Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: MISTIC

  Vezi și:MISTIC, ALOGISM, ANAGOGIE, ANTROPOMORFISM, CHIETISM, GNOSTICISM, METENSOMATOZĂ, NEOPLATONISM, RUBAIAT, SOARTĂ, STRAJĂ ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului MISTICĂ: MISTICA.

 

MISTICĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MÍSTICĂ s. (FILOZ., BIS.) misticism. (Catedra de \~.)

Sursa : sinonime

 

místică (doctrină) s. f., g.-d. art. místicii

Sursa : ortografic

 

MÍSTICĂ^1 f. Ansamblu de practici și credințe legate de misticisim. /mystique

Sursa : NODEX

 

MÍSTICĂ s.f. Doctrină și practică religioasă care tinde prin asceză, meditație etc. determine un contact direct sau o comuniune între om și divinitate; misticism. [Gen. -cii. / cf. fr. mystique].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruMISTICĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 53 pentruMISTICĂ.

Cincinat Pavelescu - Floarea mistică

Cincinat Pavelescu - Floarea mistică Floarea mistică de Cincinat Pavelescu Vă întoarceți de la câmp și de la munte Cu flori albastre-n ochi și flori pe frunte, Și râdeți fericite și cântați, Cântați, cântați întruna și jucați. Iar eu ca și un cerșetor încremenit, De-a lungul drumului cel lung și prăfuit, Cu glas mâhnit, un cântec rugător Îngân mereu, și-o floare vă implor. O floare e prinosul ce vă cer! Vă cer numai o floare, vă-ndurați, Și din mănunchiul vostru aruncați O floare cântărețului stingher! Pe sâni la voi, o floare nu trăiește Decât o zi, un ceas și veștejește. Pe când la mine floarea voastră rară Din iarna mea va face

 

Paul Zarifopol - Poezia pură

... ideea poeziei pure confundată în ideea experienței religioase. Așa încât tot nu aflăm ce e specific propriu atitudinii poetice, independent de orice realizare expresivă. Teologul mistic a pierdut din vedere că mai mult poate decât cuvântul poezie, cuvântul Dumnezeu trebuie să despereze pe autorii de dicționare care, pe lângă ...

 

Cincinat Pavelescu - Frumoasa mea...

Cincinat Pavelescu - Frumoasa mea... Frumoasa mea... de Cincinat Pavelescu Frumoasa mea, cu ochii verzi Ca două mistice smaralde, Te duci spre alte țări mai calde Melancolia să ți-o pierzi. Dar dacă vrei să mă dezmierzi, Mai fă o dată să mă scalde Priviri din ochii tăi cei verzi Ca două mistice smaralde. Veni-vor mulți să-ți spuie-n versuri Că te iubesc, și cum, și cât: Vor spune-o mai frumos ca mine, Dar nu te vor iubi

 

Alexandru Macedonski - Lewki

Alexandru Macedonski - Lewki Lewki de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I De sidef și de-aur roșu sub al cerului azur, Zvelta insulă apare, și sporește minunată, Sărutată când de valuri, când de vânturi asaltată Printre-ocolul spumei albe, — crini regali, jur-împrejur. Peste-al țărmurilor silex palpitează-o-nflăcărare, Via purpură de sânge a solarei agonii; Mari flamanzi prin aer zboară spre-ale visului domnii Un imperiu de spațiu fără legi și grănițare. Ancorează, marinare! Iată: noaptea s-a lăsat... Și tu, stâncă solitară, fii cu brațele deschise 'Ți sunt frate, căci ca tine sunt și culme și abise, Și-ți aduc un corp în zdrențe și un suflet sfâșiat. II Seară palidă, și-n ceruri, ochi de îngeri plini de raze... Adierea își ascute fremătările pe stânci, Se iuțește, se-ntremează, mișcă unda și-i dă brânci Până ce-n galop o pleacă de-a-n călare pe talaze. Și, ca orgă colosală, geme tot, — se vaită tot... Izbucnește-o disperare strigătoare către astre, Ce zâmbesc din pacea naltă a tăriilor albastre, Unde plânset nu se varsă, ...

 

Alexandru Macedonski - O umbră de dincolo de Styx

Alexandru Macedonski - O umbră de dincolo de Styx O umbră de dincolo de Styx de Alexandru Macedonski Efebul cu ochi palizi, flori mistice de-o clipă, Năluca argintie din bruma unui vis, A fost în scurta-i viață o muzică ce-n pripă, Plângând pe-un flaut magic, se duse în abis. Luntrașul cu chip palid i-a stat sinistru-n cale, Lăsându-mă pe țărmuri să plâng rătăcitor, Și mult timp mângâiere n-a fost pentru-a mea jale, Dar traiul e un balsam, și omul, uitător. Și totuși, floarea clipei, chiar astăzi câteodată, Efebul din Novara cu ochii de mister, Reurcă din adâncuri, lumină sidefată, Ca luna oglindită de mare și de cer. La țărm îl readuce luntrașul fără milă... Îl smulg ca printr-un farmec de-al morții adăpost, Tot nalt, tot zvelt, tot tânăr — plăpând ca o zambilă -- Și-n repedea lui umbră mă văd precum am

 

Alexandru Vlahuță - Slăvit e versul

... de nebuni, În criptă, Flori de sânge... Și nu-i zor nicidecum Ca titlul cu povestea să aib-același drum. Amăgitor de gânduri, un motto mistic pune, Să-și tremure lumina un far peste-o genune. Sub el psalmodic versul silabele să-și joace, În fierbere de glasuri, ca apa la ...

 

Alphonse de Lamartine - Poetul murind

Alphonse de Lamartine - Poetul murind Poetul murind de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1866 A vieții mele cupă se sparse încă plină, În lungi suspine viața-mi se duce și declină Nici lacrimi, nici suspinuri n-o pot întârzia! În bronzul ce mă plânge în sonuri precurmate A morții mână rece ultima-mi oră bate. Să gem oar'? sau mai bine să caut a cânta? Să cânt, căci al meu suflet e încă p-a mea liră; Sa cânt, căci mie moartea ca lebedei inspiră Pe țărmuri d-o-altă lume un grid melodios. Semn bun acesta este, și geniul mi-l face. De este-al nostru suflet amor, cerească pace, Un cânt divin dar fie adio d-aci jos. În spargerea sa lira răsună mai sublimă, În stingerea sa lampa dodată se reanimă Și d-o lumină vie străluce, și s-a stins; Lebăda vede cerul la ultima sa oară; Și omul, singur omul, el numai se coboară Să-și numere trecutul, de doruri reîmpins! Și ce sunt aste zile ce omul le imploră? Un soare și alt soare, o oră ș-altă oră, Și ...

 

Cincinat Pavelescu - Avatar (Pavelescu)

Cincinat Pavelescu - Avatar (Pavelescu) Avatar de Cincinat Pavelescu Mi-amintesc. Era pe vremea cruciadei. Lângă tine, paj de dor îngenuncheat, Îți cântam pe ritmul leneș al baladei Nenorocul unei fete de-mpărat! Nu păreai o-nfăptuire pământească... Castelană cu profilul de copil, Înger trist, ce vine zarea s-o privească În amurgul unei zile de april! Și cum seara cădea mistică și lină, Vrând să știi ce suferințe mai îndur, Mă rugai să plâng încet, pe mandolină, Versul meu mângâietor de trubadur. Și-n genunchi, ca pocăitul la altare, În privire cu extaze ce nu mint, Atingeam c-o nevăzută sărutare Albii crini ai mantei tale de

 

Cincinat Pavelescu - Lied

Cincinat Pavelescu - Lied Lied de Cincinat Pavelescu Pentru mâinile palide O, dulce, dulce mână fină, Și care niciodată Nu vei lăsa a ta lumină Pe fruntea mea nemângâiată! O, mâini al căror veșnic gest De milă și iertare, Atrage buzele-ntr-un gând Senin de adorare! Mâini tinere ce au în tonul Străvăzător de ceară mat Ceva din mistica paloare A unui zeu crucificăt. O, mâini a căror frumusețe Am adorat-o în extaz, Simțind un val de tinerețe Că mi se urcă în obraz, Spre voi înalț o rugăciune: O, albe mâini nevinovate! Cădeți pe inima-mi odată, Ca să-nceteze d-a mai

 

Cincinat Pavelescu - Ocultă

Cincinat Pavelescu - Ocultă Ocultă de Cincinat Pavelescu Adună un tragic mănunchi Din toate durerile tale Și-n noapte, pe munte, -n genunchi, Cu florile mistice-n mână, Sub cerul de lună și jale Cuvinte de rugă îngână! Eu, Doamne, atâta îți cer: O rază din nalta-ți dreptate. Și când al tău glas va străbate Al nopții mister, De simți încă-n tine un rest Din sfânta, dar moarta credință, Un zeu o să prindă ființă Din al tău gest! Paris,

 

Cincinat Pavelescu - Răspuns

Cincinat Pavelescu - Răspuns Răspuns de Cincinat Pavelescu La ce e bună poezia? Dar glasul tainic de păduri, Un val, o stea, melancolia Și vraja misticii naturi? De ce răsare trandafirul Și doarme nufărul pe lac? Și iarba ce-și apleacă firul Și cântecul de pitpalac? Măiastra florilor culoare, Visarea apelor ce curg, Un colț de pace și răcoare, Un răsărit sau un amurg? Apururi binecuvântate În vecii-vecilor să fiți, Comori ce parc-ați fost create La nici un rost să nu slujiți. Frumosul ce se depărtează Cu cât mai dornic îl cătăm Tot ce e flacără și rază Suntem ursiți să adorăm. Să preamărim tot ce înalță Și poate mintea să frământe, Ce face inima să bată, Ce face sufletul să

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruMISTICĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentruMISTICĂ.

MISTIC

MÍSTIC , - Ă , mistici , - ce , adj . , subst . 1. Adj . Care aparține misticismului , care se referă la misticism ; care vădește misticism . 2. S . m . și f . Adept al misticismului . 3. Adj . Care are un înțeles ascuns ; care rămâne neînțeles ; inexplicabil pe cale rațională ; secret , tainic . 4. S . f . Totalitatea orientărilor și practicilor propagate de misticism sau de o doctrină mistică ( 1 ) ; p . ext .

 

ALOGISM

ALOGÍSM s . n . Curent în filozofie care preconiza negarea gândirii logice ca mijloc științific de cunoaștere autentică , susținut de sceptici , mistici și

 

ANAGOGIE

... ANAGOGÍE s . f . Interpretare a Bibliei care se ridică de la sensul literar al textului la cel mistic

 

ANTROPOMORFISM

ANTROPOMORFÍSM s . n . Credință mistică potrivit căreia se atribuie lucrurilor și fenomenelor naturii însușiri și sentimente

 

CHIETISM

CHIETÍSM s . n . Doctrină mistică care susține că perfecțiunea creștină constă în dragostea față de Dumnezeu și în liniștea inactivă a sufletului . [ Pr . : chi - e . - Var . : cvietísm s .

 

GNOSTICISM

GNOSTICÍSM s . n . Curent filozofic - religios care caută să îmbine teologia creștină cu filozofia elenistică greacă și cu unele religii orientale , susținând posibilitatea unei cunoașteri

 

METENSOMATOZĂ

METENSOMATÓZĂ s . f . ( Rar ) Concepție mistică potrivit căreia sufletul omenesc trece prin diferite corpuri spre a se apropia de

 

NEOPLATONISM

NEOPLATONÍSM s . n . Doctrină filozofică din sec . III - VI ai cărei adepți reluau filozofia lui Platon , încercând s - o concilieze cu concepțiile mistice - religioase din Orient . [ Pr . : ne -

 

RUBAIAT

RUBAIÁT , rubaiate , s . n . Catren persan care exprimă o idee mistică sau filozofică . [ Pr . : - ba - iat . - Var . : rubái s .

 

SOARTĂ

SOÁRTĂ , sorți , s . f . 1. ( În concepțiile mistice ) Forță supranaturală despre care se crede că hotărăște irevocabil , fatal , toate acțiunile și întâmplările din viața oamenilor ; destin , fatalitate , noroc , scrisă , ursită . 2. Totalitatea evenimentelor ( accidentale sau nu ) care compun viața ( sau o parte a vieții ) unei ființe ( umane ) ; condiție de

 

STRAJĂ

STRÁJĂ , străji , s . f . 1. Pază , apărare , scut . 2. ( Azi rar ) Paznic , străjer , santinelă . 3. ( În sintagma ) Foaie de strajă = prima foaie a unei cărți , înaintea paginii de titlu . 4. Fiecare din cei patru stâlpi de la colțurile unei case de bârne . 5. Apărătoare la mânerul unei săbii . 6. Vamă prin care , după mistica religioasă creștină , se presupune că trece sufletul mortului , înainte de a ajunge în fața judecății . 7. Sfoară sau funie folosită la diferite instrumente de prins pește . [ Var . : ( reg . ) streájă s .

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...