Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ȚOPÂRLĂNESC, BIRJĂRESC, BRUTAL, BUTUC, BUTUCĂNOS, CIOBĂNEȘTE, GROBIAN, GROSOLAN, MÂRLAN, MENHIR ... Mai multe din DEX...

NECIOPLIT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

NECIOPLÍT, -Ă, neciopliți, -te, adj. 1. Care nu este cioplit, netezit. 2. Fig. Lipsit de educație (și de cultură), cu apucături grosolane; grosolan, bădăran, nedelicat. ** Care arată, trădează grosolănie, bădărănie. - Ne- + cioplit.

Sursa : DEX '98

 

Necioplit ≠ binecrescut, cioplit, grațios

Sursa : antonime

 

NECIOPLÍT adj., s. v. bădăran, grosolan, mitocan, mârlan, mârlănoi, mocofan, mojic, necivilizat, nepoliticos, ordinar, țărănoi, țoapă, țopârlan, vulgar.

Sursa : sinonime

 

NECIOPLÍT adj. v. bădărănesc, mahalagesc, mitocănesc, mârlănesc, mojicesc, țo-pesc, țopârlănesc.

Sursa : sinonime

 

NECIOPLÍT adj. 1. v. brut. 2. v. butucănos.

Sursa : sinonime

 

necioplít adj. m. (sil. -cio-plit), pl. necioplíți; f. sg. necioplítă, pl. necioplíte

Sursa : ortografic

 

NECIOPLÍ//T \~tă (\~ți, \~te) și substantival (negativ de la cioplit) 1) Care nu este cioplit. 2) fig. Care nu are deprinderi de bună purtare. /ne- + cioplit

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruNECIOPLIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentruNECIOPLIT.

Alexandru Vlahuță - Liniște (Vlahuță)

... versuri un poet!... Și vei sta cu ei la masă... A... dar ia aminte bine, Că-n bonton sunt pravili grele pentr-un necioplit ca tine, Te păzește, să nu vătămi a lor gusturi rafinate. În discuții orice-ar zice lasă-i, dă-le lor dreptate. Anecdota ...

 

Gelu Vlașin - Himera (Vlașin)

... Gelu Vlaşin - Himera (Vlaşin) Himera de Gelu Vlașin mi-e un dor violent să frământ lutul chipului tău necioplit himeră cu buzele vinete și gheare lungi de cucuvea caracatiță umplută cu sănge albastru moarte hălăduind prin ungherele nesfârșite ale amintirilor mele ah cum pot ...

 

Grigore Alexandrescu - Elefantul

... de demult, dobitoacele toate, De împăratul Leu sătule, dezgustate,         Își aleseră lor         Un alt stăpînitor, Pe domnul Elefant, cu nasul învîrtit, Puternic îndestul, dar însă necioplit, Și de cap tare, gros, cît vreți să socotiți. Însă ca să puteți să vi-l închipuiți,            Mă grăbesc să vă spui            O judecată-a ...

 

Grigore Alexandrescu - Epistolă către Voltaire

Grigore Alexandrescu - Epistolă către Voltaire Epistolă către Voltaire de Grigore Alexandrescu Din ziua când am citit scrisoarea către Horace, Doream, de s-ar fi putut, toată sfiala să las, Să-ți scriu pe un ton măreț, cât de măreț s-ar putea, Și să-ți pornesc un bilet lucrat în fabrica mea. Dar auzeam că voi, poeți, scriitori vestiți, Îndată ce ați murit, vă faceți cam neciopliți, Cam groși, necivilizați; și, drept să spui, mă temeam Să nu-mi întorci un răspuns mai aspru decât doream: Răspuns ca acel ce zici că-n anul trecut ți-a dat, Din partea lui Boileau, un secretar nenvățat. Aicea ca și la voi se află mulți nătărăi, Care s-ar da bucuros că sunt secretari ai tăi. Cu toate-acestea acum dorința mea o ascult; Respectul numelui tău nu mă oprește mai mult, Și pare-ți bine sau rău, slobod din partea mea ești. Nu cercetez dacă-n rai, dacă în iad locuiești, La ce fel de munci, pedepse, păcatele-ți te-au supus Și dacă în lungi frigări dracii acolo te-au pus. Sunt sigur că sfinții toți asupră-ți au reclamat, Și chiar de nu-i fi prăjit, ...

 

Grigore Alexandrescu - Privighetoarea și măgarul

... prea greu, La niște reguli a te supune, Luînd de pildă cîntecul meu.“    Atunci începe cu bucurie Un cîntec jalnic și necioplit, Încît de aspra lui armonie Toată pădurea s-a îngrozit.    Privighitoarea, fără sfială, Zise: „Povața e în zadar; Căci d-aș urma ...

 

Nicolae Gane - Duduca Bălașa

Nicolae Gane - Duduca Bălaşa Duduca Bălașa de Nicolae Gane Alexandru și soția sa Elena, doi însurăței în luna de miere, nemaiștiind unde să-și răsfețe cele întîi a lor simțiri amoroase, se hotărâră să călătorească prin munți. În setea lor de a rătăci prin pădurile cu brazi, ei își făcură iute gemandanele uitând, se înțelege, ca toți înamorații, multe de-ale traiului trebuitoare în acele locuri singuratice, dar un lucru, cu toată năucia lor, nu putură să-l uite, căci nu se uită el singur pe sine: era o mătușă sarbădă și tomnatică care se ținea nedezlipită de pașii lor, crezându-se menită a priveghea asupra neispititelor tinerețe ale Elenei. — Ce s-ar face ea fără mine! ... zicea cu gravitate duduca Balașa. Lumea o numea tot duducă, deși petrecuse douăzeci și cinci de ani încheiați într-o necurmată și cucernică jălire după răposatul ei soț, care o părăsise, sărmana, în zorile tinereților, adică la vârsta de douăzeci de ani, după cum istorisea ea totdeauna suspinând. Crescută de mică în bumbac, ea nu se culcase decât pe covoare moi și fața sa plăpândă nu fusese niciodată atinsă de vânt, ger sau arșiță. Tot ...

 

Petre Ispirescu - Fata moșului cea cu minte

Petre Ispirescu - Fata moşului cea cu minte Fata moșului cea cu minte de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un om bătrân care avea o fată mare, de se dusese vestea în lume de vrednicia ei. Moșneagul (unchiașul) se căsători de a doua oară cu o babă, care avea și ea o fată mare. Baba, însă, punea pe fata unchiașului la toate greutățile casei; iar fata ei se clocise de ședere. Biata fata unchiașului torcea, țesea, făcea pâine, mătura și scutura fără să zică nici pis! dară baba punea parte fetei sale, și pâra la unchiaș pe fiica lui și o tot ocăra. Nu era ziuliță lăsată de Dumnezeu să nu se certe cu el, ca să-și gonească copila, și-i zicea: - Daca nu-ți vei duce fata de aici, pâine și sare pe un taler cu tine nu mai mănânc. Bietul om se cam codea; dară baba într-o noapte turnă apă pe vatră și stinse focul ce-l învălise fata unchiașului de cu seară. A doua zi, dis-de-dimineață, se scoală fata să facă focul, fiindcă tot pe ca cădea păcatele; dară ...

 

Ion Luca Caragiale - Cercetare critică asupra teatrului românesc

Ion Luca Caragiale - Cercetare critică asupra teatrului românesc Cercetare critică asupra teatrului românesc de Ion Luca Caragiale CRITICA TEATRALĂ ȘI PRESA NOASTRĂ De zece ani și mai bine, presa românească se bucură de o libertate aproape, ca să nu zicem cu totul nemărginită — stare binecuvântată, ce poate încă n-o visează cel mai democrat dintre democrații Apusului. Nu aci este locul să judecăm daca aceasta spre folosul sau paguba publicului românesc a fost, ori să cercetăm daca presa românească, bucurându-se de o așa desăvârșită libertate, a binemeritat-o prin înțelegerea misiunii culturale ce are presa în societățile moderne. Negreșit că aceste întrebări sunt, din punctul lor de vedere general, de un interes politicesc prea înalt, așa că nu se poate trece repede și ca ușurătate asupră-le în o introducere la o cercetare critică asupra teatrului. Cu toate acestea, dintr-un punct de vedere parțial și de un interes destul de însemnat, obiectul acestei introduceri trebuie să fie o cercetare în treacăt asupra răspunderii ce are presa de la noi de starea actuală a teatrului românesc, ce, împotriva firii lucrului, mai-nainte de a-și atinge culmea — către ...

 

Vasile Alecsandri - Borsec

Vasile Alecsandri - Borsec Borsec de Vasile Alecsandri Iarna a venit aducându-ne cu ea plăcerile strălucite ale balurilor, primblările în sănii, concertele încântătoare, petrecerile teatrului și mai ales priveliștea drăgălașă a focului în sobe. Dulci sunt minutele în care poetul, culcat pe un jilț elastic, dinaintea unui jăratic bogat, își simte trupul pătruns de o plăcută căldură, în vreme ce închipuirea lui plutește în visuri misterioase și dă viață întâmplărilor trecute. Iarna și bătrânețile sunt epocile suvenirelor. Când pământul este acoperit cu zăpadă, omul gândește cu drag la frumoasele și călduroasele zile ale verii, la iarba ce învioșea câmpii, la frunzele ce împodobeau pădurile, la cerul albastru, la cântecele voioase ale păsărilor. Asemene și nenorocitul ce a ajuns în vârsta bătrâneților trăiește numai cu aducerea-aminte a anilor tinereții sale. Eu care, slavă Domnului! sunt încă departe de a fi în numărul celor ce jelesc primăvara vieții, găsesc o mare mulțumire a mă pune seara în fața sobei și a privi jocul fantastic al focului. Îmi place s[...]nviez în închipuire icoanele depărtate ce s-au șters odată cu trecerea zilelor și să le înfățișez ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul și memoriul unui nebun

Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul şi memoriul unui nebun Testamentul și memoriul unui nebun de Constantin Stamati-Ciurea (Logogrif literar) Călătoria cu calea ferată este cea mai îndemânatică, însă câteodată și foarte ostenitoare. Pornindu-mă de la stațiunea X*** pe o arșiță teribilă din luna iulie și călătorind răstimp de 54 de ore consecutive, mă coceam în cupeul vagonului bucșit de pasageri, care se schimbau necon­tenit, unii ieșind, iar alții intrând în cușca de fier înfierbântată ca un cuptor de tropicele raze ale soarelui. Eram stingherit în toate mișcările mele, neavând loc să-mi întind măcar picioarele; singur numai capul îl puteam rezema de dosala fotoliului. Simțeam că mă topesc, că toată vlaga din corpul meu se scurge din mine în șiroaie de sudoare. Somnul, deși mă cuprin­dea, imediat era întrerupt de ghiontitura vreunui pasager, ce-și lua bagajul portativ, ca să iasă. Și când, în sfârșit, sosii la Mos­cova, coborându-mă pe platforma debarcaderei, totul mi se învârtea înaintea ochilor, așa că-mi părea că sunt beat. O slăbiciune nespusă mă cuprinse și somnolența mă obora de pe picioare. Ieșind din gară, mă suii în prima birjă ce-o întâmpinai, uitând să spun birjarului la ce ...

 

Ioan Slavici - Florița din codru

Ioan Slavici - Floriţa din codru Este posibil ca această lucrare să necesite standardizare conform indicațiilor manualului de stil . Dacă dorești să ajuți citește pentru început paginile de ajutor . Florița din codru de Ioan Slavici A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti. În mijlocul codrilor, lângă drumul cel mare, lângă drumul cel de țară pe unde umblă și trece împăratul cu voinicii săi, era odinioară o crâșmă. La crâșma aceea era o crâșmăriță; crâșmărița avea o fată, și pe fată o chema Florița. Fata asta nu era insa fiica crașmaritei, și crașmarita nu era mama fetei: fata era fata fara parinti, și crașmarita maica de suflet a fetei... Cine sa fi fost parintii fetei nici chiar cei mai batrani și mai cu sfat oameni nu pot s-o spuna; asta nime n-a putut s-o inteleaga... Intr-o buna dimineata, crasmarul s-a dus dupa lemne la padure... și... iaca ce sa vezi: pe o poiana limpede si plina de flori a aflat o fetita ce se juca cu niste pui de caprioara. Cum, cand si de unde sa ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruNECIOPLIT

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentruNECIOPLIT.

Iosua Capitol 8

Iosua Capitol 8 Iosua 7 Iosua Capitol 8 1 Domnul a zis lui Iosua: ,,Nu te teme, și nu te spăimînta! Ia cu tine pe toți oamenii de război, scoală-te, suie-te împotriva cetății Ai. Iată că îți dau în mînile tale pe împăratul din Ai și pe poporul lui, cetatea lui și țara lui. 2 Să faci cetății Ai cum ai făcut Ierihonului și împăratului lui: să păstrați pentru voi numai prada de război și vitele. Pune niște oameni la pîndă înapoia cetății``. 3 Iosua s`a sculat cu toți oamenii de război ca să se suie împotriva cetății Ai. A ales treizeci de mii de bărbați viteji, pe cari i -a pornit noaptea, 4 și le -a dat următoarea poruncă: ,,Ascultați! Să vă puneți la pîndă înapoia cetății; să nu vă depărtați mult de cetate, și toți să fiți gata. 5 Iar eu și tot poporul care este cu mine ne vom apropia de cetate. Și cînd vor ieși înaintea noastră, ca întîiaș dată, noi o s`o luăm la fugă dinaintea lor. 6 Ei ne vor urmări pînă cînd îi vom trage departe de cetate, ...

 

2 Corinteni Capitol 11

... bine! 5 Dar socotesc că nici eu nu sînt cu nimic mai pe jos de apostolii aceștia ,,nespus de aleși!`` 6 Chiar dacă sînt un necioplit în vorbire, nu sînt însă și în cunoștință; și am arătat lucrul acesta printre voi, în tot felul și în toate privințele. 7 Sau, am ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruNECIOPLIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentruNECIOPLIT.

ȚOPÂRLĂNESC

... ȚOPÂRLĂNÉSC , - EÁSCĂ , țopârlănești , adj . De țopârlan , caracteristic țopârlanului ; necioplit

 

BIRJĂRESC

... BIRJĂRÉSC , - EASCĂ , birjărești , adj . 1. Care aparține birjarului , de birjar . 2. Fig . ( Despre fapte , cuvinte ) Grosolan , necioplit

 

BRUTAL

... BRUTÁL , - Ă , brutali , - e , adj . ( Despre oameni și manifestările lor ) Lipsit de delicatețe , aspru , dur , violent ; grosolan , necioplit

 

BUTUC

... BUTÚC , butuci , s . m . 1. Bucată dintr - un trunchi de copac tăiat și curățat de crengi ; butură . 2. Fig . Om prost și necioplit . 3. Partea de jos , mai groasă , a tulpinii viței de vie ( de la pământ până la punctul de ramificație ) . 4. Partea centrală a ...

 

BUTUCĂNOS

... BUTUCĂNÓS , - OÁSĂ , butucănoși , - oase , adj . Gros , grosolan , necioplit

 

CIOBĂNEȘTE

... CIOBĂNÉȘTE adv . Ca ciobanii ; fig . necioplit

 

GROBIAN

... GROBIÁN , - Ă , grobieni , - e , adj . ( Despre oameni ) Prost crescut ; necioplit

 

GROSOLAN

... GROSOLÁN , - Ă , grosolani , - e , adj . 1. ( Despre oameni și manifestările lor ) Lipsit de delicatețe ; nepoliticos , necioplit

 

MÂRLAN

... MÂRLÁN , mârlani , s . m . ( Depr . ) Om prost crescut , grosolan , necioplit

 

MENHIR

MENHÍR , menhire , s . n . Monument megalitic ( funerar sau de cult , întâlnit mai ales în provincia Bretagne și în sudul Angliei ) de la sfârșitul epocii neolitice , construit dintr - un bloc înalt de piatră necioplită , așezat vertical , izolat sau în

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...