Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:MOLDOVEAN, MOLDOVENESC, GROȘ, MOLDAVIT, ȘALĂU, ȘOLTUZ, AGIE, AJUTORINȚĂ, ANAFORA, ANGARA, APROD ... Mai multe din DEX...

MOLDOVA - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruMOLDOVA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 250 pentruMOLDOVA.

Vasile Alecsandri - Moldova în 1857

... Vasile Alecsandri - Moldova în 1857 Moldova în 1857 de Vasile Alecsandri Scumpă Moldovă! țară de jale! Ah! în ce stare tu ai ajuns! Lasă-mă-a plânge rănile tale ...

 

Vasile Bob-Fabian - Moldova la anul 1821

... Vasile Bob-Fabian - Moldova la anul 1821 Moldova la anul 1821 de Vasile Bob-Fabian Informații despre această ediție Publicată în Foaie pentru minte, inimă și literatură (1839) S-au întors mașina lumei ...

 

Vasile Alecsandri - Adio Moldovei

Vasile Alecsandri - Adio Moldovei Adio Moldovei de Vasile Alecsandri Scumpă țară și frumoasă O! Moldovă, țara mea! Cine pleacă și te lasă E pătruns de jale grea, Căci, plutind în visuri line Pe-al tău sîn ca într-un rai, Dulce-i viața de la tine Ca o dulce zi din mai! Eu te las, țară iubită, De-al tau cer mă depărtez Dar cu inima cernită Plâng amar, amar oftez ! Trist acum la despărțire De fiori mă simt cuprins. Ș-orice dragă nălucire Pentru mine-acum s-au stins! Cine știe, cine știe Dacă-mpins de-al soartei vânt, M-oi întoarce-n veselie Să sărut al tău pamânt! De-oi videa încă vrodată Munții tăi răsunători Ce cu-o frunte înălțată Se perd falnic pintre nori; Și-ai tăi codri de verdeață, Unde curg, șoptesc ușor Reci izvoare ce dau viață, Doine care zic de dor, Ș-al tău cer care zâmbește Sufletului românesc Și oricare mă iubește Ș-ori pe care eu iubesc! Iată ceasul de pornire! Iată ceasul mult amar! Veselie, fericire, Eu le las pe-al tău hotar, Ș-a mea inima iți zice: O! Moldovo ce jălesc, Adio! ramâi ferice, Ferice ...

 

Vasile Alecsandri - Protestație în numele Moldovei, al omenirii și al lui Dumnezeu

... în fața lumii împotriva sistemului barbar și corumpător ce a întrebuințat până acum acest domnitor pornit de patimi spre a ținea Moldova în lanțuri și în întunecime! Veniți cu toți să protestăm în numele Patriei, al Omenirii și al lui Dumnezeu, împotriva tiraniei machiavelice a acestui ... din țară, pentru ca să o sărăcească încă mai mult! De când s-a suit pe tron, Mihail Sturza a luat Moldova în arendă, și așa de strașnic a stors-o în mâinile sale părintești, că din venitul de 12.000 galbeni, ce avea la ... la cel mai de pe urmă grad de ticăloșie, prin biruri grele și rău împărțite. Toate mijloacele de propășire a neamului românesc din Moldova le-a nimicit; școalele le-a lăsat în neîngrijire; Academia din Iași a desființat-o pe jumătate; lanțuri tiparului ... și în urmare adunarea întreagă a ales îndată un comitet însărcinat de a redija cererile obștii pentru îmbunătățirea stării românilor din Moldova. Însuși dl ministru și dl aga au fost față la acea adunare și s-au putut încredința că toți mădularii ei s-au arătat însuflețiți ...

 

Alecu Russo - Ofițeri francezi în Moldova

... Alecu Russo - Ofiţeri francezi în Moldova Ofițeri francezi în Moldova de Alecu Russo Întovărășiți de doamna baroneasă D... ofițerii din nr. 23 al Stelei , amăgiți de un huiet răspândit că Moldova vroia a organiza o armie, porniră din Cracovia și după multe întâmplări, precum se întâmplă nenorociților fugari, nevoiți a se odihni ... duși de un țăran ce ne silise poliția a lua cu plată, pornirăm la nouă ceasuri seara spre a intra în Moldova. Vremea era frumoasă, dar noaptea întunecată și drumurile grele. Fratele-meu da brațul baronesei, mergând dinapoia trăsurii; eu eram înainte cu călăuzul nostru, arătându-i ... să uităm chinurile poliției austriece și relele închipuiri în care ne aruncaseră întâmplările călătoriei noastre și care semăna a ne deschide calea în Moldova. Mărinimosul moldovan, care venise cu așa inimă călduroasă în ajutorul nostru și ne primi cu atâta bunătate la dânsul, ne îndrepta încă până la Ieși ... al domnului, care ne porunci a-l urma la spătarul, mai marele slujbaș al poliției și al puterii armate. Întrebați ce vroiam în Moldova, ne lămurirăm îndată de trista noastră înșelăciune: nici gând nu era de organizație militară în ...

 

Ion Neculce - Letopisețul Țării Moldovei

Ion Neculce - Letopiseţul Ţării Moldovei Letopisețul Țării Moldovei de Ion Neculce Un contribuitor lucrează în acest moment la completarea acestei lucrări. Din această cauză este posibil să existe deficiențe în formatare sau conținut. Vă rugăm să nu faceți modificări în timp ce este afișat acest anunț. În schimb puteți face sugestii în pagina de discuții a articolului. Puteți șterge acest anunț și interveni în articol dacă vedeți că au trecut mai mult de 3 zile de la ultima modificare. O SAMĂ DE CUVINTE LETOPISEȚUL ȚĂRII MOLDOVEI DE LA DABIJA-VODĂ PÂNĂ LA A DOUA DOMNIE A LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT Predoslovie O samă de cuvinte Capitolul I Capitolul II Capitolul III Capitolul IV Capitolul V Capitolul VI Capitolul VII Capitolul VIII Capitolul IX Capitolul X Capitolul XI Capitolul XII Capitolul XIII Capitolul XIV Capitolul XV Capitolul XVI Capitolul XVII Capitolul XIX Capitolul XX Capitolul XXI Capitolul XXII Capitolul XXIII Capitolul XXIV Capitolul

 

Vasile Alecsandri - Nicolae Bălcescu în Moldova

... Vasile Alecsandri - Nicolae Bălcescu în Moldova Nicolae Bălcescu în Moldova de Vasile Alecsandri Oamenii de măsura lui Nicolae Bălcescu sunt încă rari între românii de astăzi. Acei care ca dânsul, în tot cursul unei existențe ... unei stări de lucruri foarte delicate și ades foarte critice. Și aici sunt fericit de a putea declara, în onorul damelor de la Moldova, că ele au avut un rol providențial în mijlocul acelei drame sociale! Ca mame sau ca surori, sub îndemnul inimii lor iubitoare, ele au știut ... și de traiul muchelef al boierilor de acolo. Asemenea se vorbea în București de gospodăria boierilor și mai ales a cucoanelor de la Moldova. Două puncte existau însă pe fața pământului, două puncte foarte depărtate, în care românii generației noi începură a se întâlni; unul în Franța ...

 

Mihail Kogălniceanu - Dorințele partidei naționale în Moldova

... Mihail Kogălniceanu - Dorinţele partidei naţionale în Moldova Dorințele partidei naționale în Moldova de Mihail Kogălniceanu Atât curților Turciei și Rusiei, cât și Europei întregi, sunt acum deplin cunoscute întâmplările din luna lui mart trecut. O petiție în ... este neatârnarea noastră dinlăuntru și prin urmare autonomia. Această neatârnare a fost întâia condiție a următorului tratat din 1512, prin care Moldova în domnia lui Bogdan, fiul lui Ștefan cel Mare, a cunoscut suzeranitatea Turciei, și anume: 1) Poarta recunoaște pe Moldova de pământ slobod și nesupus. 2) Legea creștinească, care se ține în Moldova, nu va fi nici odinioară călcată sau tulburată, ci încă norodul va avea slobode bisericile sale ca și înainte. 3) Poarta se îndatorește de a ... face altă modificație decât că puterea protectriță, adică Epitropul, își însușește și unește către staturile sale jumătate din țara protegată, din averea orfanului, adică toată Moldova din stânga Prutului [4], în contra principiilor a orice drit public și privat. Actul separat al Convenției de Akerman, încheiat în privința Principatelor ... anume aceste cuvinte despre dritul românilor de a-și da legiuirile ce li s-ar cuveni: "Tulburările întâmplate în anii din urmă în ...

 

Dosoftei - Stihuri la luminatul herb a Țărâi Moldovei

Dosoftei - Stihuri la luminatul herb a Ţărâi Moldovei Stihuri la luminatul herb a Țărâi Moldovei de Dosoftei Capul cel de bĂșor, a fiară vestită,     Sămnează puterea țârâi nesmintită. Pre câtu-i de mare fiara și buiacă,     Coarnele-n pășune la pământ îș pleacă. De pre chip să vede bĂșorul ce-i place,     C-ar vrea-n toată vremea să stea țara-n pace. C-atunci toată vita poate de să-ngrașe,     Fără zăhăială, într-a țărâi pașe. Dară une date are și ea toane,     De-ș calcă vrăjmașii și-i vântură-n coarne. Pentr-aceea-ș poartă cunună de aur     Într-a sale coarne, în cele de taur. Stau împregiur dânsă trei planite-n hoarbă,     Soarele și Luna, și Venus, podoabă. Din ce să-nsămnează țara că rodește     În tot feli de hrană, de le prisosește. Și pre vremi de pace oamenii zburdează     Într-agonisită, că pot de-ș lucrează. Vinul și cu grâul, și cu de tot viptul,     Cu cirezi și turme, copără pământul. Dară miere dulce! Cine poate spune     Ce-au miluit Domnul din ceri, că-s tot bune! Cine poate scrie toate de-amănuntul,     Că știută ...

 

Gheorghe Asachi - Anul nou 1857 în Moldova

... Gheorghe Asachi - Anul nou 1857 în Moldova Anul nou 1857 în Moldova de Gheorghe Asachi Auguștilor suverani subscriitori Tratatului de Paris dedicat Lâng-a Dunărei verzi râpe maiestoasă vezi matronă, Pre scutu-i semnul lui ...

 

Gheorghe Asachi - Muza cătră poetul "Panoramei Moldovei"

Gheorghe Asachi - Muza cătră poetul "Panoramei Moldovei" Muza cătră poetul "Panoramei Moldovei" de Gheorghe Asachi La 1850 înturnat din străinătate Când sufla o grea furtună Preste patria dorită, D-unde fost-ai departat, Tu erai de voie bună; Ca s-o vezi mai fericită, Azi și mâine-ai așteptat. Sunetele lirei tale D-aurită viitorime Aveau dulce argument; Iacă se deschisă-o cale Pentru-a patriei giunime, S-o agiute prin talent. Revăzut-ai al tău munte, Turma cu păstori și fete, Ce te-ndeamnă la cântat; Di ce porți o tristă frunte, De-a ave de lacrimi sete Di ce tot n-ai încetat? Unde-i ecatombei sfară, Cântece de bucurie Ce triumfului convin? Înturnatu-te-ai în țară S-o nutrești melancolie? Ea-i sătulă de suspin. Oare zâna amoroasă Ce-ai găsit-o-n văduvie Azi credința ț-a călcat? Ori odoară prețioasă Furul cel cu ghibăcie Din comoară ț-a prădat? Dacă zâna cea frumoasă Ce prin ochi și dulce buză N-a-ncetat a te-ncânta, D-alt odor dacă nu-ți pasă Decât de ea și de muză, Încetează- ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruMOLDOVA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 105 pentruMOLDOVA.

MOLDOVEAN

... parte din populația de bază a Moldovei sau este originară de acolo ; moldav . 2. Adj . Care aparține Moldovei sau moldovenilor ( 1 ) , privitor la Moldova sau la moldoveni , originar din Moldova ; moldovenesc , moldav . - Moldova

 

MOLDOVENESC

... MOLDOVENÉSC , - EÁSCĂ , moldovenești , adj . , s . f . 1. Adj . Care aparține moldovenilor sau Moldovei , privitor la moldoveni sau la Moldova , originar din Moldova , specific Moldovei sau moldovenilor . 2. S . f . art . Dans popular în ritm vioi , executat în cerc închis ; melodie după care se execută acest dans . - Moldovean ...

 

GROȘ

... GROȘ , groși , s . m . Monedă străină de argint , care a circulat odinioară și în Moldova

 

MOLDAVIT

... MOLDAVÍT , moldavite , s . n . Ozocherită de culoare neagră , amestecată cu sticlă de origine cosmică , care se găsește în Moldova . - Moldavia n . pr . ( = Moldova

 

ȘALĂU

... ȘALĂU ^2 , șalăi , s . m . Veche monedă de aramă care a circulat în Moldova

 

ȘOLTUZ

... ȘOLTÚZ , șoltuzi , s . m . Titlu dat în evul mediu în Moldova

 

AGIE

... AGÍE , agii , s . f . Organ administrativ din sec . XVIII - XIX în Țara Românească și în Moldova

 

AJUTORINȚĂ

... AJUTORÍNȚĂ , ajutorințe , s . f . ( Înv . ) 1. Ajutor ( 2 ) . 2. Numele unui impozit din sec . XVIII din Țara Românească și din Moldova

 

ANAFORA

... ANAFORÁ , anaforale , s . f . ( În Moldova

 

ANGARA

... ANGARÁ , angarale , s . f . 1. ( În evul mediu , în Moldova și în Țara Românească ) Nume generic dat obligațiilor în muncă impuse țărănimii . 2. ( Mai ales la pl . ) Sarcină , greutate materială , necaz , belea . [ Var . : angăríe s ...

 

APROD

... APRÓD , aprozi , s . m . 1. Dregător al curții domnești în Moldova și Țara Românească , cu atribuții ( administrative , fiscale , juridice ) variate . 2. Fecior de boier care slujea la curtea domnească . 3. Slujbaș care păzea sălile și introducea ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...