Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:METRIC, CENTIMETRU, COT, METRAJ, MONOMETRU, PRĂJINĂ, ALCOOLMETRU, APOMETRU, BASTON, BOA ... Mai multe din DEX...

METRU - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

-MÉTRU^2 elem. metr^1(o)-. ()

Sursa : neoficial

 

-MÉTRU^3 elem. metr^2(o)-.

Sursa : neoficial

 

MÉTRU^1 s. m. 1. unitate fundamentală de măsură pentru lungime, a patruzecea milioana parte din meridianul terestru. 2. riglă, bandă gradată de lemn, de metal etc., cu lungimea de un metru (1). 3. grup de silabe constituind unitatea de măsură a versului; (p. ext.) ritm determinat de împărțirea unui vers în silabe. 4. (muz.) diviziune la baza organizării duratelor sunetelor după succesiunea accentelor tari sau slabe; ritm, cadență, măsură. (< fr. mètre, lat. metrum, gr. metron)

Sursa : neoficial

 

MÉTRU, metri, s.m. 1. Unitate fundamentală de măsură pentru lungime din sistemul metric. 2. Instrument (alcătuit dintr-o riglă, bandă gradată de metal, de lemn etc.) egal cu un metru (1) și divizat în centimetri și milimetri, cu care se măsoară lungimile. ** Bucată de lemn (de foc) lungă de aproximativ un metru (1); stivă de lemne (de foc) egală cu aproximativ un metru cub. 3. Grup de silabe constituind unitatea de măsură a versului; p. ext. ritm determinat de împărțirea unui vers în silabe. 4. (Muz.) Ordinea succesiunii unităților de timp, determinată de accente tari sau slabe; sistemul de organizare a ritmului; ritm, cadență. - Din fr. mètre, lat. metrum.

Sursa : DEX '98

 

MÉTRU s. 1. (înv.) măsurar. (\~ pentru calculat lungimile.) 2. v. ritm.

Sursa : sinonime

 

métru s. m. (sil. -tru), art. métrul; pl. métri, art. métrii; simb. m

Sursa : ortografic

 

MÉTR//U \~i m. 1) Unitate de măsură a lungimii, egală cu aproximativ a patruzecea milioana parte din meridianul terestru. 2) Instrument de măsură a lungimii egală cu această unitate. /métre, lat. metrum

Sursa : NODEX

 

MÉTRU^1 s.m. 1. Unitate de măsură a lungimii din sistemul metric, care reprezintă a patruzecea milioana parte din meridianul terestru. 2. Instrument de măsură făcut din lemn, din metal etc. având lungimea de un metru (1). [< fr. mètre, cf. gr. metron - măsură].

Sursa : neologisme

 

MÉTRU^2 s.m. 1. Picior de vers ritmic în versificația greco-latină, determinat de un grup de silabe lungi și scurte. ** Numărul de silabe și cezura necesară pentru a forma un gen de vers în versificația modernă. 2. (Muz.) Ordinea succesiunii unităților de timp, determinată de accente tari sau slabe; sistemul de organizare a ritmului; ritm, cadență. [Pl. -ri. / < fr. mètre, cf. lat. metrum, gr. metron].

Sursa : neologisme

 

-METRU Element secund de compunere savantă, cu semnificația unității de măsură "metru^1 (1) [în DN]". [Cf. gr. metron - măsură].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruMETRU

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 35 pentruMETRU.

Dimitrie Anghel - Pastel în metru antic

... Dimitrie Anghel - Pastel în metru antic Pastel în metru antic de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Lui Artur Stavri Trist îmi apare din neguri enormul oraș după ploaie, Soarele-i bate-n ferești ...

 

Mihai Eminescu - Odă (în metru antic)

... Mihai Eminescu - Odă (în metru antic) Odă (în metru antic) de Mihai Eminescu Nu credeam să învăț a muri vrodată; Pururi tânăr, înfășurat în manta-mi, Ochii mei nălțam visător la steaua ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Pastel în metru antic

... Ştefan Octavian Iosif - Pastel în metru antic Pastel în metru antic de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Lui Artur Stavri Trist îmi apare din neguri enormul oraș după ploaie, Soarele-i bate-n ferești ...

 

Vasile Alecsandri - Bogdan

... sută de nuntași, Toți aleși din tabarași. II Nuntașii încălecau, Cu Bogdan vesel plecau, Ei plecau pe la Sân-Petru. Ș-ajungea pe la Sân-Metru [3] La liteanul cel bogat Și de lege lepădat. Iar liteanul de-i vedea Poarta curții închidea Și-n lanțuguri o lega Și din gură ... ei încă venea Car mare cu druștele, [6] Grădina cu florile Și o sută de nuntași, Toți aleși din tabarași. Ei plecau pe la Sân-Metru Ș-ajungeau pe la Sân-Petru Și pe loc cât ajungeau, Mândră nuntă că făceau, Vestele de se duceau La vecini și-n depărtări, Peste ...

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de ianuarie

... se-mparte țara în călăi și în victime Și când steagul libertății e purtat de cârciumari. II Inimi reci ca vântul iernii, psalmodii pe-același metru, Voi, ce vecinic înfrânate de al liniștii tic-tac Regulat orele vieții bateți ca un cronometru, Știu că versurile mele în adâncul vostru tac. Ele ...

 

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Fragment)

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Fragment) Amintiri literare de Cincinat Pavelescu [FRAGMENT] Părinții mei oameni de cultură n-au contrariat nicio- dată modesta mea vocație literară. Tatei, deși profesa ingin- eria și era un om de știință desăvârșit, având chiar reputația de a fi fost întâiul matematic al epocii sale, îi plăcea mult literatura, și biblioteca sa era plină de ediții frumos ilustrate ale clasicilor francezi, latini și italieni. El avea o fizionomie deschisă, ochii vii sub o frunte largă și un zâmbet binevoitor îi lumina veșnic buzele vesele. Mama, mică, talia în miniatură, avea un cap grec, expre- siv, cu un nas fin, drept și sculptat. Iar ochii, mari, negri și adânci erau mai totdeauna învăluiți într-o pânză de melan- colie dulce. Amândoi se ocupau mult de instrucția noastră. Mama învățase latinește și grecește ca să ne asculte seara lecțiile și venea la liceul Sf. Sava mai în fiecare săptămână să se intereseze de progresele noastre. Obiceiul de a răscoli prin cataloage notele mi-a pricinuit chiar o mare supărare în clasa V-a, dacă nu mă-nșel. Eram la toate materiile notat excelent, afară de muzică, pentru care nu ...

 

Gheorghe Asachi - Poetul (Asachi)

Gheorghe Asachi - Poetul (Asachi) Poetul de Gheorghe Asachi Dedicat d-sale d. Vasili Alecsandri Viersul care-ntâia oară a sunat în Românie Pe-alăuta ce de secoli fără coarde-a fost rămas, Spre-aminti a patrii fapte prin a doinei armonie, Dupre metrul care muza l-a dictat de pe Parnas, Va trăi atâtea timpuri cât Pionul, petros munte, Între nouri inal a-va maiestoasă a lui frunte. Deși cântul a lui Omer poartă cea întâi cunună, El nu-ntunică pe Pindar, nici a lui Alceos ton, Înfocatele suspinuri și cuvintele-ncă sună A Safei înamorate și a lui Anacreon Nice între a Greciei zâne a brilat numai Elena, Pe eroi și pe filozofi n-a produs numai Atena. Înainte de Ahiles și de falange spartane, Vie uit-au și al ei eroi, care-umpleau în timpul lor, Prin virtute 'nțelepciune și prin fapte miliane, Lumea toată de esemple, de mirare și lucor; Însa geniile acele, demne chiar de nemurire, Zac uitate, c'un poet n-a lasat de ...

 

Ion Luca Caragiale - Deziderate legitime

Ion Luca Caragiale - Deziderate legitime Deziderate legitime de Ion Luca Caragiale Urbea Târgul de Munte, numărând vreo 3600 de locuitori, vreo 6 biserici, 4 școale primare și 180 de cârciumi, se află destul de pitoresc așezată pe malul stâng al Dâmbului Sec. Se cheamă Dâmbul Sec fiindcă, între cele două maluri râpoase, înalte cam de vreo cincisprezece metri și departe unul de altul la tot cam atâția, nu curge aproape tot anul nici atâta apă câtă ar ajunge rațelor din mahalaua mărginașă să [se] bălăcească pe arșiță. Dar ca o ironie, în pofida numelui ce i-au dat riveranii, Dâmbul Sec se pornește vajnic către sfârșitul primăverii cu valuri posomorâte, și umple vâlceaua și, urlând nebunește, prăvălește la vale buturugi și fel de fel de rupturi, și surpă din maluri, și face peste putință să mai treacă de la un mal la altul altcineva decât zburătoarele. E mare piedică pentru comerțul local; căci capitala districtului se află în partea de dincoace, așa că, dacă s-a pornit odată Dâmbul Sec, nu mai e chip să comunice Târgul de Munte cu sediul prefecturii, la o distanță de douăzeci și cinci de kilometri, decât ocolind foarte pe departe. Trebuie ...

 

Mihai Eminescu - Odă

... Mihai Eminescu - Odă Odă (în metru antic) de Mihai Eminescu Nu credeam să învăț a muri vrodată; Pururi tânăr, înfășurat în manta-mi, Ochii mei nălțam visător la steaua ...

 

Paul Zarifopol - G. Ibrăileanu: Studii literare

Paul Zarifopol - G. Ibrăileanu: Studii literare G. Ibrăileanu: Studii literare de Paul Zarifopol (Creație și analiză Caragiale I. Al. Brătescu-Voinești Th. Hardy M Sadoveanu Otilia Cazimir Panait Istrati K. MichaĂ«lis Voica Eminescu). București, Editura Cartea Românească, 1930. Cu răbdare profesorală, cu fină pătrundere și inteligentă cumpătare, definește și explică dl Ibrăileanu, în 32 de paragrafe substanțiale, caracterul și procedările literare a 22 de scriitori... În fața vieții literare, dl I. a avut totdeauna o cumințenie de biolog. De aceea tot ce scrie el odihnește de impresionismul iritat care ne domină cu exces, și cărui nimeni, cred, nu i-a rezistat atât de bine că dânsul... Procedarea dlui I. este rezultatul ultim la care tinde orice nevoie și orice încercare de clarificare în materie literară. Cuprinsul rândurilor de mai sus, scrise de mine (în Adevărul literar din 1926) la apariția studiului Creație și analiză în această revistă, mi se accentuează mie însumi și mai mult acum, când am recitit bucata împreună cu celelalte strânse în volumul pe care-l anunțăm. Înconjurate de atâtea exemple, ideile discutate în Creație și analiză se valorifică intens. Este în spiritul domnului I. o minunată combinare de ...

 

Urmuz - Algazy %26 Grummer

Urmuz - Algazy %26 Grummer Algazy & Grummer [1] de Urmuz Algazy este un bătrân simpatic, știrb, zâmbitor și cu barba rasă și mătăsoasă, frumos așezată pe un grătar înșurupat sub bărbie și împrejumuit cu sârmă ghimpată... Algazy nu vorbește nici o limbă europeană... Dacă însă îl aștepți în zori de zi, în faptul dimineței, și îi zici: „Bună ziua Algazy!" insistând mai mult pe sunetul z, Algazy zâmbește, iar spre a-și manifesta gratitudinea, bagă mâna în buzunar și trage de capătul unei sfori, făcând să-i tresalte de bucurie barba un sfert de oră... Deșurupat, grătarul îi servea să rezolve orice probleme mai grele, referitoare la curățirea și liniștea casei... Algazy nu ia mită... O singură dată s-a pretat la o asemenea faptă, când era copist la Casa bisericii; dar nu a luat atunci bani, ci numai câteva cioburi de străchini, din dorința de a face dotă unor surori ale sale sărace, cari trebuiau să se mărite toate a doua zi... Cea mai mare plăcere a lui Algazy - în afară de obișnuitele-i ocupații la prăvălie - este să se înhame de bunăvoie la o ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruMETRU

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 60 pentruMETRU.

METRIC

... structurii versului și al unităților prozodice ; totalitatea regulilor privind măsura versului ; sistem de construire ritmică a versului . 3. Adj . Care se referă la metru ( 2 ) , compus într - un anumit metru

 

CENTIMETRU

... CENTIMÉTRU , centimetri , ( 1 ) s . m . centimetre , ( 2 ) s . n . 1. S . m . Măsură subdivizionară de lungime , care reprezintă a suta parte dintr - un metru . 2. S . n . Panglică îngustă de mușama , de metal etc . lungă de un metru

 

COT

CÓT , coate ( I 1 ) și ( I 2 , 3 , 4 ) coturi , s . n . , ( II ) coți , s . m . I. S . n . 1. ( Anat . ; la om ) Partea exterioară a articulației dintre humerus și cubitus , care unește brațul cu antebrațul . 2. Loc . porțiune unde un drum , o vale etc . își schimbă brusc direcția ; cotitură , întorsătură . 3. Tub curbat în forma unui arc de cerc , folosit pentru a face legătura între două conducte cu direcții diferite . 4. ( Reg . ) Colț , unghi , ungher . II. S . m . Veche unitate de măsură pentru lungimi egală cu 0 , 664 metri ( în Muntenia ) sau cu 0 , 637 metri ( în Moldova ) , care reprezenta distanța de la cot ( I 1 ) până la încheietura palmei ; p . ext . măsură considerată , subiectiv , mare sau mică , după

 

METRAJ

METRÁJ , metraje , s . n . Lungime a unui material ( măsurată în metri ) ; cantitate de material , în special de țesături ( care se vinde sau se măsoară cu

 

MONOMETRU

... MONOMÉTRU , monometre , s . n . 1. Vers compus dintr - un singur metru

 

PRĂJINĂ

PRĂJÍNĂ , prăjini , s . f . 1. Bucată de lemn lungă și subțire , de obicei folosită pentru a fixa sau a susține ceva . 2. Tijă lungă ( de metal ) cu diverse întrebuințări ( tehnice ) . 3. Bară de lemn , de bambus , de fibre sintetice , de metal , folosită în atletism la săritura în înălțime ; probă atletică practicată cu acest instrument . 4. Veche unitate de măsură pentru lungimi , echivalentă cu circa 5 - 7 metri ; veche unitate de măsură pentru suprafețe , egală cu circa 180 - 210 metri

 

ALCOOLMETRU

... ALCOOLMÉTRU , alcoolmetre , s . n . Instrument care servește la măsurarea concentrației de alcool a unei soluții . [ Pr . : - co - ol - ] - Alcool + metru

 

APOMETRU

... APOMÉTRU , apometre , s . n . Contor pentru apă . - Apă + metru

 

BASTON

... BASTÓN , bastoane , s . n . Bucată de lemn lungă ( cam de un metru

 

BOA

BÓA s . m . invar . 1. Șarpe tropical , carnivor și neveninos , lung de câțiva metri , care - și ucide prada înainte de a o înghiți încolăcindu - se în jurul ei și sufocând - o ( Boa constrictor ) . 2. Fâșie lungă de blană sau de pene , purtată altădată de femei în jurul

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...