĂ, SUPERMAGAZIN, TELEMAGAZIN, ANTICARIAT, ARGINTĂRIE, AUTOSERVI ... Mai multe din DEX...

MAGAZIN - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MAGAZÍN^2 s. n. 1. publicație periodică (ilustrată), care conține materiale din diverse domenii. 2. emisiune periodică de radio sau de televiziune axată pe un anume subiect. (< fr. magazine)

Sursa : neoficial

 

MAGAZÍN^1 s. n. local în care se expun și se vând diferite mărfuri. (< fr. magasin)

Sursa : neoficial

 

MAGAZÍN, magazine, s.n. 1. Local în care se expun și se vând diferite mărfuri; prăvălie (mare). 2. Publicație periodică (ilustrată) cu material din domenii variate sau, p.ext. (urmat de determinări), dintr-un anumit domeniu. - Din fr. magasin.

Sursa : DEX '98

 

MAGAZÍN s. v. coșar, depozit, grânar, hambar, magazie, pătul, porumbar.

Sursa : sinonime

 

MAGAZÍN s. prăvălie, (Transilv.) boltă, (Mold.) dugheană, (înv.) magazie. (\~ de alimente.)

Sursa : sinonime

 

magazín s. n., pl. magazíne

Sursa : ortografic

 

MAGAZÍN^2 \~e n. Publicație periodică ilustrată, care tratează subiecte diverse; revistă. /magasine

Sursa : NODEX

 

MAGAZÍN^1 \~e n. Întreprindere comercială în care mărfurile se păstrează, se expun și se vând direct consumatorilor. /magasin

Sursa : NODEX

 

MAGAZÍN^1 s.n. Local unde se vând cu de-amănuntul și se prezintă mărfuri. [< fr. magasin, cf. it. magazzino < ar. makhzin].

Sursa : neologisme

 

MAGAZÍN^2 s.n. 1. Publicație periodică (ilustrată), care conține materiale din diverse domenii. 2. Emisiune periodică de radio sau televiziune axată pe un anume subiect. [Pl. -ne, (rar) -nuri. / < engl., fr. magazine].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruMAGAZIN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 30 pentruMAGAZIN.

Urmuz - Algazy %26 Grummer

... aromatic... Fire închisă și temperament bilios, stă toată ziua lungit sub tejghea, cu ciocul vârât într-o gaură sub podea... Cum intri la ei în magazin, un miros delicios îți gâdilă nările... Ești întâmpinat la scară de un băiat cinstit, care, pe cap, în loc de păr, are fire de arnici ... de tare de o bășică cenușie de cauciuc, pe care o are înșurupată la spate, puțin deasupra feselor, ceea ce îl face să sară prin magazin fără să miște din genunchi, scoțând și sunete nearticulate... Într-una din zile, Grummer, fără a-l anunța pe Algazy, luă roaba și ... de două-trei ori, în dreapta și în stânga, mătură tot ce găsi la gunoi... Note ↑ E fosta firmă a unui cunoscut magazin de geamantane, portmoneuri etc. din capitală, rămasă astăzi sub un singur nume. În tot cazul, ne permitem a crede că numele de Algazy ...

 

Ion Luca Caragiale - La Paști

... Ion Luca Caragiale - La Paşti La Paști de Ion Luca Caragiale 10 ceasuri și jumătate seara, în sâmbăta Paștelui... „Marele Magazin de Coloniale, Delicatese, Comestibile et Colori și mare Depou de Vinuri et Băuturi Jndigene et Streine", cu firma „La trei struguri tricolori", și-a ...

 

Ion Luca Caragiale - High-life

Ion Luca Caragiale - High-life High-life de Ion Luca Caragiale O țară eminamente agricolă trebuie să aibă un high-life. Ce este? ce numim high-life? Este crema unei societăți. Ca naștere? — nu. Ca talent? — nu. Ca avere? — nu. Ca onestitate? — nu. Ca bravură? — nu. Atunci... ca ce? Știu eu? Poți fi feciorul celui din urmă râtan; poți merita să fii hrănit cu paie; poți fi sărac lipit și incapabil a munci de două parale; poți fi o spurcăciune bună de aruncat în canal; un laș de cea mai deplorabilă speță — asta nu te-mpiedică de a face parte din high-life. Vei merge alături cu un descendent direct al cutărui cruciat; vei concura pe toți oamenii distinși la favoruri și onoruri; vei cheltui și vei trăi ca un mare rentier; vei putea arunca desprețul tău oamenilor de treabă și sfida pe orice brav. Și toate cu un succes desăvârșit. Cum asta? vor întreba nedomiriții. Iacă bine. Mergeți pe stradă, la Șosea, la spectacole, în magazine, în baluri, la București, la Constanța, la Sinaia, mergeți, vedeți și spuneți și dv. cum. Iată ce bănuim noi. Orice popor clasic ...

 

Ion Luca Caragiale - Slăbiciune

... ea e o fată foarte cumsecade și meșteră. Are o mică economie și o s-o mai ajute și o mătușă ca să deschiză un magazin de mode... O să fie o căsnicie foarte potrivită. A! tocmai iat-o și pe ea. Așa că-i foarte drăguță?... Cu cât ...

 

Urmuz - Cotadi și Dragomir

Urmuz - Cotadi şi Dragomir Cotadi și Dragomir de Urmuz Cotadi este scurt și pântecos, cu musculatura proeminentă, cu picioarele îndoite de două ori în afară și o dată înăuntru și veșnic neras. Părul negru ca pana corbului e plin de mătreață și încărcat cu sclipitori și scumpi piepteni de bagă. Cotadi nu are niciodată pozițiunea verticală, din cauza unei îmbrăcăminte de șiță ce-i formează un fel de cuirasă și care, deși îl jenează teribil, o poartă însă cu o desăvârșită abnegație direct pe piele, sub cămașa țărănească cu ciucuri, de care nu se desparte niciodată. O particularitate a lui Cotadi este că, fără să vrea, devine de două ori mai lat și cu totul străveziu, dar aceasta numai de două ori pe an, și anume, când soarele ajunge la solstițiu. Cea mai mare plăcere a lui Cotadi - în afară de aceea de a-și lipi cu gumă-arabică diferiți nasturi și insecte moarte pe pielița fină și catifelată a gușei sale - mai este și aceea ca, din dosul tejghelei unde sade, să caute să atragă cu șiretenie pe câte un client al său în discuții, la început cât se poate ...

 

Mihail Kogălniceanu - Prefață la Cronicile României sau Letopisețele Moldaviei și Valahiei

Mihail Kogălniceanu - Prefaţă la Cronicile României sau Letopiseţele Moldaviei şi Valahiei Prefață la Cronicile României sau Letopisețele Moldaviei și Valahiei de Mihail Kogălniceanu La 10 aprilie, anul acesta, 1872, s-au împlinit douăzeci de ani de când am dat la lumină întâia edițiune a Letopisețelor Moldovei . Astăzi public, ca a doua edițiune, Cronicile României . În acest interval de douăzeci de ani, câte s-au petrecut în țara noastră! Însăși țara s-a transformat! Visul strămoșilor noștri, marele scop național al lui Ștefan și al lui Mihai, s-a realizat: astăzi avem o Românie . În istoria popoarelor lumii moderne, cu deosebire demnă de toată mirarea este soarta națiunii române! Din început înconjurată de puternici vecini, în luptă seculară cu ei, supusă apoi și sfâșiată în mai multe trunchiuri, nu o dată ea a fost pe marginea prăpastiei; nu o dată existența și chiar numele său au fost în ajunul de a fi șterse din cartea omenirii; și, fapt curios, tocmai în acele momente de durere, când fiii ei cei mai energici, cei mai plini de credință în vitalitatea gintei române desperau, tocmai atunci providența lua de mână pe ...

 

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858 Despre teatrul italian. impresiuni din sezonul anului 1858 de Nicolae Filimon Teatrul de operă italiană peste puțin va începe cursul reprezentărilor sale. Publicul așteaptă cu ansietate să auză pe artiștii aceia pentru care, cu toată criza monetară ce sfîșie societatea întreagă, au să plătească enormele prețuri stabilite prin contractul încheiat de guvernul principelui Ghica cu antreprenorul de astăzi, fără a se consulta abonații, precum se urmează în toate părțile lumii, unde teatrul și administrațiunea teatrală esistă în faptă iară nu în nume. Va fi oare publicul mai bine respectat în anul acesta decît în cel trecut? I se va da tot ce este în drept a cere după contract și dupe banii ce plătește? Asta nu se poate ști decît după prima reprezentațiune. Ceea ce știm și știe toată lumea este că drepturile abonaților și ale publicului amator de operă, deși au fost mai totdauna nerespectate, nu fură, cu toate acestea, călcate în picioare cu atîta cutezare și dispreț ca în timpul antreprizei actuale. Am studiat această chestiune din mai multe puncturi de vedere și am văzut că răul nu vine din lipsa de mijloace ...

 

Mihail Kogălniceanu - Tainele inimii

Mihail Kogălniceanu - Tainele inimii Tainele inimii de Mihail Kogălniceanu Capitolul I - Confetăria lui Felix Barla Toate orașele care au ambiție de a se numi capitalia unei țări mari sau mici, fie imperiu, regat sau chiar principat, au câte o primblare favorită; aceasta este locul plăcut unde se adună gloata de bogați sau de acei care vroiesc a fi crezuți de bogați, de târâie-brâu, de curiozi, de alegători după havadișuri (puriștii limbii noastre binevoiască a-mi ierta această expresie barbară), de femei a la mode , de lorete, de oameni de lume, de tineri anglomani, dandis și gentlemeni, riders , de lei și paralei, și în sfârșit acea gloată care prin o generală convenție (iertați-mi că nu zic convenciune ) se numește obicinuit societate aleasă , când de multe ori ea este foarte amestecată. Așa Parisul are Câmpii Elisei și Redul de Bolonia, Viena are Praterul, Berlinul Tier-Garten, Madritul El-Prado și Atocia. Prin urmare și Iașii, ca o capitalie, trebuie și ea să aibă o primblare pentru societatea aleasă a sa. Această primblare este Copoul , care se deosebește de toate primblările din lume. În adevăr, Câmpii Elisei merită de ...

 

Alexei Mateevici - Primejdia

... Să-ți spun drept, la toată familia noastră ne place rachiul. Eu-s cu știință de carte, am muncit șase ani la oraș la un magazin de tutun și știu să vorbesc cu fiecare domn învățat și pot spune fel de fel de vorbe bune, dar, după cum am citit într ...

 

Anton Cehov - Primejdia

... Să-ți spun drept, la toată familia noastră ne place rachiul. Eu-s cu știință de carte, am muncit șase ani la oraș la un magazin de tutun și știu să vorbesc cu fiecare domn învățat și pot spune fel de fel de vorbe bune, dar, după cum am citit într ...

 

Cincinat Pavelescu - Ce este o epigramă și cum se face%3F

... viața romană în cele mai mici și mai interesante amănunte. S-a zis de Voltaire că a fost cel mai mare magazin de idei al secolului său. Tot așa Martial a fost imensul rezervoriu de spirit al tuturor veacurilor. N-a existat scriitor ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruMAGAZIN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 71 pentruMAGAZIN.

AUTOMAGAZIN

... AUTOMAGAZÍN , automagazine , s . n . Magazin instalat într - un autovehicul . [ Pr . : a - u - ] - Auto ^2 + magazin

 

CIORĂPĂRIE

... CIORĂPĂRÍE , ciorăpării , ( 2 ) s . f . 1. Grămadă , mulțime , sortimente de ciorapi . 2. Magazin sau secție într - un magazin

 

GALERIE

... a unui muzeu sau sală într - o expoziție ori într - un muzeu , în care sunt expuse mai ales opere de pictură și de sculptură . 6. Magazin în care se vând opere de artă ; p . gener . ( la pl . ) magazin cu caracter universal . 7. Balconul dintr - o sală de spectacole cu mai multe nivele situat la nivelul cel mai înalt ; ( fam . ) spectatorii de la acest ...

 

MINIMAGAZIN

... MINIMAGAZÍN , minimagazine , s . n . Magazin mic ; chioșc ( alimentar ) . - Mini ^1 - + magazin

 

MODĂ

... dat unui mediu social ; spec . gust , preferință generalizată la un moment dat pentru un anumit fel de a se îmbrăca . 2. ( În sintagmele ) Magazin de mode = magazin de pălării femeiești ( și de obiecte mărunte de îmbrăcăminte femeiască ) . Revistă ( sau jurnal ) de modă ( sau de mode ) = revistă care conține modele ( noi ) de îmbrăcăminte ...

 

SUPERMAGAZIN

... SUPERMAGAZÍN , supermagazine , s . n . Magazin ( universal ) foarte mare . - Super - + magazin

 

TELEMAGAZIN

... TELEMAGAZÍN , telemagazine , s . n . Emisiune de televiziune concepută după modelul magazinului ( 2 ) . - Tele - + magazin

 

ANTICARIAT

... ANTICARIÁT , anticariate , s . n . 1. Întreprindere care achiziționează și vinde cărți vechi sau obiecte vechi de artă ; anticărie . 2. Magazin

 

ARGINTĂRIE

... ARGINTĂRÍE , argintării , s . f . 1. Obiecte de argint ( 1 ) . 2. Magazin

 

AUTOSERVI

... AUTOSERVÍ , autoservesc , vb . IV . Refl . A se servi singur ( într - un magazin

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...