Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNCOLONA, ATLETISM, CONTRAMARȘ, COTILION, DEFILA, EȘALON, ETAPĂ, FORMAȚIE, HALTĂ, INTRADĂ ... Mai multe din DEX...

MARȘ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MARȘ I. s. n. 1. deplasare a unei trupe sau a unei (grupări de) nave (într-o anumită formație). o ~ forțat = marș executat cu o viteză sporită față de cea normală. 2. probă de atletism în timpul căreia concurenții sunt obligați meargă repede, fără a alerga. 3. piesă muzicală cu o mișcare uniformă sugerând pasul cadențat de defilare al unei trupe, al unui cortegiu etc. 4. poezie lirică patriotică scrisă pentru a putea fi cântată după melodia unui marș (3). 5. operație de extragere și introducere în sondă a garniturii de foraj. II. interj. 1. comandă de pornire a unei trupe. 2. cuvânt cu care se alungă un câine, se îndepărtează în mod brutal un om. (< fr. marche, germ. Marsch)

Sursa : neoficial

 

MARȘ, (1, 2, 3) marșuri, (4, 5) interj. 1. S.n. Mers, deplasare a unei unități militare sau a unui grup organizat (într-o anumită formație). * Marș forțat = marș executat cu o viteză sporită față de cea normală. ** (Înv.) Distanță parcursă de o unitate militară în 24 de ore. ** Acțiune militară viguroasă îndreptată asupra unui obiectiv. ** Probă atletică de mers rapid pe distanțe lungi. ** P.gener. Deplasare, drum, cursă (obositoare). 2. S.n. Compoziție muzicală puternic ritmată, care adesea reglează cadența pasului unei formații, a unui cortegiu etc. 3. S.n. Compoziție literară în versuri, scrisă spre a fi cântată pe o arie de marș (2). 4. Interj. Cuvânt cu care se comandă pornirea unei unități militare sau a unui grup organizat. 5. Interj. Cuvânt cu care se goneşte un câine sau, p.gener., un om. - Din fr. marche, germ. Marsch.

Sursa : DEX '98

 

MARȘ s., interj. 1. s. (reg.) mașir. (A făcut un \~ de peste 20 km.) 2. interj. (MIL.) (rusism înv.) stupai! (Înainte, \~!) 3. interj. pleacă!, (reg.) mașir!, (rusism reg.) pașol! (\~ de aici, obrazni-cule!) 4. interj. afară!, ieși!, pleacă! (\~ din cameră!) 5. interj. (reg.) jabă!, ni!, odâr!, țibă!, țâlea! (\~, Grivei!)

Sursa : sinonime

 

marș interj.

Sursa : ortografic

 

marș s. n., pl. márșuri

Sursa : ortografic

 

MARȘ^2 interj. 1) (se folosește pentru a da comanda de pornire militarilor) Înainte marș! 2) (se folosește pentru a alunga un animal sau în mod grosolan o persoană) Pleacă! Afară! Marș de aici! /marche, germ. Marsch

Sursa : NODEX

 

MARȘ^1 \~uri n. 1) Mers ordonat și cadențat. A merge în \~. 2) Mișcare a unor unități militare (într-o anumită formație). * \~ forțat marș executat cu o viteză mai sporită decât cea obișnuită (de o unitate militară). 3) Compoziție muzicală cu ritm vioi, cadențat. 4) Poezie lirică patriotică. 5) sport Probă atletică caracterizată prin deplasarea la pas. /marche, germ. Marsch

Sursa : NODEX

 

MARȘ s.n. 1. Mers, mișcare a unei trupe (într-o anumită formație). ** Acțiune militară puternică de mare amploare, îndreptată contra unui obiectiv. ** Probă atletică pedestră, în timpul căreia concurenții sunt obligați meargă repede fără a alerga. 2. Piesă muzicală cu ritm puternic, după care se potriveşte cadența pasului unei trupe, a unui cortegiu etc. 3. Poezie lirică patriotică scrisă pentru a putea fi cântată după melodia unui marș (2). [Cf. fr. marche, germ. Marsch, rus. marș, it. marcia].

Sursa : neologisme

 

MARȘ interj. 1. Comandă de pornire a unei trupe. 2. Cuvânt cu care se alungă un câine; cuvânt cu care se îndepărtează în mod brutal un om. [< fr. marche < marcher - a merge].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruMARȘ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 76 pentruMARȘ.

Vasile Cârlova - Marșul

Vasile Cârlova - Marşul Marșul [oștirii române] de Vasile Cârlova Informații despre această ediție Poezie scrisă în 1831 cu ocazia înălțării steagului național. Versurile au circulat tipărite pe foi volante, cenzura a făcut să nu poată fi tipărite decât postum, în 1839 în Curierul Romanesc . Dragii mei copii războinici, ascultare mumii dați, Iată vreme, mic și mare armele s-înbrățișați,     Strigînd toți c-o glăsuire,     Spre a mumii fericire     S-alergăm de obște frați. Cerul vouă vă deschide un drum foarte lăudat, Ca să mergeți cu pas mare către slavă nencetat.     Vie-vă, copii, aminte     Că Europa însuși simte     În ce cale ați intrat. Glasul patriii să sune în auzul tutulor, Strigînd vouă : „Lenevirea rușinată subt piciorâ€�,     Toți acuma c-o mișcare,     Spre a voastră înălțare     Să dați mînă de-ajutor. Acea armă ruginită și ascunsă în mormînt Brațurile să-nfierbinte ; iasă iarăși pe pămînt.     Tinerimea s-o-ncunune     Cu izbînde foarte bune ;     Pe ea facă jurămînt. Înaintea fieșcărui îndestul v-ați umilit, Îndestul și lenevirea în somn greu v-a stăpînit.     Acea soartă fără milă,     Sau de voie, sau de silă,     În sfîrșit v-a slobozit. Priviți slava ...

 

Constantin Negruzzi - Marșul lui Dragoș (doină)

Constantin Negruzzi - Marşul lui Dragoş (doină) Marșul lui Dragoș de Constantin Negruzzi A apărut în Foaie pentru minte, ininiă și literatură , 1842, nr. 13, 30 martie. Azi este sărbătoare! Români, să ne grăbim, În șes la vânătoare Pe Dragoș să-nsoțim. Grijiți armele voastre, Curând să alergăm, Din locurile noastre Hoți, feare s-alungăm.    Doină! Doiniță!    Zână plăviță!    Vino cu noi;    Tu ne scutește,    Și ne ferește    De-orice nevoi. Optzeci de oi despoaie, Și prin frigări le pun; De surle, de cimpoaie Pădurile răsun. Vitezii se așează Pe lâng-un mare foc Și Dragoș ospătează Cu dânșii la un loc.    Doină! Doiniță!    Zână plăviță!    Vino cu noi;    Tu ne scutește,    Și ne ferește    De-orice nevoi. Sunt gata, stau cu toții Să plece la izbânzi, Ca să-ntirească hoții, Să capete dobânzi. Dragoș merge nainte Pe-un cal cu ager curs, El preste-mbrăcăminte Poartă-o piele de urs.    Doină! Doiniță!    Zână plăviță!    Vino cu noi;    Tu ne scutește,    Și ne ferește    De-orice nevoi. Veseli de sârg porniră Românii mult voinici, Ca lanțul ce înșiră Pe-a plaiului potici. Nevestele cu jale Privindu-i, lăcrămând: Îi auzeau la vale Cum se cobor cântând:     ...

 

Dimitrie Anghel - A patra Parcă

... morții o înviorează parcă și îi dă o noua înfățișare de tinerețe. Cu o voluptate neînchipuită, își pleacă urechea ei bătrînă și ascultă frînturile de marș funebru scăpate din alămuri ce le aduce vîntul, ca o hienă adulmecă aerul, urmează și numără avidă prapurile, face parcă în gînd socoteala pomenilor și ... gropii deschise peste care cad lacrimile celor ce și-au pierdut o ființă dragă. Sunt zile însă cînd vîntul nu aduce nici o frîntură de marș funebru și atunci, la orele obișnuite cînd trec morții, ea nu-și mai poate găsi astîmpăr. Ca o furie își clatină funebrii mirți ca și ...

 

Emil Gârleanu - Frați

... mâhnirea, dar nu putea. Gândul celalt, cel ce izvora fără voia lui, acela îi reîmprospăta alte lucruri. Își aducea aminte cum, în cutare zi de marș, pe o arșiță dogoritoare, ceruse apă la soldații din pluton mai nimeni nu avea, iar celor ce le rămăseseră câteva picături, le păstrau pentru setea ...

 

George Coșbuc - Cetatea Neamțului

... spui O luă mai pe departe, Pe genunchi scriind o carte. Hai și descuieți odată! Și tovarăși să vă fim. Mândru cântec ce mai știm, Marș francez, fără de plată. Nu vi-e milă că pierim? Poate-o ploaie să ne-apuce... Nu știm drumul, că ne-am duce. După ce ...

 

Ion Luca Caragiale - Un artist

Ion Luca Caragiale - Un artist Un artist de Ion Luca Caragiale Mai mult decât oricare alta, breasla bărbierească mi-este foarte simpatică... Briciul e rudă cu dalta, cu penelul, cu coturnul, arcușul, condeiul — mai știu eu cu ce! De aci, neînvinsa pornire către artele frumoase caracteristică la toți bărbierii. O sumă dintre dânșii, împinși de patima lor pentru teatru, s-au făcut artiști dramatici; mulți alții scriu poezii, de obișnuit lirice, mai adesea galante; mai toți trebuie să știe cânta cu un instrument, prin ajutorul căruia, în momentele pierdute, își traduc în melodii acea încărcare de simțiri ce ne-o dă, unora dintre noi, lumea cu lumina ei, cu formele, mișcările și zgomotul ei... Da, cum se rupe la vreme copilul din mamă, acea încărcare de simțiri caută să se rupă din sufletul nostru: trebuie înapoiată cui ne-a dat-o. Ascunsă-n noi, ne muncește, ne chinuie, nu ne dă pace pân' ce n-o întoarcem în dar lumii, care n-o recunoaște și n-o primește decât învăluită în fâșii smulse din sufletul nostru — pecetia sincerității darului. Dar e oare un mijloc mai puternic ca să ne scăpăm de toată haotica năvălire ...

 

Paul Zarifopol - Poezia românească în epoca lui Asachi și Eliade

... sigur de sine afară doar de acel: Ura! Vulturul în nori Răcni falnic de trei ori din strofa finală, ce pare rătăcit acolo din vreun marș patriotic cum se obișnuiau pe atunci, și unde ne și întâmpină, neapărat, epitetul falnic, acel trocheu pompos, de genul pe care francezii îl numesc pompier ... în piept port dorul Peste ape, peste munți; Văd că peste mări amorul Când o vrea își face punți. În 1829, Iancu Văcărescu scrie un Marș pentru oastea națională atunci înființată: Slava strămoșilor vestiți În cale vă așteaptă, La rând, românilor, ieșiți! Mergeți pe calea dreaptă! Îl amintim aici mai cu ...

 

Ion Luca Caragiale - 1 Aprilie

Ion Luca Caragiale - 1 Aprilie 1 Aprilie de Ion Luca Caragiale UN TÂNĂR (aer și maniere de mic impiegat, costum cam sărăcuț, dar curățel; jiletca, foarte deschisă, lasă să se vază pieptul cămășii de coloare ; mănuși, țilindru; floare-n piept; baston subțire) Eu mărturisesc drept, cum am spus și la jurați, eu, domnule președinte, i-am zis lui Mitică: nu-mi plac glume de astea! Adică nu că mi-era frică de ce s-a-ntâmplat... nici nu mă gândeam! dar vorba e, nu-mi plac mie astea; că eu îl știam cine e Mișu, laș! și n-are curaj; mi-era frică să nu pățim cu el cum mai pățisem o dată, când s-a-ntâmplat la Hierestrăul Vechi bătaia cu mizerabilii ăilalți, care ne-a atacat, și Mișu de frică a fugit și s-a ascuns undeva... După ce s-a isprăvit bătaia — că (sever) i-am pus pe goană pe mizerabilii, care se lăuda că o să ne-o facă ei, că sunt de la parchetul general; da... am lucrat... teribil (învârtește bastonul repede) — l-am căutat pe Mișu pân toată grădina, ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Indignare reciprocă

... „Las c-am salvat o dată Capitoliul Noi gâștele, - și tot am fost mâncate… Purtarea voastră nu-i de loc galantă...â€� - „Hai, marș

 

Ștefan Octavian Iosif - Sonete antimusicale

Ştefan Octavian Iosif - Sonete antimusicale Sonete antimusicale de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Informații despre această ediție I Ah, pentru-a suta oară iar „Traviataâ€�! În dreapta iarăși Marșul din „Profetulâ€�! În stânga, „Walzertraumâ€�! Iar, sus, poetul Cum vreți să dee manuscrisul gata?! Dar dac-ar fi să scriu „Mahabarataâ€�? Eu care nu-mi pot scri măcar sonetul? Nu mi-ar ajunge nici cât trăi bietul Bunicu-meu, bunica și cu tata! Nu pot să scriu, să dorm, nu-mi aflu loc.., Ah, pentru ce nu sunt un diplodoc: Ce proașc-aș da cu coada prin orhestre... De nu vrei să m-asvârlu pe ferestre, Fă, Dumnezeul meu, un hocus-pocus Și schimbă-mă pe-un ceas în diplodocus! II Pe-un afluent al râului Iordan Stetea a Ierichonului cetate Cu ziduri tari și turnuri crenelate Ce-a fost de mulți asediată-n van. Dar nu mi-aduc aminte în ce an Veni în fruntea unei mari armate Un șef de orchestră Josua, sau poate Un alt ales al neamului jidan Și când văzu că nu-și ajunge scopul Nici cu berbecii, nici cu târnăcopul, A ...

 

Alexandru Vlahuță - No. 3

... palme s-auziră, Ș-un chipiu zbură în vînt... Cît ai zice, căpitanul Fu grămadă la pămînt. Dancu se întoarce-acasă, Plin de praf, în "marș forțat"... Singur nu se domerește, Ce-a fost asta?... A visat?... Apoi cheamă vistavoiul, Patru palme-i dă strigînd: "Trage-mi ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruMARȘ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentruMARȘ.

ÎNCOLONA

... încolonez , vb . I . Refl . ( Despre un grup de oameni , de vehicule ) A se așeza în coloană , a forma o coloană ( de marș

 

ATLETISM

... ATLETÍSM s . n . Ramură a sportului care cuprinde diverse probe de alergări și de marș

 

CONTRAMARȘ

CONTRAMÁRȘ , contramarșuri , s . m . Marșul pe care îl face o trupă când își schimbă direcția ; evoluția unei coloane care își schimbă

 

COTILION

... COTILIÓN , cotilioane , s . n . Dans de bal cu ritm de marș

 

DEFILA

... DEFILÁ , defilez , vb . I . Intranz . ( Despre trupe sau despre o mulțime ) A trece în pas cadențat în coloană ( de marș ) prin față comandanților sau reprezentanților autorităților , pentru a da onorul , cu ocazia unei parade , a unei serbări sau a unei ...

 

EȘALON

... Fiecare dintre elementele componente ale dispozitivului unei unități militare , destinate să îndeplinească o misiune de luptă ; parte a unei coloane militare aflate în marș

 

ETAPĂ

... s . f . 1. Interval de timp , stadiu în dezvoltarea unui proces , caracterizat , de obicei , prin evenimente importante ; fază . 2. Distanță străbătută de o unitate în marș

 

FORMAȚIE

... care s - au format în anumite condiții geologice dintr - o anumită perioadă de timp . 3. Fel în care este dispusă o unitate militară pentru adunare , marș sau luptă . 4. Ansamblu , echipă artistică . 5. Componența unei echipe sportive ; echipă sportivă . 6. Combinație de cifre , de figuri sau de poziții la unele jocuri ...

 

HALTĂ

... 1. Punct de oprire reglementară ( de scurtă durată ) a trenurilor ; gară mică . 2. Oprire , popas . 3. Scurtă oprire a trupelor în marș

 

INTRADĂ

... INTRÁDĂ , intrade , s . f . Introducere în ritm de marș

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...