Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:MORFEM, ADAPTARE, ATROFIE, CONSTITUȚIE, DEGENERA, DEGENERAT, DESINENȚĂ, HETEROMER, HIPERCARACTERIZARE, INFANTILISM ... Mai multe din DEX...

MORFOLOGIC - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MORFOLÓGIC, -Ă, morfologici, -ce, adj. 1. (Biol.) Privitor la structura organismelor plantelor și animalelor și la structura solului (terestru). 2. (Lingv.) Care priveşte studiul părților de vorbire și flexiunea lor, care ține de morfologie (2), privitor la morfologie. - Din fr. morphologique.

Sursa : DEX '98

 

morfológic adj. ? logic

Sursa : ortografic

 

MORFOLÓGI//C \~că (\~ci, \~ce) Care ține de morfologie; propriu morfologiei. Structură \~că a plantelor. /morphologique

Sursa : NODEX

 

MORFOLÓGIC, -Ă adj. 1. Referitor la morfologia vegetalelor și animalelor. 2. Referitor la studiul formelor cuvintelor; de morfologie (2). [Cf. fr. morphologique].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruMORFOLOGIC

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentruMORFOLOGIC.

George Coșbuc - Un imn preasfintei gramatice

George Coşbuc - Un imn preasfintei gramatice Un imn preasfintei gramatice de George Coșbuc Te salut pe tine, - articol cauzal și omogen, Indirect contras în fraza cu subiectul epicen! Voi, interjecțiuni concrete și-optative principale, Rădăcini prin apoziții singular adjectivale, Voi, cantitative - abstracte subiective-n viitor, Unipersonale-n modul cu plural hotărâtor, Vă salut! Și tot asemeni te salut, o, prezumtive, Număr genitiv în cazul numelor intranzitive. Tu, obiect concret și simplu, tu, circumstanțial de loc, Locativ pasiv, conjuncții, complimente reciproc! Unde să găsesc puterea de-a trăi, de nu la tine, Gen subordonat prin verbul reflexivelor suspine? Cardinale - acuzative, virgulă și period, Două puncte - adversative strict coordonate-n mod Și superlativ prezinte derivat din vocative, Prin vocala secundară cu terminațiuni pasive, Declinări adverbiale negative-n absolut Cu perfecte - adversative sufixate-n atribut, Relativ invers compuse prin adverbii ca moțiune, Pozitiv improprii-n număr, ori neutre, ori comune, Mod superlativ generic omonim adversativ, Plenison ca negațiune, iar în fond apelativ Cu prefix și cu gerunzii posesivo - cardinale, Morfologice prin sunet și prin stări adverbiale. Dați cu fuga sinonime prin funcțiune și raport, Că mai-mult-decât-perfectul lui Cipar acum e mort! Dar în locu-i înviară prezumtive ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F Cine sunt albanesiÄ­? din Analele Academiei Române Seria II - Tom. XXIII, pag 103-113 de Bogdan Petriceicu Hasdeu 1901 Sunt dzece anÄ­ de când eÅ­ începusem a studiĂ  și nu încetez de a tot urmări marea problemă a genealogiei popĂ³relor balcanice. În studiul meÅ­ «Strat și substrat», eÅ­ am obținut douÄ• soluțiunÄ­ capitale: 1°. În secolul VII maÄ­ existaÅ­ încă la Sud de Dunăre douÄ• elemente latine compacte: Meso-românÄ­ în Bulgaria actuală, și Illiro-românÄ­ în Serbia, maÄ­ ales în Dalmația, pe carÄ­ însă Ä­-aÅ­ slavisat apoÄ­ cu încetul Bulgarii de o parte și Serbii de cea-laltă; 2°. AșĂ  numiții Macedo-românÄ­ și Istriano-româniÄ­ de astădzÄ­ sunt Daco-românÄ­, goniți în secolul IX din Pannonia de cătră MaghiarÄ­, de unde tot atunci alțÄ­ Daco-românÄ­ s'aÅ­ adăpostit în Moravia și s'aÅ­ slavisat acolo. Aceste douÄ• soluțiunÄ­, peremptorie după mine, vor maÄ­ fi completate și demonstrate definitiv în conferințe ulteriĂ³re succesive de 'naintea Academiei Române; dintâiÅ­: «Cine sunt Bulgarii și Serbii?», al doilea: «Cine sunt Daco-româniÄ­ și Pannono-româniÄ­?» Acuma însă ...

 

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria

... și, în același timp, o profe­sie. 1 - Ca știință, medicina studiază omul, - și-l stu­diază întreg, corp și suflet, din punctul de vedere morfologic, fiziologic și patologic. Într-adevăr, medicina, după cum știți, studiază: a) - forma corpului omenesc și a organelor ce-l constituie (anatomia ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruMORFOLOGIC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 31 pentruMORFOLOGIC.

MORFEM

... MORFÉM , morfeme , s . n . ( Gram . ) Element morfologic ( afix , accent , desinență , alternanță fonetică , cuvânt auxiliar etc . ) cu ajutorul căruia se formează , de la o rădăcină , cuvinte și forme flexionare ; cea mai mică unitate ...

 

ADAPTARE

ADAPTÁRE , adaptări , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) adapta și rezultatul ei ; ( concr . ) lucru modificat , ajustat ; adaptație . 2. ( Biol . ) Proces de modificare a organismelor vii , în urma căruia rezultă o corelare a structurii morfologice și a funcțiunilor fiziologice ale viețuitoarelor în raport cu mediul înconjurător . 3. ( În sintagma ) Adaptare literară = dramatizare , ecranizare etc . a unui text literar , în vederea reprezentării lui pe scenă , la radio , într - un

 

ATROFIE

ATROFÍE , atrofii , s . f . Degenerare morfologică și funcțională a unui țesut sau a unui

 

CONSTITUȚIE

CONSTITÚȚIE , constituții , s . f . 1. Totalitatea particularităților morfologice , funcționale și psihologice ale unui individ ; structură fizică generală a corpului omenesc . 2. Lege fundamentală a unui stat , investită cu o forță juridică superioară celorlalte legi , care cuprinde principiile esențiale ale organizării lui , stabilește drepturile și datoriile principale ale cetațenilor , sistemul electoral , organizarea organelor supreme și locale etc . , reflectând astfel stadiul de dezvoltare socială , economică și politică la un moment dat a statului respectiv . [ Var . : constituțiúne s .

 

DEGENERA

DEGENERÁ , degenerez , vb . I . Intranz . 1. A pierde total sau parțial unele însușiri morfologice sau funcționale ( caracteristice genului sau speciei ) , în urma acțiunii unor factori de mediu sau ereditari . 2. Fig . A se schimba , a se preface în ceva ( mai ) rău , ( mai ) grav , pierzând aspectul sau caracterul inițial ; a

 

DEGENERAT

DEGENERÁT , - Ă , degenerați , - te , adj . Care și - a pierdut însușirile morfologice sau funcționale ( caracteristice genului sau speciei ) . - V.

 

DESINENȚĂ

... DESINÉNȚĂ , desinențe , s . f . Element morfologic

 

HETEROMER

HETEROMÉR , - Ă , heteromeri , - e , adj . ( Biol . ; despre organisme ) Care este format din diferiți constituenți morfologici , anatomici

 

HIPERCARACTERIZARE

HIPERCARACTERIZÁRE , hipercaracterizări , s . f . Cumul de mijloace morfologice folosit pentru evidențierea unei singure valori lexicale sau gramaticale . - Hiper - +

 

INFANTILISM

INFANTILÍSM s . n . Anomalie în dezvoltarea corporală și psihică , caracterizată prin persistența , la vârsta adultă , a unor trăsături morfologice și funcționale specifice

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...