Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SUPRANATURAL, ALCHIMIE, ELIXIR, ERES, FARMEC, FILOZOFALĂ, FILTRU, IARBĂ, LEGENDĂ, SCAMATORIE ... Mai multe din DEX...

MIRACULOS - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MIRACULÓS, -OÁSĂ adj. 1. care are caracterul unui miracol; minunat, uimitor, extraordinar. 2. cu efecte excepționale, care face minuni. * (s. n.) totalitatea elementelor supranaturale care intervin în basme și legende. (< fr. miraculeux, lat. miraculosus)

Sursa : neoficial

 

MIRACULÓS, -OÁSĂ, miraculoși, -oase, adj. 1. Care este produs printr-un miracol; supranatural; uimitor, extraordinar. ** (Substantivat, n. sg.) Totalitatea elementelor supranaturale din basme și legende. 2. Care face minuni, care produce efecte excepționale. - Din fr. miraculeux, lat. miraculosus, -a, -um.

Sursa : DEX '98

 

Miraculosnatural

Sursa : antonime

 

MIRACULÓS adj. 1. v. fantastic. 2. magic. (Efect \~.) 3. v. extraordinar.

Sursa : sinonime

 

miraculós adj. m., pl. miraculóși; f. sg. miraculoásă, pl. miraculoáse

Sursa : ortografic

 

MIRACUL//ÓS \~oásă (\~óși, \~oáse) 1) Care ține de miracol; propriu miracolului. Intervenție \~oasă. 2) Care provoacă admirație; cu efecte extraordinare și imprevizibile. /miraculeux, lat. miraculosus

Sursa : NODEX

 

MIRACULÓS, -OÁSĂ adj. Supranatural, minunat. ** Care face minuni. ** Uimitor, uluitor, extraordinar. // s.n. Toate elementele supranaturale care intervin în basme; supranatural. [Cf. fr. miraculeux, lat. miraculosus].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruMIRACULOS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 25 pentruMIRACULOS.

Alexandru Macedonski - Stepa

... de țară, Alba lună, după dealuri, când alunecă-n declin. Fericită, o vei duce sub un cer de primăvară, Iar pe ierburile stepei, un palat miraculos, Îl vei face, ca prin farmec, dintr-o dată să răsară,     Întinzându-și umbra-n veacuri enigmaticul colos. VII Dar un crivăț năpustește viscolirea lui ...

 

Dimitrie Anghel - Alaiul vechiturilor

Dimitrie Anghel - Alaiul vechiturilor Alaiul vechiturilor de Dimitrie Anghel Publicată în Scara , II, 520, 25 iunie 1911, p. 1—2. Regina Mab încă singură a rămas stăpînă pe spațiul infinit. În cărucioara primitivă, ea sfidează fără frică, întîlnind în calea ei păsările cu aripi de trestie și pînză, pe care le-a făcu omul în setea lui de libertate. Ea singură aleargă stăpînă pe vînturi, călătorește pe drumuri de nouri ce i se aștern, face popasuri pe poduri de senin, trece triumfală sub arcurile multicolore ale curcubeilor. Că o aripă frîntă de furtună a fîlfîit cu deznădejde undeva, în univers, și că o viață mai mult s-a stins, ei prea puțin îi pasă... Și un zbor întreg de aripi se avîntă cu toate acestea după ea, care ține recordul spațiului. Moartea nu-i decît un cuvînt van, căci e și ea o înălțare. Scăpați de greul lest al lutului, ne vom înălța cu toții și vom pluti ca și Mab, frumoasa regină, în sferile albastre. Fascinați de infinit ori de aurul care strălucește la capătul fiecărei etape, cei ce țin aripele merg fără să întoarne capul înapoi, să vadă dacă ...

 

Dimitrie Anghel - Ultimele pagini

... și mă va găsi totdeauna, cît timp energia va dăinui în mine. Negre, subt lumina ei, mi se vor înșira gîndurile, ca într-un răzor miraculos ale cărui flori le culegi în fiecare seară și găsești altele nouă odrăslite la loc a doua zi, voi intra neobosit ca să ...

 

Ion Luca Caragiale - Despre Macedonski

Ion Luca Caragiale - Despre Macedonski Despre Macedonski de Ion Luca Caragiale Primim la redacție un volum de versuri cu un titlu, deși savant și exotic, dar îndestul de popular. E vorba de “Excelsior, poesii de d-nul Alexandru Macedonskiâ€�. Excelsior… Iată un comparativ care a iritat de multe ori în mod superlativ pozitiva mea persoană. Am avut săpunul Excelsior; savantul meu amic, tânărul profesor de istorie la Facultatea de litere, d. Neculai Iorga, un alt Pic de la Mirandole, între quibusdam aliis, mi-a dat și o dulce versiune a odei răposatului Tennyson, dulcele (cu atât mai dulce că a fost cel din urmă) poet oficial al curții britanice; am văzut căzând balonul Excelsior și reușin baletul Excelsior. E ciudat: mai adesea reușește o direcțiune să aibă un balet bun decât un balon să aibă o bună direcțiune. Iată un balet în adevăr mirific! o idee mare vulgarizată prin cadriluri! o gândire virilă simplă, exprimată printr-un complex de pulpe de sex contrariu! E simplă, în adevăr, această nobilă concepție – simplicitatea este un atribut al nobleții! Spiritul Luminii în lupta-i seculară cu Duhul Întunericului, Luceafăr sclipitor contra Tenebrelor ...

 

Paul Zarifopol - Proza lirică

... care se pot socoti salutare. În această formă de criză pur juvenilă, Sturdza îl schițează astfel: Stăteam ceasuri întregi cu ușa încuiată în universul meu miraculos. La adăpostul gândurilor mele încrezătoare, ființa mea pământească își făurea o lume exterioară, mai blândă, mai răbdătoare, în care sufletul meu se simțea mângâiat. Diletantul ...

 

Nicolae Filimon - Schițe trase din viața și scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi

Nicolae Filimon - Schiţe trase din viaţa şi scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi Schițe trase din viața și scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi de Nicolae Filimon Celebrul maestru Verdi, devenind atît de mult popular prin frumoasele sale opere muzicale, socotim că n-ar fi de prisos pentru publicul nostru a avea oarecare noțiuni asupra vieții și scrierilor sale. Luînd de autoritate pe biograful său Bernani, arătăm că el se născu în anul 1814 în orașul Busseto din ducatul de Parma. Părinții lui nefiind în stare a face educațiunea acestui mare geniu, care încă din etatea adolescinții sale da semne de un gust decis și dă cele mai bune dispozițiuni asupra artei muzicale, un oarecare Provesi Ferdinando, nume necunoscut în arta muzicală, dar carele în calitatea sa de organist al bisericii din Busseto scrisese oarecare piese de muzică, care, după cum zic unii, nu erau lipsite de oarecare valoare, se însărcină a iniția pe junele Verdi în primele elemente ale muzicii. Peste puțin timp lecțiunele lui Provesi deveniră de neajuns acestui geniu îndrăzneț și viguros, care începuse a devina cele mai abstracte și mai minunate secrete ale artii. Atunci ...

 

Ion Luca Caragiale - Cronici teatrale

Ion Luca Caragiale - Cronici teatrale Cronici teatrale de Ion Luca Caragiale Cuprins 1 Cronica teatrală [1] 2 Cronica teatrală [I] [2] 3 Cronica teatrală [II] [3] 4 Note Cronica teatrală [1] Teatrul Național a intrat cu stagiunea aceasta într-o eră de adevărat progres. Din toate punctele de vedere, această instituție a luat acuma un avânt îmbucurător, care ar fi de dorit să meargă tot înainte. Producțiile nouă ale stagiunii (Copila din flori, Hamlet, Scrisoarea pierdută, Boccacio și, în sfârșit, cea mai importantă dintre toate, Ovidiu al eminentului nostru poet d. V. Alecsandri) au fost în genere bine interpretate, și, potrivit mijloacelor încă neîndestulătoare ale teatrului nostru, bine puse în scenă. Precum se vede, lipsa relativă de mijloace provine în parte și din mărginirea activității Societății dramatice la numai trei reprezentațiuni pe săptămână, și aceasta tocmai în lunile de iarnă. Un teatru așa de mare, cu atâta personal artistic, cu un aparat de scenă și de administrație atât de numeros, nu poate face bune afaceri și prin urmare nu poate nici artisticește progresa într-un chip normal — fiindcă mai ales în teatru cestiunea artistică este strâns legată de cea finanțiară — pe câtă vreme ...

 

Ion Luca Caragiale - O vizită la castelul %E2%80%9EIulia Hasdeu%E2%80%9D

Ion Luca Caragiale - O vizită la castelul %E2%80%9EIulia Hasdeu%E2%80%9D O vizită la castelul „Iulia Hasdeuâ€� de Ion Luca Caragiale În Epoca din 27 iunie-1 iulie 1897; retipărit în Notițe și fragmente literare , 1878, p. 129, și Momente, schițe, amintiri , 1908. Am fost alaltăieri la castelul „Iulia Hasdeu" de la Cîmpina unde am petrecut o zi nespus de încîntătoare, ospătat de d. și d-na Hasdeu părinții proprietarei. Această minunată clădire a fost ridicată în trei ani, fără nici un studiu sau plan prealabil, ci numai și numai, bucată cu bucată, după comunicările spiritiste ale Iuliei Hasdeu, D. Hasdeu nu este arhitect și n-ar fi fost în stare, cum singur mărturisește să conceapă un plan așa de complex, așa de logic și de frumos. E un castel tare și totdeodată un templu. Baza lui are forma simetrică a unei cruci; axa-i principală urmează o linie perpendiculară pe meridian, așa căfațada templului privește drept la răsărit. Mi-ar fi cu neputință să fac o descriere completă a acestui locaș de înălțare sufletească, de mîngîiere, de credință, de rugăciune și inspirațiune. Mă voi mărgini ...

 

Vasile Alecsandri - Introducere la scrisorile lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri

Vasile Alecsandri - Introducere la scrisorile lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri Introducere la scrisorile lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri de Vasile Alecsandri Prințului Ion Ghica Mircești, decembrie 1883 Iubite amice, Iată-ne cu iarna în țară! Ea a sosit noaptea, pe furiș, și s-a grăbit să-și scuture cojoacele pe fața pământului pentru ca să afirmeze stăpânirea ei... A doua zi românii s-au trezit vasali acestei regine aspre ai cărei miniștri sunt crivățul și gerul, ai cărei curtezani sunt lupii și corbii, a cărei armată sunt fulgii de zăpadă și țurțurii de gheată, ale cărei palate sunt clădite cu troian. Baba cochetă și sulemenită se mirează în oglinda râurilor înghețate și poartă pe frunte-i o coroană de briliante ce te pătrunde de fiori când o privești și te preface în sloi când te atingi de dânsa. E timp de a se culege pe acasă și de a se adăposti la gura sobei în așteptarea altei regine mult mai atrăgătoare, Primăvara, care va detrona în curând pe bătrâna uzurpatoare. Sperare drăgălașă!... Ea ne face a răbda despotismul îngrozitor al iernii fără nici ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul și memoriul unui nebun

Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul şi memoriul unui nebun Testamentul și memoriul unui nebun de Constantin Stamati-Ciurea (Logogrif literar) Călătoria cu calea ferată este cea mai îndemânatică, însă câteodată și foarte ostenitoare. Pornindu-mă de la stațiunea X*** pe o arșiță teribilă din luna iulie și călătorind răstimp de 54 de ore consecutive, mă coceam în cupeul vagonului bucșit de pasageri, care se schimbau necon­tenit, unii ieșind, iar alții intrând în cușca de fier înfierbântată ca un cuptor de tropicele raze ale soarelui. Eram stingherit în toate mișcările mele, neavând loc să-mi întind măcar picioarele; singur numai capul îl puteam rezema de dosala fotoliului. Simțeam că mă topesc, că toată vlaga din corpul meu se scurge din mine în șiroaie de sudoare. Somnul, deși mă cuprin­dea, imediat era întrerupt de ghiontitura vreunui pasager, ce-și lua bagajul portativ, ca să iasă. Și când, în sfârșit, sosii la Mos­cova, coborându-mă pe platforma debarcaderei, totul mi se învârtea înaintea ochilor, așa că-mi părea că sunt beat. O slăbiciune nespusă mă cuprinse și somnolența mă obora de pe picioare. Ieșind din gară, mă suii în prima birjă ce-o întâmpinai, uitând să spun birjarului la ce ...

 

Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini

Nicolae Filimon - Schiţă biografică asupra celebrului violonist Paganini Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini de Nicolae Filimon Concertul de violin dat pe teatrul nostru de d. Hiubsch ne inspiră ideea de a da lectorilor noștri o prescurtare din viața și operile celebrului și neimitabilului Paganini, cel mai mare virtuozo de violin dintre toți aceia ce se consacrară la studiul acestui delicios instrument de la invențiunea lui și pînă în zilele noastre. Ideea nu ni se păru greșită și credem că aducem un serviciu lectorilor noștri puindu-i în relațiune cu acest fenomen, care prin magicul efect al arcușului său electriză inimile tutulor acelora ce avură fericirea de a-l asculta și ale cărui compozițiuni au rămas și vor rămînea mai mult timp nereproduse de violoniștii moderni din cauza insuperabilelor dificultăți ce știu cu atîta artă a semăna în operile sale. Luînd ca punt de plecare pe d. FĂ©tis, arătăm că acest geniu superior se născu în Genova la 18 februarie 1784. Părintele său, Antonio Paganini, ce fu mai întîi samsar de comerciu, iar mai în urmă agent de port, îi plăcea cu mare pasiune muzica și trecea de cel mai distinct sunător ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruMIRACULOS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentruMIRACULOS.

SUPRANATURAL

... legile naturii sau în contradicție cu acestea ; care pare în afara naturii , a lumii percepute prin simțuri ; care este atribuit unor forțe miraculoase ; miraculos

 

ALCHIMIE

ALCHIMÍE s . f . Chimia din evul mediu , în cadrul căreia se continuă și se amplifică practicile meșteșugărești ale antichității de obținere a unor produse , ca sticlă , coloranți , metale etc . , adesea cu presupuse puteri

 

ELIXIR

ELIXÍR , elixire , s . n . 1. Băutură cu proprietăți miraculoase pe care o căutau , în evul mediu , alchimiștii pentru a obține viață veșnică ; p . ext . ( azi ) băutură scumpă , aleasă . 2. ( Fam . ) Soluție alcoolică cu conținut variabil de zahăr și cu diverse esențe sau extracte de plante medicinale ( servind ca medicament ) . [ Pr . : -

 

ERES

ERÉS , eresuri , s . n . Credință în forțe miraculoase , supranaturale ; concepție falsă ( transformată în deprindere ) ; prejudecată , superstiție ,

 

FARMEC

FÁRMEC , farmece , s . n . 1. ( În basme și în superstiții ) Acțiunea de a vrăji și rezultatul ei ; transformare miraculoasă a lucrurilor ( în urma unor vrăji ) ; mijloace magice întrebuințate pentru o asemenea transformare ; vrajă , vrăjitorie . 2. Ansamblu de calități ( frumusețe , grație etc . ) care încântă , atrage pe cineva . Farmecul

 

FILOZOFALĂ

FILOZOFÁLĂ , filozofale , adj . f . Piatră filozofală ( în sintagma ) = a ) substanță imaginară despre care alchimiștii credeau că are forța miraculoasă de a transforma metalele în aur ; b ) fig . lucru imposibil de aflat ; lucru , descoperire de o importanță

 

FILTRU

FÍLTRU^2 , filtre , s . n . ( Livr . ) Băutură căreia i se atribuie puteri miraculoase , printre care și aceea de a inspira iubire . FÍLTRU^1 , filtre , s . n . 1. ( Tehn . ) Dispozitiv , aparat sau instalație care separă , cu ajutorul unui material filtrant , un fluid de particulele solide aflate în suspensie în masa lui . 2. ( Fiz . ) Mediu transparent , colorat ( sticlă , lichid ) , care filtrează unele componente monocromatice ale luminii incidente . 3. Dispozitiv special prin care se trece cafeaua după ce a fost fiartă pentru a separa lichidul de zaț ; p . ext . cafea obținută în acest fel . 4. ( În sintagma ) Filtru total = control efectuat de organele de poliție pe o arteră de circulație , la toate vehiculele . [ Pl . și . :

 

IARBĂ

IÁRBĂ , ierburi , ( 2 ) s . f . 1. Nume generic dat plantelor erbacee , anuale sau perene , cu părțile aeriene verzi , subțiri și mlădioase , folosite pentru hrana animalelor . 2. Buruieni de tot felul . 3. Pajiște . 4. Compuse : iarbă - de - mare = plantă erbacee cu frunze liniare și cu flori verzi , care crește pe fundul mării și ale cărei frunze uscate sunt folosite în tapițerie ; zegras ( Zostera marina ) ; iarba - broaștei = mică plantă acvatică , cu frunze rotunde , lucitoare , care ( datorită pețiolului lung ) plutesc la suprafața apei , și cu flori albe ( Hydrocharis morsus - ranae ) ; iarba - ciutei = plantă perenă din familia compozeelor , cu flori galbene dispuse în capitule ( Doronicum austriacum ) ; iarba - fiarelor = a ) plantă erbacee veninoasă , cu frunze opuse , acoperite cu peri , cu flori albe - gălbui ( Cynanchum vincetoxicum ) ; b ) ( în basme ) iarbă cu putere miraculoasă , cu ajutorul căreia se poate deschide orice ușă încuiată ; p . ext . putere supranaturală , care poate ajuta la ceva greu de obținut ; iarba - găii = plantă erbacee cu frunze dințate , acoperite cu peri aspri , cu flori galbene ( Picris hieracioides ) ; iarbă - creață = izmă - creață ; iarbă - deasă = plantă erbacee cu tulpini subțiri , cu frunze înguste și flori verzi , dispuse în panicule ( Poa nemoralis ) ; iarbă - grasă = plantă erbacee cu tulpina ramificată și întinsă pe pământ , ...

 

LEGENDĂ

LEGÉNDĂ , legende , s . f . 1. Povestire în proză sau în versuri care conține elemente fantastice sau miraculoase , prin care se explică geneza unui lucru , a unei ființe etc . , caracterul aparte al unui eveniment ( istoric ) , al unui erou ( mitic ) sau al unui fenomen . 2. ( Rar ) Inscripție pe o monedă sau pe o medalie . 3. Text , inscripție prin care se explică semnele convenționale de pe o hartă , de pe un plan , o imagine fotografiată sau

 

SCAMATORIE

SCAMATORÍE , scamatorii , s . f . Faptă , acțiune aparent miraculoasă , făcută de scamator , bazată pe iluzii optice create de dibăcia și de rapiditatea gesturilor acestuia , de agerimea mâinilor lui etc . ; arta de a face astfel de fapte , acțiuni ; prestidigitație ,

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...