Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:NATURALEȚE, GREJ, DOSPI, HERNIE, NENATURAL, TANANT, TUȘEU, ÎMPĂIA, ÎMPĂIAT, ÎNGRĂȘAT ... Mai multe din DEX...

NATURAL - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

NATURÁL, -Ă, naturali, -e, adj., adv., s.n. I. Adj. 1. Care se referă la natură (1), care aparține naturii; care se găsește în natură. * Bogăție naturală = bogăție (necultivată) a solului sau a subsolului, a unei regiuni, a unei țări. Științele naturale = științele naturii, v. natură. Graniță naturală = graniță marcată de o apă sau de o formă de relief. Drept natural = (în concepția unor filozofi) drept considerat ca imuabil și universal, care ar exista în afara structurilor sociale, decurgând fie din natura sau rațiunea umană, fie din voința sau rațiunea divină. 2. Care este generat, produs, creat de natură (1), fără intervenția omului; p. ext. veritabil, curat, pur. 3. Care este lipsit de artificiu, de rafinament, de afectare, simplu; care se realizează spontan, fără efort sau constrângere. * (Adverbial) Vorbește natural. 4. Care este conform cu natura cuiva, înnăscut, nativ; propriu, specific cuiva. 5. Care concordă, se potrivește cu faptele din realitatea obiectivă, cu ordinea firească a lucrurilor; normal, firesc. * Moarte naturală = moarte survenită în chip firesc, moarte bună (din cauza bătrâneții). Mărime naturală = (reproducere în) mărime reală a modelului în artele plastice și în fotografie. ** (Despre copii) Născut în afara căsătoriei; nelegitim. II. Adv. Firește, desigur, bineînțeles. III. S.n. (Astăzi rar) Naturalețe, simplitate. - Din lat. naturalis, it. naturale, fr. naturel, germ. Naturell.

Sursa : DEX '98

 

Naturalartificial, miraculos, nenatural

Sursa : antonime

 

NATURÁL s. v. caracter, degajare, dezinvoltură, fire, firesc, naturalețe, natură, simplitate, spontaneitate, structură, temperament.

Sursa : sinonime

 

NATURÁL adj., adv. 1. adj. (livr.) elementar. (Forțele \~.) 2. adj. v. simplu. 3. adj. v. sălbatic. 4. adj. pur, veritabil, (livr.) genuin. (Un produs \~.) 5. adj. curat, neamestecat, pur, (înv. și pop.) sadea. (Vin \~.) 6. adj. v. înnăscut. 7. adj. v. bastard. 8. adj. degajat, dezinvolt, firesc, neafectat, neartificial, necăutat, neprefăcut, nesilit, nestudiat, simplu, spontan, (livr.) nonșalant, (înv.) prostatic. (O atitudine \~; cu gesturi \~.) 9. adj. v. firesc. 10. adv. v. desigur.

Sursa : sinonime

 

naturál adj. m., pl. naturáli; f. sg. naturálă, pl. naturále

Sursa : ortografic

 

naturál s. n.

Sursa : ortografic

 

NATURÁL^2 -ă (\~i, \~e) 1) Care ține de natură; propriu naturii. * Științe \~e totalitate a științelor care se ocupă cu studiul naturii. Economie \~ă formă de economie în care bunurile materiale se produc nu pentru schimb, ci pentru satisfacerea necesităților gospodăriei producătoare. 2) Care este creat de natură (fără intervenția omului). Gaz \~. * Frontieră \~ă frontieră marcată de elemente ale naturii fizice (râuri, munți etc.). Bogății (sau resurse) \~e bogății aflate în solul sau subsolul unei regiuni sau țări. 3) Care este în natura lucrurilor; care este în con-cordanță cu ordinea obișnuită a lucrurilor; firesc; normal. * Moarte \~ă moarte survenită în chip firesc (din cauza bătrâneții); moarte bună. Mărime \~ă mărime care corespunde dimensiunilor reale ale modelului (în artele plastice și în fotografie). 4) Care este obținut direct din natură. Mătase \~ă. 5) Care exclude orice afectare. Ten \~. * Vin \~ vin obținut prin fermentarea sucului de struguri, fără amestecuri străine. Număr \~ fiecare din-tre numerele întregi pozitive (1, 2, 3, 4 etc.). 6) Care este moștenit de la natură; înnăscut; congenital. Fire \~ă. 7) Care este lipsit de artificii sau rafinament; neafectat. Stil \~. 8) Care ține de natura umană; propriu funcțiilor vitale ale omului. Necesități \~e. 9): Copil \~ copil născut în afara căsătoriei; copil nelegitim. /<lat. naturalis, it. naturale, fr. naturel, germ. naturell

Sursa : NODEX

 

NATURÁL^1 adv. 1) În mod firesc; simplu; ușor. 2) (folosit pentru a-și exprima acordul) Desigur, bineînțeles. /<lat. naturalis, it. naturale, fr. naturel, germ. naturell

Sursa : NODEX

 

NATURÁL, -Ă adj. 1. Referitor la natură, al naturii; din natură. ** Curat, neamestecat. 2. Firesc, obișnuit, simplu; adevărat. // adv. Firește, desigur. // s.n. Naturalețe, simplititate. [Cf. lat. naturalis, fr. naturel].

Sursa : neologisme

 

NATURÁL, -Ă I. adj. 1. referitor la natură, specific naturii. * creat de natură. o științe ? = ansamblu de științe care studiază fenomenele lumii înconjurătoare, lumea organică și anorganică; științele naturii. 2. (mat.) număr ~ = fiecare număr întreg pozitiv. 3. care se potriveşte cu faptele din realitatea obiectivă; firesc, obișnuit, simplu. 4. (jur.; despre copii) născut în afara căsătoriei. II. adv. desigur, firește. III. s. n. naturalețe. (< lat. naturalis. fr. naturel, it. naturale)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruNATURAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 135 pentruNATURAL.

Gheorghe Asachi - Filozofie naturală

Gheorghe Asachi - Filozofie naturală Filozofie naturală de Gheorghe Asachi Nu am grijă, nici îm pasă Ca de cald sau de răcele Să mă apere o casă, Ori de marmoră-au nuiele; Cuget chiar, bună femeie, Ce prisosuri să nu ceie, Este-odor ce nici o mare, Peru, nici Golconda n-are. Din un râu e mult mai bine A bea apă cristalină Și a zice: Vivat, cine Nimănuia nu s-închină, Decât băuturi străine A le bea din cupă fină; Că, săracă-au luminoasă, Ciocoia-i ticăloasă. E frumos avea-ndrăzneală Ș-a lupta-se cu furtună, A străbat-orice opreală Care-n calea ni s-adună; Cel ce poate s-o supuie Cătră Olimp drept se suie. Întărit de-a mea virtute, De a soartei râd momele, Când săgețile ascute, Care nu-mi pătrund nici piele; Dar în pace să vieze Să nu creadă cel ce-o-nvinge, Dacă în cumplite-obeze Pe ambiția nu va

 

Ion Luca Caragiale - Inovațiune

... cum are să fie ? Ce ? e destul să te faci că strănuți ca să și miroasă ? - Ei bine, amicii mei, nimic mai adevărat ! nimic mai natural ca moftul artificial ! Uitați-vă, de pildă, la guvernul român. Credeți că e guvern natural ?... al națiunii ?... din națiune ?... Ferească Dumnezeu. E un guvern artificial ! ! Întrebați presa independentă, de exemplu Republica Domniei pământene, despre aceasta; ea vă va da următoarele ... artificial. Luați-i monoclul, va rămâne om ca toți oamenii, și nu ar fi bun la nimic. Să trecem la Tache... Ce credeți că e natural ? Nicidecum. Vine în Cameră cu o prostie, pardon, cu un proiect; opoziția îl înhață, îi dă pantalonii'n jos și trage-i. Și credeți că ... pantaloni și vine, pardon, iar cu proiectul din nou. Iată dar un moftangiu artificial. Dacă n'ar avea șapte pantaloni, el ar fi un om natural, și n'ar fi bun de nimic... Să trecem la coconu Lascăr... dar acesta când a fost vreodată natural ? E moftangiul cel mai artificial; căci ne întrebăm: când a spus adevărul ? când era contra fortificațiilor sau când este pentru legea Maximului ? Credeți ...

 

Nicolae Filimon - Don Pasquale. Operă comică în trei acte

... spianatto , cea comică din contra, cere ca artiștii, pe lîngă o voce chiară, plină de agilitate și bine întonată, să aibă jocul de scenă prea natural, gesticularea espresivă și pronunțiarea textului poeziei liberă și grațioasă, fiindcă, fără aceste condițiuni primordiale neputîndu-se esprima cu vivacitatea necesarie caprițioasele ei melodii, nu poate ... operii, arătăm dar fără părtinire că Fruzzi este un bun comic prin familiaritatea ce are cu scena și prin gesticularea și frizurile sale pline de natural și vivacitate a reușit a ne arăta pe Don Pasquale așa precum urmează a fi un bărbat de 70 ...

 

Alexandru Mocioni - Conștiința națională

... să bată mai iute, națiunea în totalitatea ei totuși încă departe este de a-și vedea realizate toate legitimele sale aspirațiuni. Este deci natural dacă și al nostru popor, pentru trecutul trist și prezentul în parte nefavorabil, caută să-și afle mângâierea și desdăunarea în speranța sa pentru un ...

 

Nicolae Filimon - Ernani. Operă serie în 4 acte

... Tutto sprezza ella d’Ernani Non favella a questi corre, [2] amîndouă din primul act. În jocul dramatic a avut mult natural și delicateță, prin urmare și succes. D. Carlo Liverani a cîntat prea bine rolul lui Ernani, și daca n-ar fi scos din ... în rolul lui don Ruy Gomez da Silva, a fost bine în toate. Ca artist dramatic a susținut frumos, cu mult natural și cu multă demnitate, caracterul lui Silva, grande di Spania; ca cîntăreț n-a negligeat nimic ca să poată ajunge pînă la puntul ...

 

Garabet Ibrăileanu - Eternul feminin

... cauze care nu au nimic comun cu dragostea mutuală. Omul civilizat s-a îndepărtat de natură și în privința aceasta. Nu e deloc natural ca adolescenta ,,l'Occitanienne" să se înamoreze de sexagenarul Chateaubriand. Nu e deloc natural ca un bărbat să iubească femei mai în vârstă decât el, dar biografiile scriitorilor mari ne arată necontenit această abatere de la normal. Pricina stă ...

 

Paul Zarifopol - Artă și virtuozitate

Paul Zarifopol - Artă şi virtuozitate Artă și virtuozitate de Paul Zarifopol Note elementare Între răzoare de spanac, / Varză roșie și ardei... / Ascult un cântec de pitpalac, / Văd focul sub căldare la bordei. / Văd și șanțurile în lung și lat / În care argintul apei seacă, / Tot cerul e un argint viu picurat. / Luna stă între cer și o creacă, / Un fluier se îngână cu pitpalacul / Și un greier se întrece într una. / Ce e mai frumos e spanacul / Și pe urmă luna. Se vede ușor: în aceste strofe sunt o sumă de idei nepermise. Zarzavaturile și, mai întâi, tocmai spanacul; apoi varză roșie, în sfârșit, ardei. În versuri, toate astea. Însă cântecul de pitpalac ce se îngână cu fluierul, pe-nserate, în peisaj potrivit, e fără nici o îndoială poetic. Asemenea argintul apei, cerul argint viu picurat. Și luna neapărat. Dar: Ce e mai frumos, e spanacul și pe urmă luna asta ce e? Răspunde știința literaturii: aceasta e intervenție ironică, farsă, atitudine antilirică. Vezi bine. Totuși, e permis a bănui că intenția ironică, atitudinea antilirică, farsa nu sunt, prin voia lui Dumnezeu, cusururi absolute și veșnice; nici măcar în versuri. Să fie morala versurilor mai definitivă decât ...

 

Garabet Ibrăileanu - Varia

... care trântorii nu-l pot căpăta prin munca altora. Rodul muncii de a învăța nu poate fi furat de altul. Acest lucru e natural azi; însă când s-ar putea fura și rodul acestei munci, desigur burghezii ar spune că așa e bine, așa e armonie. 4. La unii ...

 

Paul Zarifopol - Despre ideologia lui Eminescu

... concluzie răsturnată, hedonistică. În primatul instinctului își fundează Eminescu și ideile politice. Și aici, conștiința și raționalitatea sunt răul, sunt avocații diavolului. Modelul e statul natural al albinelor. Potrivit ierarhiei naturale a instinctelor, politica lui Eminescu se clădește pe un materialism sau cel puțin un realism economic. În statul ...

 

Ion Luca Caragiale - Politică și cultură

... al forțelor sociale la un moment dat, caută să fie fondul și izvorul născător al acelor forțe. De unde statul ar trebui să fie rezultatul natural al societății, ne pomenim că societatea trebuie să fie produsul artificial al statului. Statul improvizat, simțind că pășește în gol, are nevoie numaidecât de un ...

 

Mihai Eminescu - Aur, mărire și amor

Mihai Eminescu - Aur, mărire şi amor Aur, mărire și amor de Mihai Eminescu Se făcea cam în anul 1840 și câțiva, în Iași. Ne trezim în una din cele mai frumoase seri de iarnă. Rece dar luminoasă, ca o cugetare cerească în mijlocul unei gândiri senine se ridică luna palidă și argintoasca mărgăritarul pe bolta albastră și adâncă a cerului Moldovei. Era o noapte italică amestecată cu frigul iernii, amestecul unei lumi văratece, pline de senin, cu intimele plăceri ale iernii, cu căldura focului potolită, cu dulceața visătoarei gândiri. Afară era o vară rece ― în case oamenii știu să-și facă o iarnă caldă. Pe stradele în zadar luminate ale capitalei flăcările din fanarele cu undelemn își întindeau limbile avare în aerul rece, trecătorii umblau iute pe stradele pavate cu trunchi de stejar, luna se răsfrângea clară și argintie pe murii nalți și albi a[i] caselor, aruncând pe ele umbrele urieșe și ridicole ale trecătorilor. Numai din când în când se auzea zgomotul unei trăsuri, glasul unui om cu chef, șuierul trist al unui om pe gânduri. În catul de jos a[l] unei case mari se adunase o societate aleasă, ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruNATURAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 366 pentruNATURAL.

NATURALEȚE

NATURALÉȚE s . f . Lipsă de artificialitate , de afectare , comportare firească , atitudine naturală ( I

 

GREJ

GREJ s . n . , adj . invar . 1. S . n . Fir de mătase naturală brută . 2. Adj . invar . ( Despre firele de mătase naturală sau despre mătasea naturală ) Care are culoarea

 

DOSPI

... afânată , crescută sub acțiunea unui ferment sau a unei substanțe chimice specifice introduse intenționat . 2. ( Despre alimente ) A suferi un proces ( natural ) de fermentație , modificându - și ( în bine sau în rău ) gustul sau aspectul . 3. ( Despre unele materii organice ) A fermenta sub acțiunea unor fermenți ...

 

HERNIE

... HERNÍE , hernii , s . f . 1. Umflătură formată prin ieșirea totală sau parțială a unui organ din cavitatea sa naturală printr - un orificiu natural sau artificial ; spec . ieșire a intestinului subțire din peritoneu ; vătămătură , surpătură , boșorogeală . 2. ( Bot . ; în sintagma ) Hernia verzei = boală a verzei ...

 

NENATURAL

... NENATURÁL , - Ă , nenaturali , - e , adj . Care nu este natural ; lipsit de naturalețe ; artificial , nefiresc ; afectat . - Ne - + natural

 

TANANT

TANÁNT , tananți , s . m . Substanță chimică , anorganică sau organică , naturală sau sintetică , care are proprietatea de a tăbăci pieile crude ; p . ext . materie primă naturală care conține o astfel de

 

TUȘEU

TUȘÉU , tușeuri , s . n . 1. Palpare a unui organ anatomic , intern sau a unei cavități anatomice naturale , spre a constata starea lor ; metodă de investigarea unei cavități naturale . 2. Felul în care un pianist atinge clapele pianului în timpul execuției unei piese muzicale . 3. ( Impr . ) Tușă ^1 (

 

ÎMPĂIA

ÎMPĂIÁ , împăiez , vb . I . Tranz . A umple cu paie pielea jupuită de pe un animal , spre a - i da acestuia înfățișarea naturală . [ Pr . : - pă - ia ] - În + paie ( după fr .

 

ÎMPĂIAT

ÎMPĂIÁT , - Ă , împăiați , - te , adj . ( Despre animale ) A cărui piele jupuită a fost umplută cu paie pentru a - i da înfățișarea naturală . [ Pr . : - pă - iat ] - V.

 

ÎNGRĂȘAT

ÎNGRĂȘÁT^2 , - Ă , îngrășați , - te , adj . 1. ( Despre ființe ) Care a devenit ( mai ) gras . 2. ( Despre sol ) Fertilizat prin îngrășăminte chimice sau naturale . - ÎNGRĂȘÁT^1 s . n . Îngrășare . - V.

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...