Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:MUȘCĂTURĂ, MUȘCARE, MUȘCĂTOR, ÎNCOLȚI, ÎNCOLȚIT, ȚICUI, BOTNIȚĂ, DACNOMANIE, INDRUȘAIM, MOZOLI ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului MUȘCA: MUSCA, MUSCĂ.

 

MUȘCA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MUȘCÁ, mușc, vb. I. l. Tranz. A apuca cu dinţii și a strânge tare (provocând durere, rănind sau sfâșiind). * Expr. A-și mușca mâinile (sau degetele) = a) a se căi amarnic; b) a se înfuria. A-și mușca limba (sau buzele) = a-și ascunde un sentiment puternic, a se stăpâni. A-l mușca pe cineva de inimă ... = a se lăsa ispitit ..., a fi cât pe-aci ... A mușca pământul = a cădea la pământ (rănit sau mort); p. ext. a muri (1). ** (Despre insecte) A pișca, a înțepa; a pricinui durere, usturime. ** Fig. A provoca cuiva o senzație chinuitoare, neplăcută (de frig, foame etc.). 2. Intranz. și tranz. A rupe cu dinţii o porțiune dintr-un aliment (pentru a mânca). 3. Tranz. Fig. A ataca cu vorbe răutăcioase, sarcastice; a înțepa. - Et. nec.

Sursa : DEX '98

 

MUȘCÁ vb. v. ațâța, chinui, consuma, frământa, îmboldi, îndemna, munci.

Sursa : sinonime

 

MUȘCÁ vb. 1. (reg.) a încolți. (L-a \~ un câine.) 2. a înțepa.

Sursa : sinonime

 

mușcá vb., ind. prez. 1 sg. mușc, 2 sg. muști, 3 sg. múșcă; conj. prez. 3 sg. și pl. múște

Sursa : ortografic

 

A MUŞCÁ mușc 1. tranz. 1) A apuca cu dinţii strângând (până la durere, rănire, învinețire, rupere etc.). * A-și \~ mâinile a regreta amarnic, considerându-se vinovat de ceva; a se căi. A-și \~ limba a regreta mult cele spuse anterior. \~ pământul (sau țărâna) a cădea la pământ rănit sau mort. 2) (despre unele animale, mai ales despre insecte) A înțepa producând o senzație dureroasă; a mânca; a ciupi; a pișca. M-a \~t un șarpe. 3) fig. (despre ger, soare etc.) A produce o senzație dureroasă; a pișca. 4) (o bucată dintr-un aliment) A rupe cu dinţii pentru a mânca. 5) fig. A ataca răutăcios cu ironii sau cu vorbe; a înțepa; a înghimpa; a împunge. 2. intranz. (mai ales despre câini) A avea obiceiul de a ataca, rănind cu dinții. /Orig. nec.

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruMUȘCA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 173 pentruMUȘCA.

Alecu Donici - Momița și două mâțe

Alecu Donici - Momiţa şi două mâţe Momița și două mâțe de Alecu Donici În a momițelor țară (Ce mai nu are hotară) Odată judecătoare Era o momiță, care Chibzuia cu scumpătate Cumpăna cea de dreptate. Și iată că la momiță Se arată două mâțe, Zgâriate, încruntate, În prigonire de moarte, Părăsind al lor lăcaș, Pentr-un bulgăre de caș. Una strigă: "Socotește! Cașul eu l-am fost ochit." Alta țipă: "Hotărăște! Cașul eu l-am dobândit." — Stați! le zise lor momița. În cumpăna de dreptate Se va lămuri ființa Pricinii de caș urmate. Apoi cașul drept în două Rumpându-l ea prea frumos, Au pus întru amândouă Cumpene câte un boț. Dar când cumpăna ridică, Vede c-o parte-i mai mică; Mușcă, cearcă, chibzuiește Și bine nu nimerește. Acum partea cea mușcată Nu trăgea ca ceialaltă; Mușcând iar din acea grea, Tocmai drept nu nimerea. Și așa pân-în sfârșit Tot în cumpene au tras; Iar mâțele s-au trezit Că din caș n-au mai

 

Alexei Mateevici - Cuvânt împotriva beției

Alexei Mateevici - Cuvânt împotriva beţiei Cuvânt împotriva beției de Alexei Mateevici „Nu beți băutură bețivă... că de vei da ochii tăi spre cap și spre pahar, mai pe urmă vei umbla mai gol decât pilugul. Și apoi vei fi ca cel mușcat de șarpe, din carele se varsă veninul“ (Pild. lui Solom. 23, 31—32) Iată la ce cale, creștinilor, aduce beția! Iată ce folos dobândește bețivul din beție! Că umblă mai gol decât pilugul și apoi, din pricina spirtului otrăvitor, se face ca cel mușcat de șarpe din care se varsă veninul. Așa ne spune nouă Sfânta Scriptură, care nimica strâmb nu vorbește, ci toate le vorbește drept și adevărat: că cerul și pământul va trece, iar din Scriptură un cuvânt în zadar nu va trece (Matf. 5, 18). Mulțime de curse întinde diavolul spre înșelăciunea și pierzarea oamenilor, dar din toate cursele lui cea mai rea și mai vicleană este beția, pentru că ea este rădăcina tuturor păcatelor, că cui este vai, cui sunt gâlceve, cui judecăți, cui necazuri și sfezi, cui zdrobire în zadar, cui sunt ochii urduroși — au nu celor ce zăbăvesc la beții și celor ce păzesc unde se fac ospețe, ...

 

Vasile Alecsandri - Zburătorul (Alecsandri)

Vasile Alecsandri - Zburătorul (Alecsandri) Zburătorul de Vasile Alecsandri Dragă, dragă surioară, Nu știi cântecul ce spune Că prin frunzi când se strecoară Raza zilei ce apune, Zburătorul se aruncă La copila care vine Să culeagă fragi în luncă, Purtând flori la sân ca tine? Fragii el din poală-i fură Cu-a sa mână nevăzută, Și pe frunte și pe gură El o mușcă ș-o sărută. Soro, buza-ți e mușcată! Fragii, poți să le duci dorul. Spune,-n lunca-ntunecată Nu-ntâlniși pe Zburătorul? Dragă surioară, dragă, Cântecul mai spune încă De-acel duh c-ades se leagă, Când e umbra mai adâncă, De copila mândră, albă, Ce culege viorele, Purtând pe ea scumpă salbă, Scumpă salbă de mărgele. Salba el râzând i-o strică Cu-o plăcută dezmierdare Și de fieșce mărgică Lasă-o dulce sărutare. Pe sân, dragă, ești mușcată! Salba, poți ca să-i duci dorul. Spune,-n lunca-ntunecată Nu-ntâlniși pe Zburătorul? Astfel vesel pe-o cărare Glumeau gingașele fete. Iar în luncă stau la zare Doi voinici cu negre plete Și, cântând în poieniță, Aninau cu veselie Unu-o salbă-n chinguliță, Altul flori la pălărie. 1845, București Note [ ...

 

Alecu Donici - Muștele și albina

Alecu Donici - Muştele şi albina Muștele și albina de Alecu Donici Două muște sprintenele În țări străine porneau Și pe albină cu ele Cam astfel o îmbiau: — Hai să mergem, surioară! Papagalii toți ne-au spus Că pe-acolo-i numai vară, Soarele n-are apus. Libertatea predomnește În tot ce-i viețuitori Și dreptatea nu scutește Nici de muști-ucigători. Iar aice... oh! ce soartă! Să trăiești în țara ta, Aci vie, aci moartă, Fără a te desfăta. Păiajenii pe la țară În mreajă ne potopesc; Iar prin târguri, peste vară, Ca pe dușmani ne gonesc. Apărători, rea hârtie, Toate s-au descoperit; Vii să guști din farfurie Și pe loc te-ai otrăvit. La mezelicuri capace S-au răspândit de ajuns; Apoi răul ce ne face Paharul cu miere uns!.. — Cale bună, muști, de-aice! Le zise albina lor. Eu rămân, căci sunt ferice Și în țară-mi voi să mor. Pămîntenii, mic și mare, Ai mei faguri toți iubesc; Și pentru-a mea bunăstare, Vara, iarna, îngrijesc. Iar voi, oriunde vă-ți duce, Dacă și-n acele țări Vreun bine nu-ți aduce, Nu veți afla desfătări. Acel ce ...

 

Cezar Bolliac - Zburătorul (Bolliac)

Cezar Bolliac - Zburătorul (Bolliac) Zburătorul de Cezar Bolliac "De ce slăbești, copilă? De ce-ai îngălbenit? De ce de joc ți-e silă Ș-atât te-ai ofilit? Te știu de vorbitoare, La danțuri tu-ncepeai, Și noaptea-n șezătoare Pe toate le-ntreceai. De ce d-a ta cosiță Acum tu nu-ngrijești? Spune-mi, spune-mi fetiță, Ce ai de pătimești? Ce, tată-tău te bate? Îl știu a te iubi. Au va în alte sate A te căsători? Ce-s buzele-ți pârlite Și pieptul tău rotat De pete-nvinețite? Stăi: cine te-a mușcat? De ce plângi, copiliță? Dorești vr'un călător? O, ce păcat! Fetiță, Eu crez c-ai zburător!" "Așa e, vecinică; Așa gândesc și eu. Un june... Oh! mi-e frică!... Îl văz în somnul meu. M-apucă, mă trudește, Și eu cu el mă joc; Mă strânge, mă ciupește, Mă mușcă plin de foc. Pe pieptul meu s-apasă Și eu de gât l-apuc, Dar ziua când să iasă, El piere ca

 

George Topîrceanu - Th. Speranția: Câinele ovreiului

George Topîrceanu - Th. Speranţia: Câinele ovreiului Th. Speranția: Câinele ovreiului de George Topîrceanu "Anecdotă pipărată" Într-un an, cândva-ntr-o vară, Nu știu unde, în ce sat, Un ovrei mergând cu marfă Într-o curte a intrat. Și cum intră el pe poartă Cu bagajul la spinare, Hop, îi sare înainte Un dulău urât și mare. ,,Ce să fac acum? se-ntreabă Bietul Ițic supărat. Dacă strig să vie omul, Pân' să vie — m-a mâncat! Dacă plec pe poartă iară, — Aș pleca eu bucuros, Dar dulăul e în stare Să m-apuce pe din dos... Nici încolo, nici încoace, Eu mai bine stau pe loc; Și-am să-l iau cu vorbă bună, — Chiar așa să am noroc!" — Moi Grivei, zic zou, ascultă, De când umblu eu pe jos N-am văzut în toată lumea Un cățel așa frumos! Mă mai duc la târg eu, lasă, ți-oi aduce un covrig. Ce folos ai dacă latri? Parcă-ți iese vrun câștig? Moi Grivei, tu ești cuminte, Ce-ai cu mine de-mpărțit? Am venit la badea Gheorghe, — Ei și ce-i dac-am venit? N-am să stau ...

 

Grigore Alexandrescu - Ucigașul fără voie

... de-altă lume, cu forme cumplite, Rânjind, către mine privea neclintit: În mâna-i uscată, în unghi ascuțite Ținea o femeie... din capu-i zdrobit, Mușca câteodată, mușca cu turbare, Și creieri, și oase din gura-i cădea: Uimit rămăsesem: la orice mișcare Părea că ea rupe din inima mea. Dar ceata de ...

 

Anton Pann - De cînd ploaia cu cîrnații

Anton Pann - De cînd ploaia cu cîrnaţii De cînd ploaia cu cîrnații de Anton Pann Demult, în vremea uitată, 0 muiere cînd dregea, De bărbatul ajutată, Cele de lipsă-n argea, Săpînd ei din întîmplare La iepe să facă loc, Au dat peste o căldăre Plină cu gălbinet foc. 0 scot d-acolo îndată, În casă sup pat o duc; Fiind și o groapă gată, Aici iară o astrunc, Zicînd barbatul muierii: - Să taci, nevastă, cît poți, Că de vor afla boierii, Ni-i ia îndată pe toți. Ea fiind ca într-o parte, Fără de creieri în cap, Că tot așa seci au parte, Alți mai cu minte nu sap, Să tacă mijloc nu fuse, Taina inima-i rodea, Ș-apucînd, sori-sei spuse Că ea o tăcea gîndea. Soru-sa și ea îndată La bărbatul său a spus, Și el, fără judecată, De frate-său n-au ascuns. Frăte-său la altul iară Să o spuie au putut Și așa mai toți aflară Și tot satul au știut. Deci cel ce găsește banii, Trăgînd c-urechea prin sat, Văzînd că știu și dușmanii De ceea ce s-a-ntîmplat, Pricepu că vestea asta ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Domnu' profesor

Ştefan Octavian Iosif - Domnu' profesor Domnu profesor de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Nimic nu-nvață blestemații ! Și eu mi-am zis de-atîtea ori Că dau la dracu meditații... Dar vezi că cele trei surori Îmi sînt cu mult mai dragi ca frații Cei răi și neascultători. Afară-i noapte, vijelie, Și-i cald în salonașul lor... Mă-ntîmpină cu veselie Și toate mă salută-n cor Și fiecare vrea să știe : „Ce face domnu profesor?â€� În lecții ele-și spun secrete, Fac haz pe socoteala mea. Își mușcă buzele șirete, Pufnesc de rîs, fără să vrea... „Ti, bată-vă norocul, fete !â€� Și mama face haz și ea... La masă — glume, gălăgie... Și cea dintîi îmi toarnă vin, Drăguț a doua mă îmbie, A treia-mi dă paharul plin... E, cine-mi poate spune mie În sănătatea cui să-nchin ? Tîrziu, cînd plec de ies în stradă Și-i întunerec peste tot, Ah ! unde-s ele să mă vadă, Orbit de viscol, cum înot Prin valurile de zăpadă... Și drumu-i lung și nu mai pot... În odăița-ntunecată E frig... Eu, zgribulit, din pat Ascult vifornița ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Furtuna (Ștefan Octavian Iosif)

Ştefan Octavian Iosif - Furtuna (Ştefan Octavian Iosif) Furtuna de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție A revenit albastrul mai ! Flori în grădină, flori pe plai     Și flori la pălărie! Stau ca pe spini, stau ca pe foc ! E timpul numai bun de joc     Și bun de ștrengărie... Grivei, tovarășul meu drag, Nerăbdător așteaptă-n prag     S-azvîrl în colț ghiozdanul... I-e dor ca s-o pornim haihui : Mă dau mai bine-n partea lui,     Că nu e mai tot anul ! O șterg de-acasă frumușel : Grivei cu mine, eu cu el,     Și satu-n colb se-neacă... Intrăm în codru, și Grivei A-nnebunit de vesel ce-i :     Mă mușcă, sare, joacă... Dă spaima-n vrăbii, latră-n vînt, Își face mendrele ; eu cînt,     Și codrul lin răsună... Pe sus trec leneș nouri grei — Noi nici nu ne gândim la ei,     Și doar aduc furtună ! Abia o creangă s-a mișcat, Și-n freamăt lung, neașteptat, Lumina-n zări se stînge... Un roi de frunze joacă-n drum — Tot codrul e-un vîrtej acum,     Și eu pornesc a plânge... Alerg în jos, alerg în sus : Am rătăcit, ...

 

Ștefan Octavian Iosif - N-am împotriva ta nimica...

Ştefan Octavian Iosif - N-am împotriva ta nimica... N-am împotriva ta nimica... de Heinrich Heine , traducere de Ștefan Octavian Iosif Traducere de Ștefan Octavian Iosif Din volumul Romanțe și cîntece , 1901 N-am împotriva ta nimica, chiar de-aș înnebuni de jale. Pe veci pierduto ! n-am nimica, nimic n-am împotriva ta : Oricît de mîndră-n strălucire ta de diamante-ai arăta, Nu vei putea s-arunci o rază în noaptea inimioarei taie... Știam de mult. În vis, odată, văzui viața ta ursită, Văzui și noaptea-ntunecată ce inima ți-a fost robit-o, Văzui și vipera ce mușcă ascunsă-n inimă-ți, iubito, Și-am înțeles, pe veci pierduto, cît ești de mult nefericită ! Și dacă ești nefericită, nimic n-am împotriva ta ; Iubito, soarta blestemată vrea ca să fim nefericiți !... Pîn' ce tot zbuciumul acestor nebune inimi va-nceta, Iubito, soarta blestemată vrea ca să fim nefericiți ! Ci văd eu zîmbetul ironic pîndind prilej ca să zbucnească. Văd ochii tăi mărind cu ciudă fulgerătoarele lumine. Și văd pornirea de orgoliu ce face sînul tău să crească — Și totuși ești nefericită, nefericită, ca și mine ! În preajma gurei tale totuși durerea tremură-n ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruMUȘCA

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentruMUȘCA.

Numeri Capitol 21

Numeri Capitol 21 Numeri 20 Numeri Capitol 21 1 Împăratul Aradului, un Cananit, care locuia la miazăzi, a auzit că Israel vine pe drumul Atarim. El s`a luptat împotriva lui Israel și a luat mai mulți prinși de război. 2 Atunci Israel a făcut Domnului o juruință, și a zis: ,,Dacă vei da pe poporul acesta în mînile mele, îi voi nimici cu desăvîrșire cetățile.`` 3 Domnul a auzit glasul lui Israel, și a dat pe Cananiți în mînile lui. Israeliții i-au nimicit cu desăvîrșire, pe ei și cetățile lor; și locul acela l-au numit Horma (Nimicire deplină). 4 Au plecat de la muntele Hor pe drumul care duce spre Marea Roșie, ca să ocolească țara Edomului. Poporul și -a perdut răbdarea pe drum 5 și a vorbit împotriva lui Dumnezeu și împotriva lui Moise: ,,Pentru ce ne-ați scos din Egipt, ca să murim în pustie? Căci nu este nici pîne, nici apă, și ni s`a scîrbit sufletul de această hrană proastă.`` 6 Atunci Domnul a trimes împotriva poporului niște șerpi înfocați, ...

 

Eclesiastul Capitol 10

Eclesiastul Capitol 10 Eclesiastul 9 Eclesiastul Capitol 10 1 Muștele moarte strică și acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot așa, puțină nebunie biruie înțelepciunea și slava. 2 Inima înțeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stînga lui. 3 Și pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipsește mintea, și spune tuturor că este un nebun! 4 Cînd izbucnește împotriva ta mînia celuice stăpînește, nu-ți părăsi locul, căci sîngele rece te păzește de mari păcate. 5 Este un rău pe care l-am văzut supt soare, ca o greșală, care vine dela celce cîrmuiește: 6 nebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogații stau în locuri de jos. 7 Am văzut robi călări, și voivozi mergînd pe jos ca niște robi. 8 Cine sapă groapa altuia, cade el în ea, și cine surpă un zid, va fi mușcat de un sarpe. 9 Cine sfarmă pietre, este rănit de ele, și cine despică lemne este în primejdie. 10 Cînd se tocește ferul, și rămîne neascuțit, trebuie să-ți îndoiești puterile; de aceea la izbîndă ajungi prin înțelepciune. 11 Cînd mușcă șarpele, fiindcă n`a fost vrăjit, vrăjitorul n`are niciun cîștig din meșteșugul lui. ...

 

Proverbele Capitol 16

Proverbele Capitol 16 Proverbele 15 Proverbele Capitol 16 1 Planurile pe cari le face inima atîrnă de om, dar răspunsul pe care -l dă gura vine dela Domnul. - 2 Toate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul. - 3 Încredințează-ți lucrările în mîna Domnului, și îți vor izbuti planurile. - 4 Domnul a făcut toate pentru o țintă, chiar și pe cel rău pentru ziua nenorocirii. - 5 Orice inimă trufașă este o scîrbă înaintea Domnului; hotărît, ea nu va rămînea nepedepsită. - 6 Prin dragoste și credincioșie omul ispășește nelegiuirea, și prin frica de Domnul se abate dela rău. - 7 Cînd sînt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar și pe vrăjmașii lui. - 8 Mai bine puțin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate. - 9 Inima omului se gîndește pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă pașii. - 10 Hotărîri dumnezeiești sînt pe buzele împăratului, gura lui nu trebuie să facă greșeli cînd judecă. - 11 Cîntarul și cumpăna dreaptă vin dela Domnul; toate greutățile de cîntărit sînt lucrarea Lui. - 12 Împăraților le este scîrbă să facă rău, căci prin neprihănire se întărește un scaun de domnie. - 13 Buzele neprihănite sînt plăcute ...

 

Proverbele Capitol 23

Proverbele Capitol 23 Proverbele 22 Proverbele Capitol 23 1 Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte: 2 pune-ți un cuțit în gît, dacă ești prea lacom. 3 Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înșelătoare. 4 Nu te chinui ca să te îmbogățești, nu-ți pune priceperea în aceasta. 5 Abia ți-ai aruncat ochii spre ea și nu mai este; căci bogăția își face aripi, și, ca vulturul, își ia sborul spre ceruri. 6 Nu mînca pînea celui pismaș, și nu pofti mîncările lui alese, 7 căci el este ca unul care își face socotelile în suflet. ,,Mănîncă și bea``, îți va zice el; dar inima lui nu este cu tine. 8 Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, și cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute. 9 Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocotește cuvintele tale înțelepte. 10 Nu muta hotarul văduvei, și nu intra în ogorul orfanilor, 11 căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta. 12 Deschide-ți inima la învățătură, și urechile la cuvintele științei. 13 Nu cruța copilul de mustrare, căci dacă -l ...

 

Ieremia Capitol 8

... pe cei ce o locuiesc.`` 17 ,,Căci iată că trimet între voi niște șerpi, niște basilici, împotriva cărora nu este niciun descîntec, și vă vor mușca, zice Domnul.`` 18 ,,Aș vrea să-mi alin durerea; dar mă doare inima în mine. 19 Iată, strigătele fiicei poporului meu răsună dintr`o țară ...

 

Amos Capitol 5

Amos Capitol 5 Amos 4 Amos Capitol 5 1 Ascultați cuvîntul acesta, cîntecul acesta de jale, pe care -l fac pentru voi, casa lui Israel! 2 ,,A căzut și nu se va mai scula, fecioara lui Israel; stă trîntită la pămînt, și nimeni n`o ridică. 3 Căci așa vorbește Domnul Dumnezeu: cetatea care scotea la luptă o mie de oameni, nu va rămînea decît cu o sută, și cea care scotea o sută de oameni, nu va mai rămînea decît cu zece, din casa lui Israel.`` 4 Căci așa vorbește Domnul către casa lui Israel: ,,Căutați-Mă, și veți trăi! 5 Nu căutați Betelul, nu vă duceți la Ghilgal, și nu treceți la Beer-Șeba. Căci Ghilgalul va fi dus în robie, și Betelul va fi nimicit. 6 Căutați pe Domnul, și veți trăi! Temeți-vă ca nu cumva să apuce ca un foc casa lui Iosif, și focul acesta s`o mistuie, fără să fie cineva la Betel ca să -l stingă, 7 voi cari prefaceți dreptul în pelin, și călcați dreptatea în picioare! 8 El a făcut Cloșca cu pui și Orionul, El preface întunerecul în zori, iar ziua în noapte neagră; ...

 

Mica Capitol 3

Mica Capitol 3 Mica 2 Mica Capitol 3 1 Am zis: ,,Ascultați, căpetenii ale lui Iacov, și mai mari ai casei lui Israel! Nu este datoria voastră să cunoașteți dreptatea? 2 Și totuș voi urîți binele și iubiți răul, le jupuiți pielea și carnea de pe oase! 3 După ce au mîncat carnea poporului Meu, după ce -i jupoaie pielea, și -i sfărîmă oasele; îl fac bucăți; ca ceeace se fierbe într`o oală, ca și carnea dintr`un cazan, 4 apoi strigă către Domnul. Dar El nu le răspunde, ci Își ascunde Fața de ei în vremea aceea, pentru că au făcut fapte rele. 5 ,,Așa vorbește Domnul despre proorocii cari rătăcesc pe poporul meu, cari, dacă au de mușcat ceva cu dinții, vestesc pacea, iar dacă nu li se pune nimic în gură, vestesc războiul sfînt: 6 ,,Din pricina aceasta, va veni noaptea peste voi... fără nici o vedenie! Și întunerecul... fără nici o proorocie! Soarele va asfinți peste acești prooroci, și ziua se va întuneca peste ei! 7 Văzătorii vor fi dați de rușine, ghicitorii vor roși, toți își vor acoperi barba; căci Dumnezeu nu va răspunde. 8 Dar eu sînt plin de putere, plin de ...

 

Galateni Capitol 5

Galateni Capitol 5 Galateni 4 Galateni Capitol 5 1 Rămîneți dar tari, și nu vă plecați iarăș supt jugul robiei. 2 Iată, eu, Pavel, vă spun că, dacă vă veți tăia împrejur, Hristos nu vă va folosi la nimic. 3 Și mărturisesc iarăș încă odată oricărui om care primește tăierea împrejur, că este dator să împlinească toată Legea. 4 Voi, cari voiți să fiți socotiți neprihăniți prin Lege, v`ați despărțit de Hristos; ați căzut din har. 5 Căci noi, prin Duhul, așteptăm prin credință nădejdea neprihănirii. 6 Căci în Isus Hristos, nici tăierea împrejur, nici netăierea împrejur n`au vreun preț, ci credința care lucrează prin dragoste. 7 Voi alergați bine: cine v`a tăiat calea ca să n`ascultați de adevăr? 8 Înduplecarea aceasta nu vine dela Cel ce v`a chemat. 9 Puțin aluat face să se dospească toată plămădeala. 10 Eu, cu privire la voi, am, în Domnul, încrederea că nu gîndiți altfel. Dar cel ce vă tulbură, va purta osînda, oricine ar fi el. 11 Cît despre mine, fraților, dacă mai propovăduiesc tăierea împrejur, de ce mai sînt prigonit? Atunci pricina de poticnire a crucii s` ...

 

Apocalipsa Capitol 16

Apocalipsa Capitol 16 Apocalipsa 15 Apocalipsa Capitol 16 1 Și am auzit un glas tare, care venea din Templu, și care zicea celor șapte îngeri: ,,Duceți-vă, și vărsați pe pămînt cele șapte potire ale mîniei lui Dumnezeu!`` 2 Cel dintîi s`a dus și a vărsat potirul lui pe pămînt. Și o rană rea și dureroasă a lovit pe oamenii, cari aveau semnul fiarei și cari se închinau icoanei ei. 3 Al doilea a vărsat potirul lui în mare. Și marea s`a făcut sînge, ca sîngele unui om mort. Și a murit orice făptură vie, chiar și tot ce era în mare. 4 Al treilea a vărsat potirul lui în rîuri și în izvoarele apelor. Și apele s`au făcut sînge. 5 Și am auzit pe îngerul apelor zicînd: ,,Drept ești Tu, Doamne, care ești și care erai! Tu ești Sfînt, pentrucă ai judecat în felul acesta. 6 Fiindcă aceștia au vărsat sîngele sfinților și al proorocilor, le-ai dat și Tu să bea sînge. Și sînt vrednici.`` 7 Și am auzit altarul zicînd: ,,Da, Doamne Dumnezeule, Atotputernice, adevărate și drepte sînt judecățile ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruMUȘCA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentruMUȘCA.

MUȘCĂTURĂ

... MUȘCĂTÚRĂ , mușcături , s . f . 1. Acțiunea de a mușca și rezultatul ei . 2. Rană , semn produs prin mușcare . 3. Bucată dintr - un aliment atât cât poate cineva mușca o data . - Mușca

 

MUȘCARE

... MUȘCÁRE , mușcări , s . f . Acțiunea de a mușca și rezultatul ei ; mușcat . - V. mușca

 

MUȘCĂTOR

... Care mușcă ; care provoacă o senzație dureroasă de arsură , de usturime . 2. Fig . ( Despre persoane ; p . ext . despre cuvinte ) Plin de ironie ; malițios , caustic , înțepător . - Mușca

 

ÎNCOLȚI

... A da colț , a răsări din pământ ; a germina . II. Tranz . A înfige colții spre a mușca

 

ÎNCOLȚIT

ÎNCOLȚÍT^2 , - Ă , încolțiți , - te , adj . 1. ( Despre plante ) Răsărit ^2 , germinat . 2. Mușcat , prins cu colții . ÎNCOLȚÍT^1 s . n . Faptul de a încolți ; încolțire . - V.

 

ȚICUI

ȚICUÍ , pers . 3 țicuiește , vb . IV. Intranz . ( Reg . ; despre undiță ) A face o mișcare bruscă atunci când peștele mușcă din momeală ; a zvâcni . - Et .

 

BOTNIȚĂ

... BÓTNIȚĂ , botnițe , s . f . Apărătoare care se leagă la botul unor animale pentru ca să nu poată mușca

 

DACNOMANIE

... DACNOMANÍE s . f . Tendință patologică de a mușca

 

INDRUȘAIM

INDRUȘAÍM , indrușaimi , s . m . 1. Plantă agățătoare decorativă din familia leguminoaselor , cu flori roșii , violete sau albe ; sângele - voinicului ( Lathyrus odoratus ) . 2. ( Reg . ) Mușcată . [ Var . : indrișaím s .

 

MOZOLI

... MOZOLÍ , mozolesc , vb . IV . 1. Tranz . A frământa ceva în gură cu saliva , fără a mușca sau a sfărâma cu dinții ; a molfăi , a morfoli . 2. Tranz . și refl . ( Reg . ) A ( se ) murdări ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...