|
|
||
|
Vezi și:USCĂTURĂ,
USCĂȚEL,
MURI,
CAPSULĂ,
ȚÂR,
MALȚ,
FELDMAREȘAL,
POLIFOLICULĂ,
POLINUCULĂ,
IASCĂ,
PECINGINE
... Mai multe din DEX...
MAI USCAT - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru MAI USCATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 332 pentru MAI USCAT. Alexandru Vlahuță - Sonet (Din tot ce ne-a fost drag mai înainte) ... Alexandru Vlahuţă - Sonet (Din tot ce ne-a fost drag mai înainte) Sonet de Alexandru Vlahuță Din tot ce ne-a fost drag mai înainte Povești rămân și cântece-nvechite; Ne fură clipele, pe nesimțite, Din flori mirosul, sensul din cuvinte: Și-n liniștea-nserării, ce ne-nghite, Ca ... gând ne doare, Căci e făcut din temeri și regrete. Te blestemăm, și totuși, cu ce sete Întindem buzele tremurătoare, Vrăjita-ți undă să ne mai Alexandru Vlahuță - Sonet (Dar tu ț-ei fi mai aducând aminte%3F...) ... Alexandru Vlahuţă - Sonet (Dar tu ţ-ei fi mai aducând aminte%3F...) Sonet de Alexandru Vlahuță Dar tu ț-ei fi mai aducând aminte?... Eram copii: primblându-ne-ntr-o sară, În umbr-a noastre mâini s-apropiară. Cum tremura mânuța ta fierbinte! Și nu ... Dimitrie Anghel - "Sunt lacrimae rerum" ... covoare și celelalte pentru ea erau făcute ca să dea de lucru unei gospodine. Și de aceea mobilele erau într-o veșnică mișcare și stăteau mai mult pe afară decît în casă. Precum persanul stă de-a pururi cu o roză în mînă, turcul cu o narghilea sau cu ... nu-l părăsea niciodată. Intra cu pasul ei de nălucă, se pleca pe fața străvezie a oglinzilor, cerca cu degetul ei uscat cea mai mică pată și era de ajuns să i se pară ceva, ca să hotărască : "Azi scoatem din salon !" sau : "Mîini afară cu odaia albastră" !... Și ... vreo molimă prin casă sau s-ar fi așezat moartea o clipă la căpătîiul cuiva. Fugeau gîngăniile și fluturii, și pînă și încăpățînatele furnici nu mai călcau pe acolo de atîta neliniște. Păianjen nu cred să-și fi țesut în vreun ungher al lui, nevăzut, mreaja, nici stăruință de rîndunică să ... i-a luat pămătuful din mînă. Ca un viteaz ținînd steagul, așa a murit ea, și de galbenă ce era și uscată, mai galbenă părea acum. Tăcute priveau și stranii oglinzile la ea, reflectîndu-i chipul. Liniștite și așezate pe hodină păreau fotoliile. Ca un zbor nebun de ... Dimitrie Bolintineanu - Mihnea și baba ... stele, la nori și la lună, Într-una din peșteri, în munte râpos, Un om oarecare intră curajos. II În peșterea Carpaților O oară și mai bine Vezi templul pacinaților Ce cade în ruine. Aci se fac misterele De babe blestemate, Ce scot la morți arterele Și hârcele uscate. Aci se ... aveam în oștime Un fiu oarecare vestit în mulțime Prin luptele sale; era fiul meu; Plăcut ca seninul, frumos ca o floare Și pentru aceasta mai stam eu sub soare. Era pentru mine al meu Dumnezeu, Și pentru aceasta m-am dat în pierzare. Să-l fac între oameni ferice și ... arsă, Într-una din hârce un sânge ea varsă, Și, dându-l lui Mihnea, îi zise: Să bei! E sângele fiu-meu, na! soarbe-l mai tare, E cald și e tânăr, cum vrei tu, barbare; Na, soarbe, sau eu sorb p-al tău, de nu vrei. IV Toți morții din ... geniu, să ai zile multe Și toți ai tăi moară; iar tu să trăiești! Și vorba ta nimeni să nu o asculte, Nimic să-ți mai placă, nimic să dorești! VII Așa vorbi bătrâna Și Mihnea tremură. Iar naiba, ce fântâna O soarbe într-o clipă Și tot de sete țipă ... ... cuib îl așază Privind împrejur cu pază, Nu cumva să să ivească, Unde vreau ele să nască Peste noapte cu răcoare Micuța privighetoare Glăsuind face mai bine Inimile ce dorm bine, Face somnul greu, mai dulce Face pe toți să să culce Singură să priveghează Și cînd dorm, ea să viează, Țarca, cioara și oricîte Decît ele mai urîte Ciocul său cel noduros Nu-l lasă fără folos Clonțonește fieșcare Și cîntă după-a sa stare. Tu pupăză puturoasă, Tu pasere ... fiece delișoare Nu le lasă nelucrate, Ci le umplu de bucate. Cum are locul natura, Așa e sămănătura : Cucuruz, mălai și grîu Ce se coace mai tîrziu. Ceia ce postesc ferbinte Seamănă mazăre, linte, Inul încă nu lipsește Unde locul îi priește, Hirișcă, alac, ovăz Și pe coaste și pe șăs ... holdele cele grase Ce toamna să sămănase Polomida înghimpoasă Și puciocna puturoasă Urda vacii, lușca, porul Cu săpoiul, cu cosorul Scot afară, smulg, usucă Ca mai bun rod să aducă, Rod și grîu curat ca jarul Să tragă acasă carul, La timp bun să să-nblătească, Și flămînzii să hrănească. Fericit ... Cu struguri înfrumsețată Bucuria îl îmbată, Așa își închipuiește Că culesul și sosește, Acuma va să culeagă Și mustul în buți să bagă ; Pîn-atuncea ... Vasile Alecsandri - Drumul la deal... ... mine Să n-am nici o zi cu bine! Ostenit mereu de ducă Noaptea-n codri mă apucă, Copacilor sunt nălucă! Ochii-mi nu se mai usucă! Unde merg, în orice parte Dragostele-mi sunt deșarte, Aolică, lică floare! De n-ai fi fermecătoare Nu m-ai abate din cale Să ... Vasile Alecsandri - Iașii în 1844 ... dacă n-aș ști că ea se atinge numai de o mică parte a societății românești; căci țăranii, care, slavă Domnului! alcătuiesc cel mai mare număr, nu și-au părăsit niciodată obiceiurile, nici limba, nici portul, deși tristele întâmplări ce au trecut peste țară au apăsat mai mult asupra lor. Cuvintele acele însă ale bătrânului m-au adus a gândi la deosebitele caractere ce au trebuit să aibă Iașii în ... vale, se întinde ca o pânză albă pe șesul Bahluiului și merge de se pierde în sânul târgului. Priveliștea de aici este una din cele mai frumoase și mai minunate din țările noastre, unde sunt atâte priveliști minunate și frumoase. Nu oi descrie-o însă pentru ca să nu stric impresia ce are a ... a împotrivit adeseori năvălirii turcilor și a tătarilor. Ast[...]nsă ea este o mare risipă, locuită de vro trei călugări greci și de mai multe alte buhne. Zidurile sale, odinioară atât de puternice, se darmă din zi în zi mai mult sub coasa vremii, și vântul pustietății acum vâjâie prin meterezele lor, care răsunau odată falnic de împușcăturile voinicești. Înlăuntrul ogrăzii vezi un palat cu ... uscat, te-au făcut vălătuc, te-au croit și au făcut din tine ceea ce ești acum, — Mică burueană, nu știu de unde-ai mai scos atâtea despre mine. Ei, dragă, poate nu știi că oamenii mai fac pânză și din sora noastră cânepă, și din fratele nostru bumbac, ba și din înghimpătoarea urzică mai fac un fel de pânză. Dar în fabrici se țes fel de fel de pânzeturi, mult mai ușor și în timp mult mai scurt. — Bre! multe mai auzi! — Mai așteaptă, că n-am sfârșit încă. Din cămeșă sau rufă, peste câtva timp ai să te faci tearfă, din care se face scamă pentru bolnavii ... fost altădată pădure. Ce are să fie de-acum înainte? Mătasa, frunză de dud întrată în pântecele unor gândaci. Varul, ce-a fost mai înainte? Dar funiile și odgoanele? ș.a. Femeile leneșe de la țară au cântecul acesta: Puseiu pânza, când da frunza, Ș-o gătiiu în Sân-Văsii ... lungă-i ca o pungă Și de lată... toată-i spartă! Pe sulul de dinapoi, O sută de lătunoi, Pe sulul de dinainte, Cioprea le Paul Zarifopol - Artă și virtuozitate ... a strofei din urmă! E liniștea serii rurale; e și calmul humorului, care ne așteaptă în cele două rânduri finale, din ce în ce mai scurte și mai uscate. Spanac rezonanță metaforică persiflantă; sonoritate colțuroasă, seacă, în finala cu măcăit batjocoritor: aci e maximum de contrast cu strofa centrală, neumoristică. Virtuozitatea căreia i ... a unui poem care s-ar putea să fie extrem de geistreich, și de loc să nu supere pe nici un om de bine. Se mai poate bănui și așa: că acea iritare, căreia mai ales trebuie să-i fie simțitor un om ce vede atât de mult și ascuțit, îl aduce pe Maniu să soluționeze, uneori, prin intervenție ironică ... semne de moarte. Răspântia rătăcirilor fără scăpare... și singurătăți ce tot nu aduc liniște până la urmă. Un stol mic de corbi poate că se mai răsucește deasupra unei spânzurători așa e scris! altceva ce să fie?... Și nimic nu se mai vede în ceașca de cafea. Cred că era drojdle multă. Finalul cade ghilotinant, ca pentru a pune capăt unei impaciențe intime a ... veți da seama, cel puțin, că ați dobândit o impresie națională curat. Câștig frumos, între toate. Pe deasupra, putem înregistra, noi, care avem obligații și ... ... redactor grav, al unei gazete grave - asta este o situație socială înaltă... Dar niște moftangii! Da, dar avem satisfacția că... - Domnule, mă-ntrerupe zețarul, să mai aștept? - Da, să mai aștepți, și dacă asta te ostenește prea mult, fii bun și dă-mi o idee, o inspirație... Ce rubrică lipsește? - "Politica". - "Politica"? așteaptă... Mă execut ... aceste fantome plămădite din rachiu, spirt, basamac, ciomag, tibișir și sânge? Vor oare să împingă pe guvern la măsuri desperate, deznădăjduite, exasperate, pe calea celor mai extreme măsuri pentru apărarea ordinii? O vor aceasta? să ne-o spună. Până atunci, le zicem încă o dată, destul... Națiunea este sătulă de frazele ... am dat două articole de fond, de vederi și de forme așa de deosibite, și tot ți se pare că nu-i de ajuns!... Cât mai trebuie? - O bucată mică. - Așteaptă: Legea maximului Întrebăm pi Lascar Catargi, racul din Menajeria regală, pănă cănd cu enfamiile? Pănă cănd, călcănd peste cuvântul de ... giurat la Ieși cu opoziția unită, care guvernul o fost combătut din cauza enfamiilor , că Shylockul încoronat , papistașul catolic împreună cu nepoțelul seu nu vor mai ... Ion Heliade Rădulescu - În așteptarea lui 1848. Preziua. Psalm ... Aridă inima îmi e ca piatra; De suspin, de geamăt mi-a rămas carnea Pe oase uscată; mi-am uitat pâinea Cum se mai mănâncă. Deșert mi-e sânul... Ca pelecanul mi-am sfâșiat pieptul, M-am asemănat corbului de noapte Și tuturor altor cobe nocturne; Întru veghere nopțile ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MAI USCATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 28 pentru MAI USCAT. ... USCĂTÚRĂ , uscături , s . f . 1. Creangă subțire și uscată . 2. ( Mai ... ele , adj . , s . f . 1. Adj . Diminutiv al lui uscat ^2 ( I ) . 2. S . f . pl . Crengi subțiri și uscate ; uscături ( 1 ) . 3. S . f . ( Mai ... MURÍ , mor , vb . IV . Intranz . 1. A înceta de a mai trăi , de a mai fi în viață ; a răposa , a deceda , a sucomba , a expira . 2. ( Despre plante ) A se ... ... CAPSÚLĂ , capsule , s . f . 1. Tip de fruct uscat , uneori divizat în mai multe loji și având numeroase semințe , care , la maturitate , se deschide de la sine , punând semințele în libertate ; măciucă ( 3 ) , măciulie ( 2 ) . 2. înveliș al ... 3. Mic înveliș solubil , făcut din amidon , gelatină sau cheratină , care conține diferite medicamente pulverulente cu gust neplăcut , pentru a putea fi înghițite mai ușor . 4. Vas făcut dintr - un material rezistent la căldură , în care se încălzesc , în laborator , diverse substanțe ; capsă ( 3 ) . 5. Mic cilindru metalic care ... ... ȚÂR ^2 , țâri , s . m . 1. Scrumbie mică de mare , care se pescuiește primăvara și se consumă mai ales sărată și uscată . 2. Fig . Om foarte slab . ȚÂR ^1 interj . Cuvânt care imită zgomotul intermitent produs de greier și de alte insecte sau ... ... MALȚ s . n . Produs obținut din boabe de cereale ( mai ales de orz ) încolțite , uscate și măcinate , folosit la fabricarea berii și a spirtului sau , prăjit , la prepararea unui surogat de cafea ; slad ... ... FÉLDMAREȘAL , feldmareșali , s . m . Cel mai ... POLIFOLÍCULĂ , polifolicule , s . f . ( Bot . ) Fruct uscat , format din mai ... POLINUCÚLĂ , polinucule , s . f . ( Bot . ) Fruct uscat indehiscent format din mai ... IÁSCĂ s . f . Nume dat mai multor ciuperci parazite în formă de copită de cal , uscate și tari , care cresc pe trunchiul arborilor și care , tratate special , erau folosite , în trecut ... ... PECÍNGINE , pecingini , s . f . 1. Nume popular dat mai multor boli de piele contagioase , caracterizate prin erupții cu bășicuțe , care , uscându - se , lasă niște pete scorțoase ce produc mâncărimi ; p . gener . eczemă . 2. Fig ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||