Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:MEDICO-MILITAR, MILITĂREȘTE, COMISARIAT, FRONT, MILITĂROI, MILITĂROS, SOLDAT, AMBUSCAT, CĂLĂRAȘ, CADIASCHER ... Mai multe din DEX...

MILITAR - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MILITÁR, -Ă I. adj. care ține de armată; ostășesc. o stagiu ~ = stagiu făcut în armată de un cetățean. * care se bazează pe armată; de război. II. s. m. cel care aparține cadrelor active ale armatei. (< fr. militaire, lat. militaris, germ. Militär)

Sursa : neoficial

 

MILITÁR, -Ă, militari, -e, s.m. și f., adj. l. S.m. și f. Persoană care face parte din cadrele armatei sau care își face stagiul militar; ostaș, oștean. 2. Adj. Care aparține armatei sau militarilor (1), privitor la armată sau la militari, specific armatei sau militarilor; făcut după principii proprii armatei; milităresc, ostășesc. * Serviciu (sau stagiu) militar = stagiu pe care sunt obligați -l presteze toți bărbații valizi ai unei țări. ** Realizat sau efectuat prin sau de către armată. - Din fr. militaire, lat. militaris, germ. Militär.

Sursa : DEX '98

 

MILITÁR s., adj. 1. s. v. ostaș. 2. adj. cazon, milităresc, ostășesc, soldățesc, (rar) marțial, (pop.) cătănesc, (înv.) oștenesc, oștesc, voinicesc. (Uniformă \~.) 3. adj. v. armat.

Sursa : sinonime

 

militár adj. m., s. m., pl. militári; f. sg. militáră, pl. militáre

Sursa : ortografic

 

MILITÁR^2 \~i m. Persoană care își face stagiul militar sau face parte din cadrele armatei; ostaș; soldat. /militaire, lat. militaris, germ. Militär

Sursa : NODEX

 

MILITÁR^1 \~ă (\~i, \~e) Care ține de armată sau de militari; propriu armatei sau militarilor. Aviație \~ă. * Serviciu \~ durată de instruire a cetățenilor în rândurile forțelor armate. /militaire, lat. militaris, germ. Militär

Sursa : NODEX

 

MILITÁR, -Ă adj. Care ține de armată; ostășesc. * Serviciu militar = stagiu făcut în armată de un cetățean. ** Care se bazează pe armată; care ține de război; războinic. // s.m. Persoană care aparține cadrelor active ale armatei; ostaș. [Cf. fr. militaire, it. militare, lat. militaris, militarius].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruMILITAR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 66 pentruMILITAR.

Ion Luca Caragiale - Vizită...

... eu, profitând de un moment când trâmbița și toba tac, adaog: — Și pe urmă, d-ta ești roșior, în cavalerie. — Maior! strigă mândrul militar. — Tocmai! zic eu. La cavalerie nu e tobă; și maiorul nu cântă cu trâmbița; cu trâmbița cântă numai gradele inferioare; maiorul comandă și merge ... cu ochiul și mă-ndeamnă să servesc pe domnul maior. Întind țigareta mea, militarul o aprinde pe a lui și, fumând, ca orice militar, se plimbă foarte grav de colo până colo. Eu nu-l pot admira îndestul, pe când mama îl scuipă, să nu-l deoache, și îmi ...

 

Ion Luca Caragiale - Știri franceze chestiunea Dobrogei

... București, d. baron Stuart, a făcut demersuri pe lângă guvernul român pentru a-l hotărî să acorde Rusiei stabilirea unui drum militar prin Dobrogea, mergând dela noua graniță până la Tulcea. Apoi Rușii rostiră intenția d'a așeza depozite de arme d'alungul nouălor granițe ...

 

Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu

Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu Plagiatul Zola-Bibescu de Ion Luca Caragiale O campanie întreagă s-a ridicat în contra lui Zola după publicarea romanului său La DĂ©bâcle. Se știe metoda — noi am zice mania, dacă n-ar fi interesată — marelui scriitor francez de a îngrămădi pe o țesătură simplă, pe o intrigă foarte banală, o colosală garnitură așa-numită “documentarăâ€�, pe care o învârtește, o răsucește, o răstoarnă pe toate fețele, o multiplică așa că, dintr-o povestire ce ar putea, cu tot aparatul cuviincios, să încapă în patruzeci de file, el reușește să scoată un volum de 400 de pagini. Garnitura documentară consistă în cea mai mare parte din vocabularele tehnice. Așa, de exemplu, aproape jumătate dintr-un roman consistă din cuvintele tehnice ale mecanicilor de la drumul-de-fier. Zola a făcut cu multă răbdare vocabularul lor: taie cuvintele, face o grămadă mare din ele, și apoi ia câte un pumn din grămadă și presară peste paginele sale, cum se presară zahăr și scorțișoară peste plăcintă ca să-i dea dulceață picantă. Ce rezultă d-aici? că cititorul naiv, profan în mecanică, fără să-nțeleagă ...

 

Ion Luca Caragiale - În Nirvana

Ion Luca Caragiale - În Nirvana În Nirvana de Ion Luca Caragiale În Constituționalul din 20 iunie 1889, ca editorial, semnat C. În Note și schițe , 1892, p. 7. Reprodus în Momente, schițe, amintiri , 1908. Sînt peste douăzeci de ani de-atunci. Locuiam într-o casă unde trăsese în gazdă un actor, vara director de teatru în provincie. Stagiunea migrării actorilor se sfîrșise: era toamnă, și aceste păsări călătoare se-ntorceau pe la cuiburile lor. Văzîndu-mă că citeam într-una, actorul îmi zise cu un fel de mîndrie: — Îți place să te ocupi cu literatura... Am și eu un băiat în trupă care citește mult; este foarte învățat, știe nemțește și are mare talent: face poezii; ne-a făcut cîteva cuplete minunate. Eu crez că ți-ar face plăcere să-l cunoști. Și-mi povesti cum găsise într-un otel din Giurgiu pe acel băiat — care slujea în curte și la grajd — culcat în fîn și citind în gura mare pe Schiller. În ieslele grajdului, la o parte, era un geamantan — biblioteca băiatului — plin cu cărți nemțești. Băiatul era foarte blînd, de treabă, nu avea nici un vițiu. Era străin de departe, ...

 

Nicolae Filimon - Schiță din viața și scrierile celebrului maestru Donizetti

... dupe acei timpi și preceptor al celebrului Rossini. Înainte de a începe cariera de scriitor, în escesul unei desperări, Donizetti intră în serviciul militar, dar mai în urmă îi păru rău că dedese ascultare unei emoțiuni momentane, însă eroarea era mare și nereparabilă. Disciplina militară, deși riguroasă, nu-l ... comice; iar opera semi-serie Zoraide di Granata , reprezintată în carnavalul de la 1822 pe Teatrul Argentina din Roma, îi procură liberarea sa din serviciul militar. Această compozițiune muzicală, reprezentîndu-se pe toate teatrele Italiei, mări atît de mult fama lui Donizetti, că începură a-i veni din toate ...

 

Alecu Russo - Ofițeri francezi în Moldova

Alecu Russo - Ofiţeri francezi în Moldova Ofițeri francezi în Moldova de Alecu Russo Întovărășiți de doamna baroneasă D... ofițerii din nr. 23 al Stelei , amăgiți de un huiet răspândit că Moldova vroia a organiza o armie, porniră din Cracovia și după multe întâmplări, precum se întâmplă nenorociților fugari, nevoiți a se odihni în Cernăuți mai mult decât un ceas, apucară drumul spre Moldova. Iată din cuvânt în cuvânt călătoria lor: "După ce făcusem pe tovărășița noastră a înghiți o litră de pâine de făină de păpușoi, muiat într-o butelcă de vin, duși de un țăran ce ne silise poliția a lua cu plată, pornirăm la nouă ceasuri seara spre a intra în Moldova. Vremea era frumoasă, dar noaptea întunecată și drumurile grele. Fratele-meu da brațul baronesei, mergând dinapoia trăsurii; eu eram înainte cu călăuzul nostru, arătându-i vârfurile pistoalelor, căci mărturisesc că cugetam că sila făcută nouă de a porni noaptea era pentru a ne prăda pe graniță. Mergeam de mai multe ceasuri de-a lungul Prutului, picând de osteneală, când calul nostru pică în nisip; zadarnică fu truda de ...

 

Alexandru Vlahuță - No. 3

... colo, De cuprinsul tuturor, Și-a aflat că-i cea mai dragă Fata unui negustor. Deci, el mrejile-și întinde, Ca un ager militar... Însă vede, cu durere, Că sunt toate în zadar: Căci, mai ager decît dînsul, Îi stă-n cale-un arendaș... Foc se face căpitanul. Că ...

 

Dimitrie Anghel - Alaiul vechiturilor

Dimitrie Anghel - Alaiul vechiturilor Alaiul vechiturilor de Dimitrie Anghel Publicată în Scara , II, 520, 25 iunie 1911, p. 1—2. Regina Mab încă singură a rămas stăpînă pe spațiul infinit. În cărucioara primitivă, ea sfidează fără frică, întîlnind în calea ei păsările cu aripi de trestie și pînză, pe care le-a făcu omul în setea lui de libertate. Ea singură aleargă stăpînă pe vînturi, călătorește pe drumuri de nouri ce i se aștern, face popasuri pe poduri de senin, trece triumfală sub arcurile multicolore ale curcubeilor. Că o aripă frîntă de furtună a fîlfîit cu deznădejde undeva, în univers, și că o viață mai mult s-a stins, ei prea puțin îi pasă... Și un zbor întreg de aripi se avîntă cu toate acestea după ea, care ține recordul spațiului. Moartea nu-i decît un cuvînt van, căci e și ea o înălțare. Scăpați de greul lest al lutului, ne vom înălța cu toții și vom pluti ca și Mab, frumoasa regină, în sferile albastre. Fascinați de infinit ori de aurul care strălucește la capătul fiecărei etape, cei ce țin aripele merg fără să întoarne capul înapoi, să vadă dacă ...

 

Gheorghe Asachi - Privegherea ostașului moldovan

Gheorghe Asachi - Privegherea ostaşului moldovan Privegherea ostașului moldovan de Gheorghe Asachi stând în viglă pe râpa Dunărei, când din altă parte urma epidemia egipteană, la 1837 Meditație Pe a muntelui verzi plaiuri a ei umbre noaptea-ntinde, De tăcerea cea adâncă orizonul se cuprinde; A pădurei tristul freamăt, râul care murmura, Prin acordul melancolic pe natură-adormita; Dar pe-o stâncă înălțată singuratic priveghează A Moldovei militarul pentru-a țărei sale pază. A lui arme lucitoare prin tuneric fulgerau, Și a coifului său coame de zefir se legănau; Pasul lui în tact și graiul: cine vine? mpregiur tună Și eho în depărtare la puternic ton răsună. Deș-aiure cruntul Aris mii soții a văduvit, Iar Belona cu făclie secerișuri a stârpit, A lor furie-nvărvărită, buciumul cel de aramă, Pe-a Moldaviei junime la resbel încă nu cheamă, Că pământul ce-n pericoli în vechime a stătut Se acopere acuma cu-a ostașilor săi scut. Chiar ca tânăr pui de vultur, ce-n esemple se îndeamnă A sumeței sale maice la ...

 

Ion Luca Caragiale - Cum stăm...

Ion Luca Caragiale - Cum stăm... Cum stăm... de Ion Luca Caragiale — Cum stăm cu bulgarii? întreb pe amicul meu X... — Nici așa, nici aminteri. — Nu-nțeleg... — Cum, nu-nțelegi? Firește... fiindcă, păcum spui d-ta: nici așa, nici aminteri, însemnează parcă n-am sta în nici un fel, și într-un fel oarecare trebuie să stăm. — Nu; voi să spun că nu stăm mci bine, nici rău. N-ai citit ziarele? — Le-am citit; dar îți mărturisesc că din ziare înțeleg și mai puțin decât din vorba dumitale. — Cum se poate? pesemne că nu ești deprins a le citi. Ia să le citim împreună. Atunci amicul meu scoate un vraf de gazete din buzunar și începem a citi cu toată atenția: „Ieri și azi noapte au circulat în oraș fel de fel de știri, care de care mai alarmante, asupra celor ce se petrec la granița Dobrogei. Din informațiuni foarte pozitive aflăm că bande de bulgari ar fi trecut granița și că s-ar fi încăierat cu anteposturile române. Nu se poate ști până acuma rezultatul acestor ciocniri, cari pre cât aflăm au fost foarte înverșunate. Ceea ...

 

Ion Luca Caragiale - Cum stăm

Ion Luca Caragiale - Cum stăm Cum stăm... de Ion Luca Caragiale — Cum stăm cu bulgarii? întreb pe amicul meu X... — Nici așa, nici aminteri. — Nu-nțeleg... — Cum, nu-nțelegi? Firește... fiindcă, păcum spui d-ta: nici așa, nici aminteri, însemnează parcă n-am sta în nici un fel, și într-un fel oarecare trebuie să stăm. — Nu; voi să spun că nu stăm mci bine, nici rău. N-ai citit ziarele? — Le-am citit; dar îți mărturisesc că din ziare înțeleg și mai puțin decât din vorba dumitale. — Cum se poate? pesemne că nu ești deprins a le citi. Ia să le citim împreună. Atunci amicul meu scoate un vraf de gazete din buzunar și începem a citi cu toată atenția: „Ieri și azi noapte au circulat în oraș fel de fel de știri, care de care mai alarmante, asupra celor ce se petrec la granița Dobrogei. Din informațiuni foarte pozitive aflăm că bande de bulgari ar fi trecut granița și că s-ar fi încăierat cu anteposturile române. Nu se poate ști până acuma rezultatul acestor ciocniri, cari pre cât aflăm au fost foarte înverșunate. Ceea ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruMILITAR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 223 pentruMILITAR.

MEDICO-MILITAR

... MEDICO - MILITÁR , - MILITÁR , - Ă , medico - militari , - e , adj . Care se referă la problemele medicale ale armatei . - Medico - + militar

 

MILITĂREȘTE

... MILITĂRÉȘTE adv . Din punct de vedere militar ; ca militarii , în felul militarilor ; ostășește , soldățește . - Militar

 

COMISARIAT

... n . 1. ( În vechea organizare administrativă a țării ) Secție a poliției orășenești condusă de un comisar ( 1 ) . 2. ( În sintagma ) Comisariat militar = organ de conducere militară locală de pe lângă fiecare unitate administrativă , ale cărei funcții de bază sunt recrutarea și încorporarea celor supuși serviciului militar , precum și evidența situației militare a cetățenilor . 3. ( În U . R . S . S . , până în anul 1946 ; în sintagma ) Comisariat al poporului = minister ...

 

FRONT

FRONT , fronturi , s . n . 1. Loc unde se dau lupte militare în timp de război ; totalitatea forțelor militare care operează pe câmpul de luptă sub o comandă unică . 2. Formație de militari , școlari , sportivi etc . aliniați cot la cot , cu fața la persoana care dă îndrumări , comenzi etc . 3. Fig . Grup de forțe solidare , organizate în vederea unei lupte comune pentru realizarea unui scop ; p . ext . sectorul unde se duce o astfel de luptă . 4. Porțiune dintr - un zăcământ de substanțe minerale unde se face tăierea rocilor , a minereurilor sau a cărbunilor . 5. Plan vertical în care sunt situate fațada unei clădiri sau fațadele unui ansamblu de clădiri . 6. ( Met . ) Zonă de tranziție între două mase de aer diferite , caracterizată prin schimbări meteorologice bruște , cu consecințe directe asupra mersului vremii . 7. ( Fiz . ; în sintagma ) Front de undă = ansamblul punctelor până la care ajunge o oscilație la un moment

 

MILITĂROI

... MILITĂRÓI , milităroi , s . m . Augmentativ depreciativ al lui militar ; persoană cu purtări de militar . - Militar

 

MILITĂROS

... MILITĂRÓS , - OÁSĂ , milităroși , - oase , adj . Specific militarilor , de militar ; p . ext . rigid , aspru . - Militar

 

SOLDAT

... SOLDÁT^2 , soldați , s . m . Militar care nu are nici un grad ; militar care are cel mai mic grad într - o armată ; p . gener . militar

 

AMBUSCAT

... AMBUSCÁT , ambuscați , adj . , s . m . ( Franțuzism ) ( Soldat ) dispensat de obligațiile grele ale serviciului militar ; ( militar

 

CĂLĂRAȘ

... CĂLĂRÁȘ , călărași , s . m . 1. ( La pl . , în evul mediu , în Țara Românească și în Moldova ) Corp militar de slujitori auxiliari ai domniei ; ( și la sg . ) membru al acestui corp militar

 

CADIASCHER

... CADIASCHÉR , cadiascheri , s . m . ( Turcism ) Înalt demnitar militar turc , cu atribuții de judecător militar

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...